- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Aici este înțelepciunea. Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei. Căci este unnumăr de om. și numărul ei este șase sute șaizeci și șase.
Apocalipsa 13:18
Șarada este un joc de cuvinte și cifre care trebuie descifrat. Procedeul este folosit și în Scriptură și încă în zona profetică a acesteia. Apreciez că șarada 666 nu este pentru începători și mă tem că cei mai avansați nu vor ajunge cu toții la același rezultat. Acest joc de cifre continuă să dea bătaie de cap celor mai active minți și, pentru că nu mă număr printre ele, îmi permit să exprim câteva considerații cu privire la exercițiul de imaginație, intuiție și interpretare al acestei șarade.
Primaîntrebare de cercetare este ce a însemnat pentru cititorul savant din secolul întâi această ghicitoare stranie? Nimeni nu estesuficient de informat pentru a emite un verdict definitiv și fără echivoc, dar putem presupune că cititorul serios din primul secol rămânea în context atunci când dorea să dezlege șarada.
O fiară se ridică din mare și are zece coarne și șapte capete. Ea vorbește și acționează cu dispreț la adresa lui Dumnezeu și a poporului Său. Chiar recurge la măsuri de exterminare economică, culturală, socială și religioasă a rămășiței care dorește să rămână credincioasă lui Dumnezeu. Această fiară solicită ascultare, supunere și închinare; toate cuvenite doar lui Dumnezeu.
666 este codul numeric personal al acestei puteri opuse și ostile lui Dumnezeu aflată în mod clar de partea lui Satana, în marea luptă dintre bine și rău.
Doamne, înțeleg că jocul de șase, adică 666 este semnul revoltei împotriva Ta, de aceea eu vreau să primesc semnul aprobării Tale bazat pe joc de șapte. Îmi declar atașamentul și susținerea față de Tine și față de adevărul Tău până la sfârșit. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte dă de știre alteia despre El. Și aceasta, fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit.
Psalmii 19:2,3
Acordul tacit este o realitate profundă construită migălos și temeinic. Acest acord emană înțelegere, armonie, convergență și grandoare specifice Divinității Însăși. Lucrurile din natură vorbesc fără cuvinte despre realități transcendente pe care ele le emană candid și natural ca natura însăși.
Din înălțimea cerului,zorii fiecărei zile se revarsă peste lume cu promisiunea și speranța unei zile mai bune. Uneori această speranță se adeverește, alteori realitatea crudă ne aduce aminte că trăim încă în lumea de jos, de la poalele zorilor. Oricum, seara își despletește frumusețile peste aceeași lume, de partea cealaltă a cerului, unde soarele se duce la culcare pentru a se întoarce dimineață dinspre răsărit ca un mire, ca un viteaz, ca un netulburat, puternic victorios asupra nopții care cedează locul zilei fără regret și fără resemnare, ciplină de propriile oferte de bine și refacere.
Noaptea a fost mai întâi, seară fecundă pregătindu-se să nască viața în dimineața următoare, asociată cuminte și fidelă cu cea cu care se îmbină complementar în a închega împreună o zi completă.
Ziua și noaptea se înțeleg în mod tacit, fără negocieri tensionate și fără revendicări egoiste, fiecare cedează simplu și natural locul celeilalte într-o succesiune permanentă de bunăvoință și generozitate. Fără cuvinte își transmit una alteia mesajul de lumină și repaus, reflectând esența Ființei lui Dumnezeu și esența ființelor create.
Doamne, în această sarabandă abucuriei mă prind și eu vorbind în mod tacit și implicit, despre Tine și despre dragostea Ta fără cuvinte și fără zbateri inutile, oferind celor din jur vigoarea și odihna Ta. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Ținta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun și dintr-o credință neprefăcută.
1 Timotei 1:5
Când putem identifica scopul unui lucru, suntem în măsură să ne bucurăm de ofertele generoase ale acestuia. Când ratăm acest lucru ne vitregim singuri și-i vitregim și pe alții de o mulțime de binecuvântări.
Legea lui Dumnezeu a fost și continuă să fie subiectul unor nesfârșite controverse teologice. Nomianiștii și Antinomianiștii continuă să-și încrucișeze săbiile asupra acestui măr al discordiei. Excesele și abuzurile unora nu le scuză și nu le îndreptățesc pe ale celorlalți. Talibanismul legalist al unora nu este mai rău decât libertinajul fără frâu al celorlalți.
Iată ce frumos și dulce rezolvă Pavel dilema milenară cu privire la Legea lui Dumnezeu: Dragostea este scopul Legii lui Dumnezeu. Iar pentru a beneficia de acest dar ceresc avem nevoie de o inimă sinceră, o conștiință curată și o credință autentică. Cele trei caracteristici nu se moștenesc și nici nu apar din întâmplare. Ele trebuie îngrijite și cultivate cu grijă.
