


Pret oferta saptămânii
44.00 Lei33.00 Lei

Pret intreg
59,00 Lei

Pret intreg
35,00 Lei
Gustați și vedeți ce bun este Domnul!
Psalmii 34:8
Unul dintre cele mai mari riscuri și cele mai dureroase situații este să trecem nepăsători pe lângă lucruri, adevăruri sau persoane cu adevărat importante care ne-ar fi putut schimba viața înbine. În asemenea situații, un semn, un indicator, o chemare, o invitație ne-ar fi de mare folos. Acest lucru se întâmplă în Psalmii 34:8.
Îmbierea de a gusta să vedem cât de bun este Domnul poate veni în multe feluri și în momente foarte diferite ale vieții. Uneori bucuria este o sursă de inspirație salvatoare plină de gratitudine și măreție, alteori durerea ne deschide mintea spre speranță, ajutor și mângâiere.
Când cineva descoperă bunătatea lui Dumnezeu, când o poate aprecia personal din experiență, și nu doar din auzite, se naște un atașament profund care îl face în stare să treacă peste orice, pentru a păstra și a cultiva relația specială care se stabilește astfel.
Cât de prețioasă este o invitație călduroasă primită într-un moment oportun! Tonul, cuvintele și gesturile noastre și a celor de lângă noi formează un mesaj valoros care va fi apreciat în veacul acesta și în cel ce va să vină.
Doamne, dă-mi cuvintele cu care să pot vorbi despre Tine din propria mea experiență cu Tine. Fă-mă purtătorul Tău de cuvânt și pune dulceața bunătății Tale în cuvintele pe care le spun altora. Amin!
Dragostea este tare ca moartea… jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului.
Cântarea Cântărilor 8:6
Fascinația omului este stârnită de lucruri care-i ating în mod nemijlocit simțurile. Focul este unul dintre cele mai atractive și mai impresionante lucruri pentru mintea și pentru percepția omului. Este adevărat că focul presupune și riscuri serioase, dar beneficiile pe care le aduce depășesc cu mult amenințarea de a-l scăpa de sub control.
Jarul din vatră care poate încălzi și face să funcționeze în condiții optime un cămin este folosit aici ca termen de comparație pentru dragostea care împlinește aceeași funcție – încălzește și binecuvântează viața celor din jur.
Așa cum jarul trece și se stinge, dacă nu-i pasă cuiva de el, la fel se întâmplă și cu dragostea. Ambele trebuie alimentate permanent. Ambele au nevoie de grijă, dăruire și atenție. Ambele trebuie inițiate și păstrate la locul lor. La fel cum jarul pus unde nu trebuie produce pierderi, la fel se poate întâmpla și cu dragostea. Folosită cum nu trebuie și dragostea poate produce arsuri grave și distrugeri irecuperabile.O verificare atentă a modului cum folosim jarul Domnului este întotdeauna importantă și utilă. Cu cât o facem mai des cu atât mai bine.
Doamne, alimentează jarul din sufletul meu cu dragoste din dragostea Ta, care să se reverse spre cei din jur cu vindecare și refacere spre slava Ta. Amin!
Și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol.
Apocalipsa 3:17
Laodiceeanul se prezintă lamentabil în fața lui Dumnezeu. Starea lui este deplorabilă. Percepția de sine îi este intoxicată de complexul de superioritate. Problema este că din această stare lamentabilă este foarte greu de ajutat. El nu simte nevoia de ajutor. El simte că nu are nevoie de niciun ajutor. Orice i-ar spune altcineva nu are valoare în fața părerilor proprii despre sine.
Singura șansă câștigătoare este glasul Martorului credincios și adevărat. În situația în care locuitorul din Laodiceea nu Îl include și pe Dumnezeu în lista celor față de care nu are nicio datorie, cetățeanul cetății mulțumirii de sine poate asculta cu atenție cuvintele de dragoste ale lui Dumnezeu, vorbind inimii sale pline de sine. Din fericire, Isus nu sună numai o singură dată la ușă și nu pleacă grăbit la următoarea ușă.El stăruie cât va fi nevoie, până când locatarul comod și indolent se ridică greoi din fotoliul confortabil al suficienței de sine și se învrednicește să deschidă ușa.
Surpriza este uriașă citindu-și diagnosticul de insuficiență spirituală. Ar putea suferi o cădere nervoasă, dacă nu ar fi și rețeta atașată analizelor cu cele mai bune oferte de preț. Aur, haine și medicamente personalizate. Exact ce-i lipsește. Exact ce ne lipsește.
