- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Te sfătuiesc să cumperi de la Mine… doctorie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii și să vezi.
Apocalipsa 3:18
Capacitatea de a distinge detaliile cele mai fine este necesară unor profesii cum ar fi ceasornicarii sau cei care lucrează cu elemente miniaturale. Din punct de vedere spiritual, acuitatea vizuală este necesară pentru a distinge diferențele fine dintre adevăr și minciună sau dintre nuanțe de finețe ale adevărului. De reținut că ceasornicarii și miniaturiștii nu se aventurează să-și facă meseria doar cu ochiul liber, ei folosesc fie un monoclu sau lupă, dacă nu chiar un microscop.
Cercetarea adevărului nu este o treabă mai puțin pretențioasă decât mecanica fină sau microelectronica. Duhul Sfânt este Cel care ne asistă în înțelegerea și aplicarea corectă a adevărului la viața personală și, mai important, în transmiterea adecvată a mesajului lui Dumnezeu către biserică și către cei din jur.
De multe ori ființa umană se simte liberă să-și exprime diferitele stări sufletești de moment, făcând apel la sinceritatea personală și dreptul de exprimare liberă, garantat prin legile fundamentale ala societății. Numai că lucrurile se pot complica destul de rău, dacă din nebăgare de seamă vrăjmașul prinde ocazia de a inspira o idee, un comentariu sau o luare de poziție. Mai ales atunci avem nevoie de alifia pentru ochi ca să distingem propria greșeală și a avea curajul și puterea de a reveni la timp până când răul nu se multiplică. Rețelele de socializare vor lucra exponențial pentru a împrăștia fulgii neglijenței în serviciu.
Doctoria pentru ochi trebuie folosită permanent. Pentru aceasta trebuie solicitată permanent de la farmacia divină. Rețeta este compensată sută la sută, dar produsul trebuie solicitat permanent. Rugăciunea pentru Duhul Sfânt este o rugăciune permanentă, pentru că nevoia de Duhul Sfânt este o nevoie permanentă. Dacă din nebăgare de seamă ne-am decuplat de la Sursa de inspirație și călăuzire, lucru care se poate întâmpla aproape imperceptibil, am greșit un macaz, care poate fi foarte important. Sigur că situația nu este fără soluție, dar cu câtă pierdere de timp sau mijloace, dacă nu cumva și pierderi sufletești pentru a reface parcursul deviat.
Doamne, am nevoie astăzi de alifia pentru ochii. Din farmacia Ta divină trimite-mi doza de care am nevoie. Îți mulțumesc. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Vai… de copiii răzvrătiți care… îngrămădesc astfel păcat peste păcat.
Isaia 30:1
Sigur găseam un text biblic care se referă la acumularea pozitivă și noi avem nevoie de atitudini și dezvoltări pozitive, dar există un risc major pe care trebuie să-l preîntâmpinăm alegând în mod voit mesaje de avertizare și control.
Isaia, sub inspirație divină, se referă la o atitudine de revoltă înnăscută în fiecare dintre noi. La botez și în procesul de renaștere spirituală revolta noastră fundamentală nu dispare de la sine. În funcție de nivelul experienței noastre spirituale, aceasta se adaptează, dându-ne un simțământ de legitimitate și nevinovăție.
Sigur, trebuie să luăm în calcul și transformarea pe care o produce Duhul Sfânt în noi, schimbând spiritul de revoltă în atitudine fermă pentru dreptate și adevăr, dar este o diferență cât firul de păr între revolta noastră sub acoperire și exprimarea demnă a adeziunii față de cauza dreptății și corectitudinii. Cine poate face distincția între una și cealaltă? Numai Duhul lui Hristos ne poate scoate din încurcătură.
De ce este vai de copiii răzvrătiți? Răspunsul este: pentru că acumulează păcate peste păcate, considerându-se îndreptățiți să se manifeste în spiritul și în maniera lor specifică. Ei nu mai sunt conștienți că, în timp ce cred că spun adevărul din inimă, ceea ce ar fi de dorit, adaugă răutate peste răutate, considerând că stau la postul datoriei, arătând Sionului păcatele lui.
