- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri…El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre.
Luca 15:25,28
Fratele mai mare apropiindu-se de casă a auzit sunetele muzicii și castanietelor. Acasă la el era o petrecere și era intrigat de ceea ce se întâmpla acolo. Când și-a dat seama că este o serbare în cinstea întoarcerii fratelui său s-a supărat rău, dar supărarea sa nu era provocată de jocurile și muzica din casă, ci de bunătatea tatălui său manifestată față de fratele mai mic.
Chiar dacă muzica și jocurile nu reprezintă punctul esențial al acestei povestiri, prezența acestora este menționată de Învățătorul pentru a ilustra în modul cel mai normal cu putință exprimarea bucuriei întregii case pentru un eveniment așa de important precum recuperarea unui membru al familiei. Probabil că, dacă Biblia ar fi fost scrisă de un scriitor puritan, cu greu ne-am putea imagina ca detaliul cu muzica și jocurile să fi fost prinse în această parabolă, din teama de a nu corupe obiceiurile și comportamentul cititorilor.
Când citim Biblia și când vrem să înțelegem ce spune Dumnezeu, nu putem să nu observăm că David juca înaintea chivotului, când îl aducea la Ierusalim. Numai că dansul lui David nu are nimic de a face cu ceea ce numim astăzi dans.
Dansul există în formă naturală în viața și comportamentul păsărilor, fluturilor, albinelor sau chiar în viața microscopică celulară a fecundității, inclusiv a modului în care are loc unirea celulelor care vor determina ivirea unei noi ființe umane printre noi. Dacă Dumnezeu a inventat dansul vieții, nu ne putem pronunța împotriva lui în forma sa naturală.
Cât privește formele dansului ca element de desfășurare a vieții de noapte din localuri și locuri destinate acestui mod de exprimare în public, reținerea creștinilor autentici este deplin justificată. Despre formele culte sau ancestrale ale dansului avem nevoie de un studiu aprofundat mai înainte de a ne exprima o poziție oficială.
Doamne, în ritmurile incitante ale Babilonului care mă înconjoară fără voia mea, mă detașez conștient și intenționat pentru a mă mișca doarîn sunetul cântării care vine de la tronul Tău. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Nu fi nepăsător cu darul care este în tine, care ți-a fost dat prin prorocie, cu punerea mâinilor de către ceata prezbiterilor.
1 Timotei 4:14
Darul despre care vorbește Pavel este întregul complex de înzestrări înnăscute și dobândite prin educație și formare, la care se adaugă responsabilitățile și capacitățile speciale de slujire conferite de Duhul Sfânt la inițierea în slujirea bisericii de către autoritatea oficială a bisericii.
Sfatul lui Pavel către Timotei ne dă o imagine foarte convingătoare despre factorul subiectiv în slujirea bisericii. Rezultatele lucrării cuiva în slujirea lui Dumnezeu și a semenilor depinde de două componente aflate într-o ecuație deschisă: dotările și dedicarea. Nu am idee dacă cele două se află în ordinea enumerată sau trebuie așezate invers: consacrarea înaintea înzestrărilor. Poate că a doua formulă pare mai potrivită. Această ecuație pune în comun ceea ce ne dă Dumnezeu și ceea ce avem noi de dat.
Darul lui Timotei conferit prin naștere, educație și hirotonire nu putea să lucreze de la sine la promovarea cauzei lui Dumnezeu, fără implicarea personală și sacrificiul de sine al tânărului coleg. Interesul sugerat de Pavel trebuie să fie înțeles și ca respect de sine (nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea) și ca interes și efort de dezvoltare personală și depășire de sine. Sunt tot mai convins că Dumnezeu a investit în noi resurse pe care nu le utilizăm la adevărata lor valoare. Unele vor rămâne nefolosite și pipernicite din lipsa noastră de interes și efort. Nici nu vreau să mă gândesc la o zi în care Stăpânul ne va întreba despre situația talantului încredințat!!!Acesta este motivul pentru care cred că noi trebuie să ne încurajăm unii pe alții în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea superioară a darurile personale.
Doamne, ai pus și în mine darul Tău pe care nu îl folosesc la justa lui valoare. Iartă-mă și nu mă lăsa să rămân mai departe nepăsător. Deschide-mi ochii și pune-mă în mișcare. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Căci știți că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire pe care îl moșteniserăți de la părinții voștri, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană.
1 Petru 1:18,19
În legătură cu valoarea ființei umane pot fi scrise o sumedenie de comentarii, reprezentând tot atâtea înțelegeri ale subiectului de referință. Scriptura este de părere că ființa umană este de o valoare inestimabilă și este explicabilă această echivalență sublimă. Biblia vorbește despre descendența divină a omului ca ființă superioară dotată cu conștiință, responsabilitate, autoritate și demnitate personală. Genealogia din Luca 3:38 face afirmația că Adam este fiul lui Dumnezeu. Frumos și adevărat, nu?
Prețul de vânzare-cumpărare al unui sclav, cam în toată perioada Vechiului Testament, varia în jurul a 30 de arginți. Dar când se vorbește despre valoarea unui om, cei 30 de arginți nu-și mai află nici locul și nici echivalența. Dacă este să aplicăm suma de 30 de arginți Mântuitorului Isus Hristos, sumă pe care Iuda a încasat-o din mâna administratorilor de la Templu, lucrurile evoluează într-o direcție jenantă. Cei 30 de arginți reprezintă prețul vânzării, și nu valoarea Omului, sau a Fiului omului, la care Iuda și mai-marii iudei s-au învoit. Dacă facem acum echivalența fiecărui suflet mântuit prin sacrificiul răscumpărător al Fiului lui Dumnezeu, abia atunci lucrurile încep să se prefigureze în direcția socotelilor după principiile lui Dumnezeu.
