Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Sharon Oster
- Categorie: Devoțional femei
Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.
Matei 24:42
În timp ce ascultam istorisirea de final din predica pastorului într-un Sabat de dimineață, în care povestea despre cum veghea și aștepta nerăbdător ca părinții săi să vină acasă după o zi de cumpărături, mi-am amintit de ceva similar din copilăria mea.
Verișoara mea favorită locuia într-un alt stat, dar ne vizita destul de des. Ne plăcea să petrecem timp împreună acasă, la bunicii noștri. Bunicul nostru încă lucra și mergea cu autobuzul în oraș, la muncă. În fiecare după-amiază, când știam că se apropia timpul ca el să ajungă acasă cu autobuzul, ne așezam pe trotuarul din fața casei și-l așteptam. Stația de autobuz era la distanță de câteva case, dar ne puteam uita în josul străzii și vedeam când trece autobuzul. Uneori, ajungea exact la timp; alteori, întârzia și noi trebuia să ne ocupăm timpul cumva. Dar întotdeauna rămâneam atente să vedem autobuzul.
Până la urmă, autobuzul ajungea, iar bunicul nostru cobora și începea să meargă către casă. Imediat ce verișoara mea și cu mine îl vedeam, alergam foarte repede pe trotuar pentru a-i ieși în întâmpinare. Ce momente fericite aveam mergând înapoi spre casă cu bunicul!
În timp ce ascultam istorisirea pastorului nostru și mă gândeam la momentele acestea din copilăria mea, m-am întrebat dacă Îl așteptam la fel de nerăbdătoare pe Isus să revină. Toată viața mea am crezut în a doua venire a lui Isus. Nici măcar pentru un minut nu m-am îndoit vreodată că într-o zi se va întâmpla. Îmi aduc aminte că acum mulți ani participam la un studiu biblic pentru adulți și instructorul a întrebat: „De unde știm că Isus Se va întoarce?”
O întrebare simplă, dar cu toții am stat în liniște și nu am spus nimic. Până la urmă, soțul meu a răspuns: „Se va întoarce pentru că a promis că va face asta.” Bineînțeles! Isus ne spune: „Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:3).
Acum, când scriu aceste cuvinte, am avut parte de un an neobișnuit. Am trecut printr-o pandemie globală. Știrile ne-au informat despre incendii fără precedent, uragane, tulburări civile etc. Sper și mă rog ca în timp ce privesc desfășurarea acestor evenimente să îmi aduc aminte din nou să veghez și să Îl aștept pe Isus la fel de nerăbdătoare cum îl așteptam pe bunicul meu cu ani în urmă.
- Detalii
- Scris de: Lee Lee Dart
- Categorie: Devoțional femei
Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă.
Psalmii 26:2
La școală, de cele mai multe ori am urât testele. În mod special uram testele cu variante multiple de răspuns, unde aveam de ales între trei răspunsuri urmate de alte două variante cu „A și B” sau „A și C”. Intram imediat în panică, încercând să îmi dau seama dacă era o întrebare-capcană. Ai simțit vreodată asta cu privire la lucrurile spirituale? Ca și cum Dumnezeu îți dă un examen, iar tu trebuie să vii cu răspunsul corect pentru că altfel vei pica?
Lui Dumnezeu Îi plac întrebările-capcană. Nu, sunt serioasă, chiar Îi plac… Dacă citești evangheliile, Isus mereu îi provoca pe farisei cu întrebări care îi blocau, deoarece mințile lor erau încăpățânate și aveau ochelari de cal. Hristos le-a pus întrebări-capcană pentru că și ei erau lideri spirituali vicleni, care conduceau oamenii pe o direcție greșită.
Nu știu cum ești tu, dar eu vreau să găsesc răspunsul corect! Așa că să rămân cu un Dumnezeu care leagănă răspunsul corect în fața mea ca un pendul, întotdeauna părând că îmi scapă printre degete și mă cuprinde anxietatea? Spun un NU hotărât!, „căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii” (1 Corinteni 14:33). Examenele aduc pace doar dacă ești complet pregătit să le dai și ești sigur pe materia învățată.
Iată vestea bună! Putem avea încredere în materie. Subiectul este Isus Hristos. Încrederea mea nu este în capacitatea mea de a trece testul, ci îmi pun încrederea în Cel care a trecut deja testul și știe toate răspunsurile. Așa că atunci când diavolul încearcă să te ducă în confuzie, cheamă-L pe Hristos, ajutorul tău la teste! Asta era problema cu fariseii – nu aveau încredere în Cel care îi putea ajuta la teste, ci se încredeau în ei înșiși.
