- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Acum, blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gura ca să primească din mâna ta sângele fratelui tău!
Geneza 4:11
Afurisenia este caracteristica omului rău și blestemat. Trăsăturile de caracter ale îngerului decăzut se manifestă în viața celui afurisit. Răul se dezvoltă în timp, până la forme și manifestări care îl situează într-o ipostază cât se poate de incomodă.
Cain a cultivat de multă vreme în inima sa un spirit de revoltă față de Dumnezeu și față de toate lucrurile care aveau de-a face cu Dumnezeu. Jertfele, închinarea, rugăciunea sau oricare alt exercițiu spiritual era o sursă de iritare și neliniște. Religia nu era pentru el, gândea Cain. Gândurile sale puteau aluneca mai degrabă la scene de satisfacere egoistă și plăceri de moment, decât să mai aibă de-a face cu subiecte care îi puneau în evidență starea de înstrăinare față de Dumnezeu.
Ca un om blestemat ce devenise prin propria sa alegere, Cain se hrănea în mintea sa cu scene de violență, repetând adesea scenariul după care avea să-l lichideze pe Abel. Fratele său nici nu avea să bănuiască surpriza letală care îl aștepta. Toate detaliile fuseseră stabilite cu privire la modul de a-și aduce la îndeplinire planul morții acestui individ care îl punea mereu în dificultate prin aluziile sale rostite sau implicite cu privire la lucrurile acelea față de care ajunsese să nu mai aibă nicio plăcere sau considerație. Cain a făcut antrenamente serioase pentru a dobândi deprinderi criminale. Mintea, mușchii, nervii, dar mai ales emoțiile sale erau pregătite pentru asaltul definitiv, după care Cain credea că va urma marea sa liniște sufletească, în absența elementului perturbator produs de viața curată a fratelui său.
Dar nu a fost așa. Acum avea să fie urmărit de coșmaruri și avea să fie fugar, urmărit de propriile gânduri negre care aveau să-l chinuie fără încetare. Blestemul era asupra capului său, însoțindu-l peste tot, pe unde avea să umble.
Doamne, pentru oamenii blestemați și afurisiți nu se prea roagă nimeni, dar cred că și ei au mare nevoie să mijlocească cineva pentru ei. Primește această rugăciune pentru toți urmașii lui Cain, și ferește-mă de a nu mă molipsi de spiritul lor. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Domnul meu s-o ia înaintea robului său, și eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, și la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir.
Geneza 33:14
Mișcarea lentă poate fi semnul oboselii sau a lehamitei, dar nu totdeauna lentoarea este un indiciu că ceva nu funcționează bine. Iacov îi explică lui Esau, fratele său, că în viață nu poți alerga în orice condiții. Firea dinamică și plină de energie a lui Esau face parte dintr-un alt decor decât cel al familistului Iacov, care alege să meargă agale împreună cu familia sa. Esau este fără familie în timp ce face raiduri împreună cu oamenii săi. El este departe de cei dragi de acasă. Oamenii care îl însoțesc sunt la fel ca el. Iacov nu-i are decât pe copiii săi și pe mamele lor. Mai are și turme care de asemenea nu rezistă la un marș forțat.
Mersul domol al lui Iacov este semnul grijii sale față de ai săi. Nu are alte ambiții sau priorități decât familia. Ea este cea mai mare binecuvântare din partea lui Dumnezeu și el se străduiește să o protejeze, să o apere și să o dezvolte după cea mai bună știință.
Nu toți înțelegem semnificația adâncă a mersului încet în interesul familiei și a celor mici de lângă noi. Veacul nostru ambalat la maximum, în sistem turbo, prea adesea ne ia mințile și pe cei dragi de lângă noi. În partea lumii marcată de accelerația vieții a luat ființă, în ultima vreme, o mișcare de rezistență numită „slow motion”, adică viața cu ritm încetinit. La început a fost o reacție a locuitorilor din Roma, care s-au trezit asaltați de avalanșa de Fast food-uri care încercau să pună în umbră faimoasa bucătărie italiană, în propria capitală.
