- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Nu este altă fericire pentru om decât să mănânce și să bea și să-și înveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din mâna lui Dumnezeu.
Eclesiastul 2:24
La prima vedere, cuvintele lui Solomon par să promoveze un soi de hedonism primar spre deosebire de cel rafinat și simandicos. Dar privite mai atent, cuvintele sale se referă la altceva. Ele exprimă bucuria simplă și naturală care vine din munca cinstită și bine organizată care permite o mică acumulare de bunuri, suficientă pentru a putea susține un trai decent și sănătos.
Solomon vorbește aici despre chiverniseală și moderație în stilul de viață. Agoniseala se acumulează încet și cu muncă susținută, spre deosebire de „tunurile” la care mulți visează și pe care nu le vor da niciodată, iar dacă viața este forțată puțin se poate obține o avere la repezeală, dar ce se întâmplă după aceea? Neliniștea, nesiguranța și teama de o eventuală descoperire a șiretlicurilor de îmbogățire rapidă vor consuma mult mai multă energie decât munca susținută și serioasă, fără prea mari salturi de venituri.
Agoniseala este sigură și consistentă, conferind siguranță și confort decent, în timp ce averea rapidă este volatilă și plină de surprize neplăcute care pot crea un stres insuportabil. Solomon este de părere că somnul lucrătorului este mult mai dulce decât îmbuibarea bogatului pe care îl omoară gândurile și nu poate dormi (vezi Eclesiastul 5:12-14).
Am întâlnit un tată al cărui fiu se afundase în afaceri și politică. L-am întrebat ce mai face. „Este foarte stresat”, a răspuns tatăl cu o oarecare durere în glas. „Este atât de ocupat încât nu mai are timp nici de odihnă și nici pentru suflet.”
Bucuria traiului decent din agoniseala cinstită vine de la Domnul, precizează Solomon. În consecință, inima celui credincios se îndreaptă către Dumnezeu cu mulțumire și recunoștință. Din acest exercițiu se mai naște un număr de procente de bucurie curată și binecuvântată.
Doamne, dă-mi înțelepciunea și determinarea să trăiesc decent și curat, spre slava Ta. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii și cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piață stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea.
Faptele 17:17
Pavel se dovedește un foarte bun strateg care știe să folosească în mod eficient orice oportunitate. La locul de adunare îi contactează pe cei care merg acolo, dar el nu se mulțumește să lucreze doar pentru cei deja inițiați și care au deja experiență în lucrurile spirituale. În acest sens, el merge în piață. Acolo are ocazia să-i întâlnească pe cei care nu sunt prea duși la biserică.
Agora este locul public în care toți cetățenii se perindă cu vreo treabă. Unii caută de lucru și așteaptă să fie luați și folosiți la vreo treabă din care să obțină un oarece venit. Alții vin acolo căutându-i pe cei fără ocupație, să le dea de lucru. În timp ce și unii și alții îi așteaptă pe ceilalți, Pavel poate intra în vorbă cu ei și poate să-și dea seama foarte repede dacă cineva este interesat și de alte lucruri mai de preț decât cele imediate și trecătoare. În situația în care cineva este interesat, nu va fi nicio problemă dacă își vor lua un pic de timp să lege o prietenie, cu posibilitatea să continue să cultive relația salvatoare proaspăt stabilită.
În piață vin și unii care se plictisesc acasă și ies să vadă ce se mai întâmplă prin cetate. Pe aceștia nu-i stresează mijloacele de susținere, așa că au timp să palavragească oricât de mult. Printre ei s-ar putea să fie unii care să descopere un mod foarte inedit de a-și omorî plictiseala. Poate că li se va deschide gustul pentru studiu, pentru activități și întruniri de care nu se vor mai plictisi niciodată. Agora este locul în care oricine se poate întâlni cu oricine. Această posibilitate face din piața publică locul cel mai bun pentru a plasa un stand de cărți, un punct de măsurare a tensiunii arteriale, o tonetă cu produse sănătoase și naturale sau poate ceva mult mai creativ și inventiv care să întâmpine toate gusturile și căutările. Binecuvântată fie biserica și mult binecuvântată agora!
Doamne, eu nu am acordat prea mare importanță posibilității de a-i întâlni pe oameni acolo unde se află. Învață-mă cum să redresez lucrurile. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Dar, nu după multă vreme s-a dezlănțuit asupra insulei un vânt furtunos, numit Eurachilon.
Faptele 27:14
În raportul de bord, pe care Luca îl integrează în Faptele apostolilor, se descrie agravarea situației în călătoria pe mare a lui Pavel spre Roma. Proprietarii vasului și comandantul roman al transportului de arestați spre capitală ar fi putut fi scutiți, împreună cu încărcătura umană și materială a navei, de situația critică în care s-au lansat, din cauza unei cutezanțe fără rost. Dar oamenii de decizie s-au hazardat să pornească nerăbdători spre destinație, asumându-și un risc mai mare decât îl puteau administra. Dacă ar fi reușit, ar fi câștigat timp și bani frumoși. Dacă ar fi reușit…, dar nu a fost așa cum și-ar fi dorit.
Când i-a dat Dumnezeu în administrare creația pe care o făcuse, omului i-a dat și minte suficientă pentru a o administra. Acest detaliu, dotarea intelectuală, face parte din providență, adică modul în care El ne poartă de grijă. Este responsabilitatea noastră de a decide cu înțelepciune, curaj și circumspecție ce trebuie făcut pentru a avea cele mai mari șanse de reușită. Dacă ratăm ocazia, lucrurile se pot agrava din vina noastră. Ele se pot agrava din alte motive, care nu țin de sfera noastră de influență, dar chiar și atunci avem responsabilitatea să administrăm lucrurile, după cea mai bună lumină.
