Lucrarea fiecăruia va fi dată pe față: ziua Domnului o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc. Și focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.
1 Corinteni 3:13
Activitatea personală nu are valoare mântuitoare, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fie de bună calitate. Ceea ce conferă valoare unei lucrări este gradul de dedicare pentru lucrarea respectivă, procentul de dragoste și pasiune, dar și nivelul de calificare, de instruire, de formare sau de specializare. Este foarte interesant că prețul cu ora pentru munca experților este de multe ori mai mare decât prețul unei ore de muncă necalificată. Un expert poate primi pentru o oră de consiliere mai mult decât un necalificat pentru o întreagă zi de muncă.
Lucrarea fiecăruia despre care se vorbește în textul de mai sus se referă la modul de administrare creștină a vieții în care se cuprinde mai întâi formarea caracterului, apoi formarea și activitatea profesională, dar și responsabilitățile față de familie și față de semeni. În toate aceste aspecte este implicat Dumnezeu, iar interesul și seriozitatea noastră trebuie să țină cont de acest aspect. Noi facem toate lucrurile ca pentru Domnul. De fapt El Însuși va spune cândva: „Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri… Mie Mi le-ați făcut” (Matei 25:40).
Întrebarea de studiu în acest context este cum pot să-mi dezvolt permanent calitatea administrării creștine a vieții și resurselor? Aproape instantaneu răspunsul vine din cuvintele Învățătorului: „Cine rămâne în Mine și în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15:5).
Secretul reușitei pe toate fronturile vieții depinde de calitatea vieții spirituale. Bine a spus un mare teoretician al zilelor noastre: „Dacă vrei să ai succes, folosește 50% din timp și energie pentru dezvoltare personală, 30% pentru a înțelege organizația, filozofiaei și așteptările superiorilor, iar cei 20% din timp și energie care-ți mai rămân îți vor fi suficiente pentru a-i conduce, organiza și supraveghea pe cei peste care ești responsabil.” Este de remarcat că această teorie este specifică conceptului de conducere slujitoare.
Doamne, nu pot enumera lucruri cu care să mă pot lăuda înaintea Ta, dar pot enumera nevoi pe care numai Tu mi le poți îndeplini, de aceea vin cu toate nevoile mele înaintea Ta și Îți mulțumesc că mă primești așa cum sunt. Amin!
El care n-a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toți, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
Romani 8:32
Prima lege a cerului este generozitatea, dăruirea de sine și dărnicia. Aceasta este natura Ființelor cerești. Acest principiu se regăsește încă în esența creației lui Dumnezeu și este de dorit ca omul să fie conștient de așteptările lui Dumnezeu în acest domeniu. În lumea naturală care ne înconjoară există o lecție permanentă despre dărnicie. Toate lucrurile create se află într-un sistem natural de relații trofice și fiecare element transmite mai departe servicii și beneficii celorlalte elemente din biotop. Sigur că există și aspecte ale egoismului vegetal sau animal, pentru că natura este afectată de germenele răului, dar lecția generozității și a sacrificiului de sine poate fi observată de către sufletul interesat. Am putea întreba izvorul, pomii fructiferi sau albinele și răspunsul ar fi absolut convingător.
Când vine vorba despre om, aici lucrurile se complică. Prin naștere, moștenim o natură egoistă și avem nevoie de educație pentru a învăța dăruirea, generozitatea și renunțarea la sine. De fapt, aceste elemente vitale ale caracterului de calitate sunt funcții ale iubirii sub toate formele și ipostazele ei. Contemplând generozitatea lui Dumnezeu, spiritul Lui de dărnicie începe să se înfiripeze în gândurile și procesele noastre de conștiință. Prin Duhul Sfânt, dragostea lui Dumnezeu se instalează treptat în inima noastră și imaginea Lui începe să ia chip în ființa noastră.
Ajungem curând la concluzia că „niciunul din noi nu trăiește pentru sine și niciunul dintre noi nu moare pentru sine. Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim și, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului” (Romani 14:7,8). Când putem accepta această realitate în viața noastră, dărnicia se va manifesta natural și fără nicio dificultate.
Doamne, nu am moștenit prin naștere naturală adevărata iubire de oameni. Ea poate veni numai de la Tine. Te rog să mă umpli și pe mine cu acest dar. Îți mulțumesc. Amin!
Voi Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.
Ioan 13:13
Una dintre cele mai importante competențe ale conducerii și conducătorului este capacitatea de a învăța pe alții. Numele sub care Hristos era recunoscut și apelat era de „Învățător” și se pare că Lui Îi plăcea acest nume de respect și reverență.
Învățătorul oamenilor este Cel care știe drumul și cunoaște riscurile și dificultățile umblării pe calea îngustă pe care o recomandă celor care Îl urmează. El explică și transmite cunoștințele necesare călătoriei spirituale. El exemplifică și îi încurajează pe ucenici să aplice lecțiile predate. Uneori folosește ilustrații, alteori comparații și parabole, pentru a-i ajuta pe cursanți să se familiarizeze cu aspectele practice ale lucrării. La nevoie, poate să aplice corecții și să ia atitudini ferme față de manifestări și comportamente neadecvate, dar o face într-o manieră absolut eficientă.