În turbionul viețiicontemporanealerte a luat ființă și o mișcare de familie cu ritm încetinit. Două mame din Statele Unite s-au asociat și au pus bazele teoretice și practice ale conceptului de familie cu ritm încetinit. Mottoul mișcării este „să ne întoarcem la valorile de bază ale vieții de familie și să redescoperim bucuriile pierdute”. Sună interesant, nu?
Doamne, potolește-mi și mie ritmul alergării ca să mă ocup mai atent și mai pe îndelete de cei dragi de lângă mine și de toți cei din jur. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă și luau hrana cu bucurie și curăție de inimă.
Faptele 2:46
Masa frățească este semnul cel mai potrivit pentru legăturile pe care le stabilește credința între oameni. Frați și surori stau împreună la aceeași masă. Discută, se destăinuie, își deschid inima, caută sfat, pot vorbi în siguranță despre ceea ce îi frământă, mai mult decât atât, se hrănesc și se bucură să fie împreună. Nu numai stomacul trăiește sărbătoarea iubirii frățești, însuși sufletul se satură cu cea mai prețioasă hrană – bunătatea, înțelegerea și apropierea sufletească.
Primii creștini au descoperit această favoare și foloseau cât mai mult timp pentru a fi împreună în același loc. Pentru noi, cei din acest secol mult prea grăbit și individualist, agapele primilor creștini pot părea niște visuri îndepărtate și imposibile. Nu mai avem timp, nu mai avem răbdare, dar mai ales suntem prea obosiți și extenuați, tânjind mai degrabă după o oază de singurătate, decât după o nouă partidă de agitație și fervoare. Dar sufletul omenesc are nevoile și legile lui. Avem totuși nevoie unii de alții, în ciuda lipsei de timp pentru acest lucru.
Teoreticienii care se ocupă de teologia sistematică ne spun că o primă funcție a bisericii este cea de koinonia, adică de părtășie. Comunitatea de credință este în măsură să creeze un climat, un mediu foarte favorabil pentru conturarea identității spirituale și a devenirii în noua formulă a vieții personale. Creșterea personală are nevoie de rețeaua de relații de sprijin pe care întrunirile de tip agapă le promovează.
Poate că de multă vreme nu ai fost invitat la nicio masă de părtășie. Nu este prea târziu să ai tu o inițiativă în acest sens. Sună la telefon câțiva frați și surori de la biserică despre care crezi că ar avea aproximativ aceleași idealuri. Propune-le o seară împreună. Poate fi la tine acasă sau la unul dintre ei. Dar condițiile actuale pot permite chiar rezervarea unui spațiu specializat în servirea mesei împreună. Nu este nevoie de un program prea complicat. Lăsați inimile să se deschidă natural și simplu. Ar putea fi o mare surpriză ceea ce se va întâmpla.
Doamne, dă-mi și mie o idee cum aș putea organiza o agapă pentru cei care au mare nevoie de momente de părtășie și dragoste frățească. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Pavel și tovarășii lui au pornit cu corabia din Pafos și s-au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim.
Faptele 13:13
Ioan Marcu era un ageamiu și nu a reușit să se adapteze programului misionar al lui Pavel, program care s-a dovedit prea dur pentru un băiat neexperimentat și neobișnuit cu greutățile și riscurile acestei călătorii misionare. Soluția aleasă de el și, de fapt, de echipa din care făcea parte a fost să se întoarcă acasă pentru o vreme. Între timp el avea să se mai maturizeze, iar condițiile de lucru ale grupului de misionari poate că o să devină mai prietenoase.