Eurachilon,acest vânt regulat și previzibil, nu este singurul element al naturii care ne poate face zile negre din cauza neglijenței sau cutezanței. În cazul în speță, Dumnezeu nu i-a lăsat totuși pe oameni să plătească toată factura nechibzuinței lor, probabil și pentru a păstra viața lui Pavel, care mai avea câteva lucruri de făcut pentru Dumnezeu mai înainte de a-l chema la odihnă.
Se desprinde o lecție importantă de viață din acest episod. Dumnezeu stăpânește toate lucrurile, iar noi le putem stăpâni pe unele dintre ele. Suntem răspunzători de folosirea puterii date nouă în administrare, pentru a nu face să se agraveze lucrurile din vina noastră, care va fi cercetată, cu siguranță, cândva!
Doamne, nu vreau să agravez lucrurile deja grave, și de aceea am nevoie de îndrumarea Ta pentru care Îți mulțumesc în avans. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Și Isus creștea în înțelepciune, în statură și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
Luca 2:52
Copiii au o trăsătură naturală de nevinovăție și candoare care îi face plăcuți și agreabili. Dacă mai intervine și o educație din partea părinților și puțină bunăvoință din partea copiilor, atunci prezența unui copil devine repede un subiect de interes pentru cei din jur. Responsabilitatea copilului crește treptat din primii ani până la maturitate când gradul de responsabilitate este preluat cu totul. În toată această perioadă, responsabilitatea părinților și a copiilor este repartizată în mod dinamic, în raport cu vârsta și gradul de maturizare.
Comportamentul agreabil al lui Isus se datorează, în mare măsură, felului în care mama Sa a știut să-L formeze și în mare parteși a lui Isus Însuși, care era doritor să facă bine și frumos ceea ce depindea de El. Când Luca descrie aspectul fizic și comportamentul Copilului Isus, i se aduclaudă, în egală măsură, mamei și tatălui, precum și Copilului sfânt. Familia întreagă este onorată de modul agreabil în care Isus Se raporta la cei din jur. În acest sens, harul care era peste El se poate traduce prin politețea și bunătatea emanate de Isus încă din cele mai timpurii stadii ale vieții Sale pe pământ.
Dacă a existat vreodată un copil perfect, acesta a fost Copilul Mariei. Misterul Ființei Sale nu ne aparține în întregime și poate nu ne va aparține niciodată, deoarece ține de esența lui Dumnezeu la care noi avem acces limitat. Cu cât avansăm în cunoașterea Lui, cu atât sufletul nostru se umple de uimire și admirație. Acestea se transformă curând în adorație și închinare. Când Dumnezeu privește la viața noastră, Îi place Lui să Se oglindească în viața și comportamentul nostru, care ar trebui să fie agreabil ca al Lui. Privind cu fața descoperită slava Sa, suntem schimbați și noi din slavă în slavă, prin Duhul Lui. Chiar și atunci când devenim părinți, nu ne pierdem calitatea de copii ai Tatălui ceresc pe care suntem chemați să-L onorăm printr-o purtare atentă și agreabilă în mijlocul oamenilor pe care trebuie să-i slujim.
Doamne, admir frumusețea caracterului Tău în toate momentele dezvoltării Tale ca Fiu al Mariei și Fiu al lui Dumnezeu. Reflectă și în viața mea această frumusețe. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Căci toți atenienii și străinii care stăteau în Atena nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.
Faptele 17:21
Este interesant acest mod inedit de ocupare a timpului liber disponibil a celor din Atena de pe vremea lui Pavel. Ascultarea și promovarea noutăților constituia o îndeletnicire care ținea loc de ocupație și de agrement. Această scurtă descriere din partea doctorului Luca ne ajută să înțelegem viața de huzur pe care o duceau cetățenii de vază ai capitalei culturale a lumii antice. Deși aflată sub ocupația romană, Atena oferea intelectualilor ei plăcerea de a savura noutățile cu o fervoare hedonistă.
Aflat în misiune, apostolul Pavel folosește ocazia care i se oferă de a-și împărtăși convingerile cu acești căutători de noutăți. Discursul său este un adevărat exercițiu de erudiție atentă și rafinată, dar ținta sa este să ajungă la inima ascultătorilorîn care vrea să așeze adevărul despre Dumnezeu și salvare.
Distracția atenienilor nu a fost prea lungă decât până în momentul în care Pavel a adus în discuție ideea de judecată. Ajuns aici, vorbitorul a trebuit să își încheie prezentarea și să se retragă. Aparent a fost un eșec, dar câteva suflete sensibile au folosit ocazia pentru a aprofunda subiectul și a ajunge chiar la o decizie salvatoare.
Ocaziile de agrement pot fi momente foarte bune pentru stabilirea unor relații care pot fi fructificate apoi în interesspiritual. În vacanță, oamenii sunt mai puțin stresați, grăbiți sau ocupați pentru a se dedica și lucrurilor cu valoare eternă. Pentru aceasta, creștinul mărturisitor are nevoie de atenție și sensibilitate alături de dedicare și călăuzire divină, pentru a transforma în succes momentul de interes și deschidere al oamenilor.
În timpul lor liber, oamenii caută ceva care să le aducă deconectare, recreere și divertisment, dar calitatea unei relații sociale sau ceva care să le atingă și sufletul poate fi de asemenea interesant. Duhul lui Dumnezeu poate folosi locurile de agrement pentru a lucra la salvarea și vindecarea sufletelor oamenilor. El are nevoie însă de creștini dispuși să folosească aceste ocazii și posibilități.
Doamne, nu m-am gândit până acum să folosesc zonele de agrement pentru a Te mărturisi. Dă-mi înțelepciunea să pot folosi bine acest teren misionar. Amin!