Doamne, uite pe aici bagă mâna și deschide zăvorul ruginit de atâta vreme petrecută în egolatrie. Lasă-mi analizele, rețeta și oferta sau mai bine rămâi și Tu cu toate la mine la masă în seara aceasta și în veci de veci. Amin!
Plini de spaimă și de mirare, ei au zis unii către alții: „Cine este Acesta de poruncește chiar și vânturilor și apei și-L ascultă?”
Luca 8:25
În minunea liniștirii furtunii, ucenicii percepeau un element supranatural pe care nu îl puteau înțelege și explica și, ca oricare lucru pe care nu îl înțelegem, uimirea și teama lor i-au făcut să întrebe: Cine este Acesta care poruncește chiar și vânturilor și apei și ele îl ascultă?
Răspunsul era la îndemâna lor ca și întrebarea însăși: Acela care a creat toate lucrurile este Acela care le poate porunci, și ele Îl ascultă. Astfel se naște elementul magic.
Prin toate lucrările Sale supranaturale, Învățătorul oamenilor a urmărit câteva obiective specifice tuturor minunilor Sale. De fiecare dată El a împlinit o nevoie, a rezolvat o criză sau a adus vindecare și chiar viață unde acestea erau așa de necesare. El nu a încercat niciodată să satisfacă curiozitatea, chiar când aceasta venea de la guvernator, dar faptele puterii Sale divine au stârnit totdeauna o stare de admirație profundă și uimire. În mod explicit, rostul magicului din activitatea publică a Învățătorului oamenilor a fost determinarea încrederii, credinței și promovarea adorării. Pentru că din mirarea pe care o produce magicul se naște adorația de calitate, care nu este altceva decât uimirea pe care o determină felul cum face Dumnezeu lucrurile.
Doamne, când privesc lumea minunilor tale naturale sau intervenția Ta în viața celor din jur și în viața mea, rămân pătruns de un fior magic al măreției, bunătății și iubirii Tale. Transformă, Doamne, această uimire în adorația ce Ți se cuvine Ție întreagă, în veci de veci. Amin!
Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg. „M-a lovit ..., dar nu mă doare!... M-a bătut..., dar nu simt nimic!”
Proverbele 23:34,35
Biblia în general și Proverbele în special au ceva foarte serios de spus cu privire la intoxicația cu substanțe, mai ales atunci când acest lucru se produce din proprie inițiativă și cu bună știință.
Doi fii ai lui Aaron au intrat în slujbă în stare de ebrietate. Li se părea că au mai mult curaj și o stare sufletească de veselie care îi făcea mai interesanți, dar acest lucru era de fapt o cursă cumplită a diavolului. Sub influența narcoticului, percepțiile, judecata și deciziile au început să dea eroare. Una dintre cele mai grave era eroarea de natură morală care îi făcea incapabili de a mai distinge sacrul de profan și binele de rău. În munca lor cu simbolurile sfinte, erorile de acest gen sunt fatale. Nu a lipsit mult până când lucrurile să degenereze cumplit.
Ca niște oameni culcați în mijlocul mării pe vârful unui catarg, Nadab și Abihu au început să delireze, plutind într-o lume paralelă și făcând lucrurile mai mult pe dos decât așa cum se cuvenea în postul datoriei lor. Când focul de pe altar a avut nevoie de o intervenție din partea lor, erau destul deînstrăinați de realitate pentru a mai aprecia că nu orice flacără putea fi folosită pentru arderea sfântă. În clipa următoare accidentul de muncă a produs două victime. De fapt alcoolul a condus la acest dezastru.
Narcoza spirituală poate fi prevenită prin atitudinea vigilentă față de propriile obiceiuri și mai ales prin așezarea conștientă și permanentă sub conducerea și protecția Duhului lui Dumnezeu care știe cel mai bine care sunt nevoile noastre și care sunt cele mai bune lucruri pentru binele nostru fizic și spiritual.
Doamne, nu-mi lăsa curiozitatea să hoinărească așa de departe încât în templul trupului pe care mi l-ai încredințat spre slujire să fie aduse lucruri care ar putea tulbura discernământul meu spiritual până acolo încât să încurc lucrurile sfinte. Vreau să Te slujesc în puritate și abstinență sfântă. Amin!