Sufletul copiilor răzvrătiți se otrăvește singur cu propria adrenalină,care începe să le corodeze pe dinlăuntru propria credință și întreaga experiență spirituală. Treptat se instalează nemulțumirea de sine, disimulată în condamnarea decăderii din jur, decădere care a invadat, de mult și cronic, propria experiență religioasă. Această acumulare negativă este ca și acumulările adipoase din corpul uman. Se instalează pe nesimțite și se îndepărtează cu multă durere, luptă și sacrificiu de sine. Este necesară în mod evident o transformare a întregului sistem de practici, obiceiuri și preferințe.
Strat după strat, nivel după nivel (layerbylayer) a vechilor păcate acumulate de cei care oficial au rupt-o cu păcatul, dar care în realitate au continuat să coabiteze cu el, trebuie să fie îndepărtate prin pocăință autentică. Un spirit nou, de bunăvoință și laudă, bucurie și echilibru va încununa viața cea nouă în Hristos.
Doamne, nu mă lăsa pradă acumulărilor negative de revoltă voalată față de Tine și față de voia Ta descoperită. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
În clipa aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om și au scris în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc.
Daniel 5:5
În demersul vieții personale pot fi momente critice în care situația poate deveni acută, cu consecințe extrem de dureroase, dacă nu chiar paroxistice. Belșațar, coregent cu tatăl său, Nabonid, urmând tiparul general al condiției celei de-a treia generații, s-a afundat în rătăcire și dezmăț, căutând senzații din ce în ce mai tari, în doze din ce mai mari, până aproape de punctul fără întoarcere. Ceea ce pentru bunicul său a fost o alienare de șapte ani, pentru nepot a devenit o demență severă permanentă.
Într-o anumită măsură, Belșațar era împins înainte de valul sinucigaș al sistemului babilonian. Imperiul ajunsese la punctul în care propria măreție se submina singură. Mândria și încrederea în sine atât a coregentului, cât și a sistemului însuși se manifesta într-o manieră în care siguranța de sine funcționa ca o atracție irezistibilă pentru generalii și pentru trupele medo-persane. Ceea ce pentru babilonieni era momentul de triumf, pentru combatanții din afara zidurilor era un indiciu sigur de vulnerabilitate și slăbiciune.
În acest context, lucrurile s-au acutizat. În sala de festivități au fost aduse vasele templului de la Ierusalim. Nimeni nu mai făcuse până atunci așa ceva. Nabucodonosor s-a mulțumit să le trateze cu un oarecare respect, doar expunându-le în colecția imperială de pradă de război, dar nepotul a considerat că ar fi distractiv să servească chiar din vasele sfinte ale evreilor băuturile la masa de protocol a curtenilor și curtezanelor.
Chiar în clipa aceea s-a declanșat dezastrul nebănuit, neașteptat, necruțător. S-a umplut paharul mâniei Dumnezeului ale cărui vase erau profanate. Situația era acută la culme. Distracția s-a transformat în panică generală, iar viteazul dezmățat era gata să facă orice concesie pentru a recăpăta controlul asupra situației. Era însă prea târziu. Lucrurile erau deja tranșate. A venit sfârșitul.
Această scenă este o mare lecție pentru credință. Acutizarea situației personale trebuie prevenită cu orice preț. Există limite care trebuie respectate. Există lucruri care trebuie evitate. Există norme care trebuie să limiteze excesul și exagerările. Câtă vreme se zice „astăzi” nu este prea târziu, dar nu înseamnă că „astăzi” se va repeta la infinit. Putem fi în siguranță autentică astăzi și mâine și în veci de veci.
Doamne, fie peste mine îndurarea Ta și nu mă lăsa pradă înstrăinării, care ar putea aduce o criză acută în viața mea. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Dar tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai smerit inima, măcar că ai știut toate aceste lucruri.
Daniel 5:22
Adevărul este că există dreptate, există judecată, există condamnare, există sentință, există executarea pedepsei, dar există și iertare, clemență, bunătate, mărinimie, achitare și liberare. În mod normal, în momentul în care este formulată o acuzație, aceasta este adusă de îndată la cunoștința acuzatului, pentru a-i oferi posibilitatea de a reacționa și de a-și organiza apărarea, pentru a se prezenta în fața curții de judecată. Ceea ce se întâmplă din momentul deschiderii dosarului până la încheierea procesului depinde foarte mult de atitudinea și comportamentul acuzatului.
Discutând, în speță, dosarul BABILON KO, (Babilon doborât la podea), aflăm că timpul pentru recurs era expirat și sentința finală era deja formulată: „scos din joc”. A fost timp suficient și generos pentru remedierea lucrurilor, dar ocaziile au fost irosite. Trecerea timpului a lucrat în defavoarea acuzatului, care întretimp a devenit condamnat.