Apostolul Petru are dreptate că valoarea de răscumpărare a sufletului nu poate fi echivalată cu piese de tezaur după socoteala omenească. Vedeți că am spus „valoarea”, și nu „prețul”. Dacă așa stau lucrurile, atunci începem să înțelegem seriozitatea ocupației de a lucra cu sufletele oamenilor. Dacă pentru transportul de valori bancare se iau măsuri speciale de siguranță, pentru administrarea valorilor care au de-a face cu viața oamenilorce măsuri de precauție trebuie luate? Curând ajungem la concluzia că chiar nu ne descurcăm singuri. Mijloacele cerului sunt singura variantă care ne pot scoate din impas.
Doamne, când lucrez cu lucrurile de valoare veșnică, dă-mi un simțământ autentic de seriozitate, respect și considerație. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Și poruncile Lui nu sunt grele.
1 Ioan 5:3
Despre păzirea poruncilor se pot spune multe lucruri și pro, și contra. Pasajul pe care l-am citat mai sus nu este singurul despre această discuție foarte controversată în creștinism de-a lungul timpului. Unii susțin că porunca este răstignită, alții spun că Legea a fost abrogată, ceilalțisunt de părere că poruncile fac diferența între ascultare și neascultare sau că sigilarea are în vedere respectarea publică a Legii lui Dumnezeu și multe altele.
Motivul principal pentru rezistența față de valabilitatea permanentă a Decalogului este imposibilitatea practică de a împlini ad litteram preceptele divine. De aceea apostolul iubirii vine cu soluția din textul de mai sus. Dragostea lui Dumnezeu rezolvă lucrurile. Numai că antinomianiștiiau o problemă aici. Expresia„păzirea poruncilor” le declanșează o reacție involuntară de rezistență și împotrivire. Ei nu mai pot citi mai departe. Păcat. Pierderea este imensă și aproape irecuperabilă.
Unul dintre neologismele din ultima vreme este „facilitator”. Termenul se referă la cineva sau ceva care facilitează, care face un lucru greu și dificil să fie mai ușor de acceptat și de făcut. Dragostea de Dumnezeu este un asemenea facilitator. Dacă Îl iubim pe Dumnezeu cu adevărat, nu este greu să facem ce ne poruncește El. Atunci nu mai este nicio discuție dacă Legea mai este sau nu mai este valabilă. Iubirea de Dumnezeu transformă sufletul în așa manieră încât poruncile lui Dumnezeu devin plăcute și familiare, iar păzirea lor, un lucru natural și de la sine înțeles. Mai rămâne o întrebare: Cum să promovăm dragostea de Dumnezeu? Aici este locul să spunem ceva despre studiu, rugăciune și celelalte discipline spirituale. Pe măsură ce ne luăm timp pentru Dumnezeu și Îl cunoaștem mai bine, Îl iubim tot mai mult și ne devine tot mai familiar până când ne aparținem reciproc. Aceasta este deja iubirea.
Doamne, acesta este un timp pe care vreau să îl petrec cu Tine pentru ca voia Ta, caracterul tău și dragostea Ta să mi se imprime în suflet. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Pământul era pustiu și gol; peste fața adâncului de ape era întuneric și Duhul lui Dumnezeu Se mișca pe deasupra apelor.
Geneza 1:2
Factorul este un element, o condiție, un context care determină apariția unui proces, a unei acțiuni, a unui fenomen. În matematică factorii sunt cei doi termeni care au ca rezultat înmulțirea, operațiunea care produce cele mai mari efecte cantitative.
Duhul lui Dumnezeu este unul dintre factorii care au contribuit la crearea lumii noastre. Tatăl, Fiul, Cuvântul, Logos-ul (vezi Ioan 1:1) și Duhul erau împreună la momentul Big Bang-ului facerii.
Duhul lui Dumnezeu este factorul care contribuie la refacerea lumii prin crearea omului nou al Bibliei. Am făcut precizarea despre care om nou vorbim, pentru a nu încurca lucrurile. Singurul om nou care poate să apară în mod real este omul nou biblic pe care îl face Dumnezeu prin Duhul. Educația, exercițiul și mediul favorabil pot contribui semnificativ la facerea omului nou, dar chiar și așa, elementele amintite mai sus se află cumva tot în atingere cu Persoana Mângâietorului.
Chiar și atunci când nu există o menționare explicită a prezenței lui Dumnezeu sau a Duhului Său, prezența și acțiunea divină pot fi în spatele acțiunilor sau proceselor care se desfășoară. În cartea Estera, numele lui Dumnezeu nu este menționat, dar puterea Sa, care se pune în mișcare în prezența și prin intermediul rugăciunii, este în mod evident la lucru.
Iată de ce avem nevoie arzătoare de prezența activă și recreatoare a Duhului. Cereți de la Domnul acest Factor al refacerii și multiplicării. Dumnezeu este încântat să dea Duhul Sfânt celor care Îl apreciază, Îl cred și Îl cer!
Doamne, sunt conștient de dependența față de Factorul renașterii mele spirituale, care este Duhul Sfânt, de aceea Te rog să îmi dai și astăzi măsura necesară a Duhului Tău. Amin!