Legea lui Dumnezeu exprimă caracterul lui Dumnezeu, iar acesta este dragostea sinceră, curată și fără ascunziș. Cine poate întrezări acest scop, acest țel și această țintă a Legii începe să se bucure de frumusețea și bunătatea lui Dumnezeu exprimată în ea.
Doamne, ai inima mea la dispoziție! Scrie în ea o epistolă de iubire către Tine și către toți oamenii! Dragostea Ta să fie țelul vieții mele! Te iubesc, Doamne! Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
„Aici este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu știți de unde este, și totuși El mi-a deschis ochii”.
Ioan 9:30
Dincolo de umorul inocent al orbului din naștere avem o foarte frumoasă lecție de înțelepciune simplă și eficientă. Acest fiu al lui Dumnezeu, recuperat de curând dintr-o neputință congenitală, își exprimă uimirea că, în ciuda probelor evidente ale puterii lui Dumnezeu de a vindeca și a restaura, mai-marii nu reușeau să distingă elementul divin al întregii discuții.
Mirarea lui este îndreptățită cu atât mai mult cu cât misiunea și responsabilitatea conducătorilor spirituali reprezintă tocmai aceasta de a distinge mișcarea degetului lui Dumnezeu în mersul lucrurilor de fiecare zi și a-i învăța pe oameni despre Dumnezeu și promisiunile Sale.
Când ucenicii lui Ioan L-au căutat pe Învățătorul să-L întrebe dacă El este cu adevărat Trimisul, Isus le-a cerut simplu să-i povestească lui Ioan despre lucrările Sale și el să se convingă singur. Ne place să credem că Ioan a fructificat din plin favoarea de a fi contemporan cu Mesiape care L-a recomandat poporului ales și lumii întregi.
Care ar fi motivele de uimire ale îngerilor și ale ființelor cerești atunci când privesc la abundența descoperirilor lui Dumnezeu în lumea din jurul nostru, în contrast cu miopia spirituală constatată de Martorul Credincios printre locuitorii cetății prospere a Laodiceei? Fără îndoială că este necesară o ungere specială pentru a vindeca lipsa de discernământ și preocupare a generației contemporane față de minunile evidente care abundă în jur.
Doamne, fă ca mirarea mea față de dovezile puterii iubirii Tale să se transforme în admirație, recunoștință și închinare. Amin!
- Detalii
- Scris de: Ion Buciuman
- Categorie: Devoțional „Cuvintele Cuvântului”
Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.
Romani 11:19
Scriind bisericii din Roma, Pavel atrage atenția creștinilor veniți dintre neevreisă nu depășească limita bunului-simț și să nu considere că acceptarea lor ca popor al lui Dumnezeu s-a făcut prin lepădarea arbitrară a evreilor. El le atrage atenția că iubirea și răbdarea lui Dumnezeu au îndurat o lungă perioadă de timp îndărătnicia și apostazia poporului ales din vechime, până când El să ia decizia să-l repudieze și să aleagă pe alții, respectiv pe neevrei, în locul lor ca popor al Său.
Apostolul folosește altoirea ca ilustrație pentru alegerea neevreilor ca popor sfânt, doar că detaliile furnizate funcționează prin contrast. Dacă în mod obișnuit portaltoiul este sălbatic și altoiul de soi, în ilustrația lui Pavel lucrurile se prezintă invers. Portaltoiul este de soi și altoiul este sălbatic cu rezultatul că roadele acestei altoiri sunt de bună calitate, de o nouă calitate.
Pomul folosit ca simbol al alegerii și lucrării lui Dumnezeu cu poporul Său este măslinul. Pentru cine este familiarizat cu lumea Palestinei, este de înțeles că cel mai valoros pom este măslinul, considerat a fi simbolul vitalității și supraviețuirii, al refacerii și al binecuvântării.
Imaginea profetică din Zaharia 4:3 vorbește despre doi măslini care alimentează cu untdelemn sfeșnicul lui Dumnezeu. Așezați în incinta sfântă, cei doi măslini se împărtășesc de sfințenia locului și misiunea lor devine sacerdotală.
Mesajul lui Pavel din textul de mai sus este o invitație la condescendență, modestie și considerație atentă față de îndurarea și înțelepciunea plină de dragoste a lui Dumnezeu.
Doamne, pune și în mine un duh smerit și plin de considerație pentru harul prin care m-ai socotit vrednic de mărinimia și grija Ta. Amin!