Daniel are o misiune deosebit de dificilă: să comunice vinovatului acuzația care a condus la condamnare: „Nu ți-ai smerit inima, măcar că ai știut toate aceste lucruri!” Acuzatul nu este un om de rând, căruia să i se poată comunica o decizie judecătorească pe căile obișnuite ale justiției. Și atunci Dumnezeu ia în mâna Sa lucrurile aducându-l pe acuzat în postura de a-l căuta, în situație de forță majoră, pe purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu.
Probabil că Daniel nu se mai afla în prim-planul intereselor curții, deși poziția sa de prim-ministru nu era chiar așa de neînsemnată. Dar când nimeni nu putea interpreta un mesaj misterios apărut pe perete, chiar în văzul tuturor chefliilor de la petrecerea delirantă a unui Babilon condamnat, bunica împărăteasă i-a adus aminte lui Belșațar despre vremurile de altădată, când un om, un singur om, a fost capabil să rezolve dilema imperială. Daniel a fost căutat și adus în sala de ospăț, unde vasele templului său erau batjocorite. Este greu de imaginat starea sufletească în care profetul a fost nevoit să-și împlinească misiunea.
Acuzația era foarte clară: În cunoștință de cauză, Belșațar a mers din rău în mai rău, refuzând să folosească experiența bunicului său, pentru a învăța ceva din aceasta. Dacă el ar fi fost dispus să renunțe la căile sale rele, chiar dacă Babilonul ar fi trecut, conform descoperirii divine, el personal ar fi putut fi salvat. Ar fi fost o mare poveste de îndurare divină. Noi avem încă posibilitatea să devenim o poveste de iertare și reabilitare divină.
Doamne, acuzațiile care mi se aduc sunt drepte și întemeiate, dar îndurarea Ta este mai mare. Acum, până nu este prea târziu, îndură-te de mine, păcătosul! Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea.
Matei 9:16
Când vorbim despre adaptare, există două riscuri majore: fie de a considera că oamenii credinței trebuie să se adapteze în toate lucrurile, ca să nu creeze tensiuni inutile, fie că cei credincioși nu trebuie să cedeze la niciun „principiu” și să rămână diferiți de lume, cu orice risc și cu orice consecințe, pentru că aceasta este voința lui Dumnezeu pentru ei. Am evidențiat cuvântul principiu pentru a sesiza că nu întotdeauna tot ce considerăm principiu este cu adevărat principiu.
Observația Învățătorului merită să fie luată în considerație și aplicată în mod corespunzător. Să trecem puțin în revistă elementele lecției prezente aici.Ce este o haină veche? Așa cum materialul din care este făcută o haină are un anumit termen de utilizare, la fel există în viață lucruri cu valoare limitată, legată de un anumit timp. Când începem să inventariem care sunt acele lucruri cu valoare limitată, atunci încep diferențele de opinie, și de acolo toate subiectele de controversă, discordie și ceartă.
Mă simt dator să fac o declarație de principiu: Haina cea veche nu se referă la principiide bază ale credinței, ci la metode și tehnici de punere în practică ale acestor principii. Principiile sunt stipulate clar în Decalog, apoi aplicate corespunzător de Învățătorul Însuși, la care putem adăuga contribuția apostolilor. Documentul de bază al principiilor este Sfânta Scriptură cu tot ceea ce conține ea: profeți, istorie, lege, literatura sapiențială, evanghelii, epistole, psalmi.
Adaptarea se aplică la tot ce este schimbător prin natura lui. Am auzit, de exemplu, o condamnare aspră a celor care folosesc Biblia pe telefon. Mi se pare o aberație un asemenea mesaj. Biblia pe telefon este identică cu cea de la amvon, format mare. Nu se schimbă nimic, doar că facilitățile telefonului sunt folosite și pentru a face Biblia mai bine adaptată mersului actual al lucrurilor. Prin natura lui, adventismul este progresist și clasic în același timp. O cercetare atentă a istoriei noastre denominaționale ne va învăța să fim inovatori și conservatori în același timp.
Doamne, vreau să adaptez corect și corespunzător metodele mele de lucru la condițiile și momentul de față. Numai înțelepciunea Duhului Tău mă poate scoate din impas. Amin!