Nu este păcat să fii neexperimentat. Pentru orice începător, lipsa de experiență este inevitabilă. Este important să nu te dai bătut și să-ți recalibrezi programul și propriile așteptări în funcție de resursele personale și solicitările rolului de îndeplinit. Ioan Marcu a făcut o mișcare foarte corectă revenind la bază pentru o vreme. Întoarcerea sa acasă nu trebuie considerată o abandonare a dorinței sale de a fi un destoinic ucenic al Învățătorului. Revenind la casa Mariei, mama sa, Ioan Marcu avea deja material suficient de prelucrat pentru mintea sa. Gândindu-se la riscurile și solicitările Evangheliei, ucenicul trebuia să-și facă în mod regulat temele și să descopere modalități noi, încă neexplorate, de slujire.
Perioada de noviciat a lui Ioan Marcu a fost marcată profund de interacțiunea sa cu Simon Petru, fostul șef de promoție din prima generație de ucenici. Din colaborarea sa cu Petru a rezultat un foarte valoros material documentar adunat de la prima mână. Curând, Ioan Marcu și-a dat seama că informațiile pe care le deținea trebuiau neapărat să ajungă la oamenii din jur, mai ales la persoanele interesate ce se aflau în zona de influență a capitalei Imperiului Roman. Creștinii de la Roma aveau să treacă printr-o suferință neașteptată, din cauza persecuțiilor declanșate de Nero, în urma incendiului, despre care cu siguranță că persecutorul știa mai multe lucruri decât alții.
Evanghelia scrisă de Ioan Marcu, pe care noi o cunoaștem ca Evanghelia după Marcu, avea să vorbească într-un mod foarteaplicat primilor ei destinatari. Ageamiul de altădată s-a reinventat suficient, dovedindu-se foarte util pentru înaintarea Evangheliei și în cele din urmă s-a reintegrat în echipa lui Pavel. Nu este nici rușinos și nici imoral să fii începător. Cu toții am trecut pe acolo.
Doamne, dă-mi înțelepciunea de a lucra cu și alături de cei fără experiență. Învață-mă să le deschid gustul pentru viață devoțională și misiune personală. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Voi sunteți sarea pământului.
Matei 5:13
Dintre sensurile pe care le oferă cuvântul „agent” l-am ales pe acela de agent de schimbare. Învățătorul le-a spus ucenicilor și urmașilor acestora că rolul lor era acela de ferment al societății, catalizator al calității vieții, element de înnobilare a celor din jur. Datorită creștinilor, viața socială trebuie să fie mai bună chiar dacă nu asistăm la un număr foarte mare de convertiri sau la o creștere exponențială a bisericii. Dimpotrivă, prin puținătatea ei, sarea se dovedește a aduce echilibru și bun gust pentru alimentele în care se află. La fel, prin raritatea lor, creștinii trebuie să transforme în bine populația în mijlocul căreia se află.
Învățătorul a făcut vorbire despre puterea de a săra, care se poate pierde cu timpul. Prin analogie, creștinii își pot pierde influența spre bine în locul în care se află. Acesta este un risc major care trebuie evaluat în mod corespunzător, iar menținerea tensiunii pozitive este de cele mai multe ori posibilă.
Îmi aduc aminte de anii în care eram în legătură nemijlocită cu două biserici importante din conferința în care lucram. În fiecare dintre ele avem membri foarte activi atât pe plan social, cât și misionar. Credincioșii din cele două biserici s-au dovedit factori de schimbare în bine, foarte eficienți.
Totul a pornit de la un bărbat, care acum vreo jumătate de veac, a început să citească cărți de legumicultură, pe lângă Biblie și Spiritul Profetic, sau chiar în legătură cu cele două surse de schimbare. La scurt timp au apărut primele solarii la adventiști. Astăzi, întreaga zonă este în mod clar săltată atât din punct de vedere social, cât și economic, să nu mai vorbim despre cele câteva biserici nou înființate în jur.
În cealaltă biserică toate secțiile de confecții erau operate de adventiști. Ei s-au dovedit a fi agenți de schimbare care au adus mare prosperitate socială și misionară a zonei înconjurătoare. Sarea trebuie să-și mențină puterea de a săra.Voi sunteți sarea pământului!
Doamne, pot fi și eu un agent de schimbare în bine a locului și mediului în care mă aflu. Cer îndrumarea și călăuzirea Ta. Amin!