Activitatea didactică nu poate da rezultate de reușită sută la sută, pentru că procesul de învățare are o componentă subiectivă lăsată la dispoziția ucenicilor. Învățătorul nu poate și nu vrea să forțeze alegerea principiilor Sale. Iuda Iscarioteanul este un eșec pe care ar trebui să-l studiem cu atenție, sinceritate și curaj moral. Uneori, aspecte ale eșecului său dezastruos ne privesc în mod direct și personal și pe noi. Îndurarea divină ne oferă însă modalități de recuperare a corigențelor. Petru a avut un asemenea rateu pe care a trebuit să-l refacă în mod serios și adecvat.
Dascălul divin are o modalitate de motivare absolut originală și de performanță maximă. Oferind un alt Mângâietor, El a făcut acest lucru pentru a asigura atât dezvoltarea în continuare a urmașilor Săi, cât și pentru a le oferi călăuzirea și susținerea de care aveau nevoie într-o misiune atât de complexă și copleșitoare.
Modelul divin al învățării ne face pe fiecare dintre noi capabili să ne îndeplinim în cele mai bune condiții funcția de pedagogi, în contextul local și personal în care ne aflăm. Pe măsură ce urmăm cursurile și aplicăm metodele Lui, cei din jur pot primi binecuvântarea luminii încredințate nouă spre folosul lor.
Doamne, vreau să învăț mai departe de la Tine cum să-i iubesc pe oameni așa cum sunt pentru a-i ajuta să devină cum trebuie să fie. Amin!
Femeia a născut un fiu și i-a pus numele Samson. Copilul a crescut și Domnul l-a binecuvântat.
Judecători 13:24
Numele lui Samson (Simson în ebraică) înseamnă „soare” sau „cel strălucitor”. Unii comentatori cred că numele lui Samson are de-a face cu închinarea la soare sau chiar cu personaje din mitologia mesopotamiană, Ghilgameș, de exemplu. În contextul acestui comentariu ne interesează semnificația numelui și a experienței sale de viață. Samson era eclatant prin numele și faptele sale.
Strălucirea lui Samson a fost o armă cu două tăișuri. Probabil că nu a fost prea ușor și prea simplu pentru părinții săi să îi ofere o educație acceptabilă, din cauza caracterului său răzvrătit și lipsit de disciplină personală. Harul puterii sale eclatante a avut un efect nefast asupra calității vieții sale spirituale.
A fi eclatant ar trebui să ridice imediat un semn de întrebare cu privire la direcția de dezvoltare deoarece și Lucifer a avut probleme din cauza aspectului și a poziției sale pline de lumină. A fi eclatant nu este un rău în sine, dar presupune o disciplină mai atentă. Saul din Tars era și el eclatant din punct de vedere intelectual, academic, social și teologic, dar ne-a lăsat unul dintre cele mai frumoase mărturisiri cu privire la felul său de luptă. „Mă port aspru cu trupul meu”, zicea el. Această filozofie de viață l-a condus la un final autentic eclatant. „Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură și clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii” (2Timotei 4:7,8). Asemenea Luminii lumii, Cel mai eclatant Personaj din istorie, viața și moartea lui Pavel sunt luminoase și liniștite, arătând încredere în promisiunile lui Dumnezeu.
Doamne, numai lumina care vine de la Tine mă poate face și pe mine luminos, de aceea, Te rog să continui să mă luminezi spre slava Ta. Amin!
Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omenești de căsătorie, dar nu vor fi lipiți unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul.
Daniel 2:43
Viziunea lui Nebucadnețar interpretată de Daniel ne prezintă un parcurs de istorie eclectic, în care eforturile omenești de a realiza o unitate politică nu se pot materializa. Precum argila care nu se poate alia cu fierul, nici spiritele Europei nu pot găsi un consens suficient pentru a putea constitui o visată forță mondială. Uniunea Europeană este departe de a realiza un corp omogen de cultură, dezvoltare economică și bunăstare materială.
Eclectismul spiritual este chiar mult mai rău decât cel politic sau cultural. Cu toate acestea, biserica medievală a reușit să îmbine elemente ale spiritualității elenistice, persane și latine cu iudaismul pentru a obține un conglomerat spiritual calificat de Scriptură drept Babilon.
Dar cea mai cruntă formă de eclectism este acela din viața spirituală personală. Elemente biblice, deprinderi profund necreștine, filozofii de viață marcate de egoism se aglomerează într-o practică spirituală care are nevoie de o clarificare urgentă.
Cu mâna pe biciul de ștreanguri, Hristos este activ în a-Și purifica biserica de comercianții de nimicuri strecurați în locul preasfânt al sufletului. În cealaltă mână a Învățătorului este untdelemnul și vinul samariteanului cu care vrea să ne aline durerile. Aurul Său ne va transmite adevăratele valori, haina Sa ne va acoperi goliciunea sufletească, umplându-ne de bucurie autentică, iar alifia pentru ochi ne va face capabili să avem discernământul necesar umblării în siguranță.
Numai Hristos poate surpa zidurile și poate elimina corpurile străine din ochi, pentru a ajunge la pacea care întrece orice cunoștință. Numai El poate aduce armonia interioară eliberată de eclectismul spiritual. El rămâne singura sursă de sevă roditoare spre slava lui Dumnezeu și binecuvântarea celorlalți. Numai El!
Doamne, și viața mea are nevoie de clarificări și retușuri. Tu ești Reparatorul meu de suflet și Te rog să lucrezi mai departe la recondiționarea mea totală după modelul Tău. Amin!