Dumnezeu vrea ca noi să înțelegem bunătatea Lui iubitoare pe măsură ce umblăm în adevărul lui Isus. Dacă ne ațintim mintea și inima asupra Lui, El ne va conduce la adevăr și ascultare. Vom cunoaște adevărul și adevărul ne va face libere. Libere de condamnare, libere de lanțurile păcatului, libere de îndoială și îngrijorare. Vom trăi cu integritate și nu vom cădea.
- Detalii
- Scris de: Jennifer M. Baldwin
- Categorie: Devoțional femei
Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.
Efeseni 6:10,11
Când Australia a intrat prima dată în lockdown, ca răspuns la pandemia de COVID-19 în martie 2020, am trecut printr-o perioadă tulbure și plină de îngrijorare. Eram în mod special atentă să nu mă infectez, nu doar pentru mine însămi, dar și să o feresc pe mama mea de nouăzeci și trei de ani care locuia cu mine. Am urmat cu grijă sfaturile experților în sănătate și ale liderilor guvernamentali cu privire la distanțarea socială, folosirea măștilor și așa mai departe, dar aveam de-a face cu un dușman invizibil. Cum puteam ști, în fiecare zi, dacă reușisem să evit contaminarea sau dacă intrasem în contact, fără să vreau, cu virusul nevăzut? Am ajuns curând la concluzia că, indiferent de cât de mult încercam, nu puteam fi niciodată sigură de succes – aveam nevoie să-I predau problema lui Dumnezeu.
M-am liniștit puțin în urma unui devoțional prezentat de un lider local al bisericii. El a împărtășit povestea regelui Ahaz care se lupta înfricoșat cu inamici umani. Ahaz știa că el și oamenii lui nu se puteau compara cu acești dușmani. Dumnezeu a promis că invazia iminentă nu va avea loc și i-a trimis regelui Ahaz acest mesaj prin profetul Isaia: „Ia seama şi fii liniştit; nu te teme de nimic şi să nu ţi se înmoaie inima” (Isaia 7:4). Ce mi-a spus mie această întâmplare a fost că da, era important să urmez sfaturile înțelepte, dar că rolul meu principal era să mă odihnesc în Dumnezeu și să mă încred că El va câștiga bătălia.
M-a impresionat cât de mult se aseamănă situația pandemiei cu problema păcatului. Diavolul este un dușman nevăzut, iar contaminarea perfidă a păcatului se află peste tot. Indiferent de cât de mult încerc să urmez regulile cu credincioșie, sau de cât de mult încerc să fiu fără păcat, niciodată nu pot reuși prin propriile eforturi – trebuie să predau problema lui Dumnezeu. Scriptura conține sfaturi pentru viața de zi cu zi și pentru folosirea „echipamentului de protecție personală” – „armura lui Dumnezeu” (Efeseni 6:11) –, dar rolul meu principal este să accept sângele purificator al lui Isus, vărsat pentru mine. Trebuie să mă odihnesc în făgăduința Lui de a mă mântui și să am încredere că El va câștiga bătălia. La fel ca oamenii Lui din vechime, mă mângâie făgăduința: „Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi (…) căci nu voi veţi lupta, ci Dumnezeu” (2 Cronici 20:15).
- Detalii
- Scris de: Maureen H. Moncrieffe
- Categorie: Devoțional femei
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.
1 Ioan 1:9
De curând, împreună cu soțul meu ne-am pensionat și ne-am mutat în însorita Floridă. Pentru că am așteptat cu nerăbdare acest capitol din viețile noastre, am cumpărat o casă imediat după ce am ajuns în acest stat și ne-am îmbarcat împreună în „noua” noastră viață. O casă nouă este întotdeauna un proiect major, și a noastră nu a făcut excepție. În timp ce așteptam să ne sosească mobila, am făcut ce am putut prin interior, iar eu am început să lucrez afară. Din păcate, noua mea grădină era plină cu buruieni, iar eu le urăsc din suflet! Erau atât de multe soiuri. Unele cu rădăcini superficiale se scoteau ușor, dar altele aveau rădăcini adânci și era nevoie de mult efort pentru a le îndepărta în totalitate. Unele erau atât de încăpățânate, încât tulpina și frunzele se rupeau, dar rădăcinile rămâneau în pământ. Încăpățânarea și perseverența acestor buruieni precum și împotrivirea lor când încercam să le scot mi-au amintit de cât de tenace este păcatul și cât de dificil este să îl dezrădăcinăm din viețile noastre.
Precum buruienile, păcatul are diverse forme și dimensiuni, și poate fi uneori înșelător și dificil de observat. Dacă nu îl controlăm, păcatul prinde rădăcini în inimile noastre și până la urmă ne afectează comportamentul. Unele păcate au rădăcini atât de adânci, încât pot deveni foarte dificil de eradicat, în special prin propria noastră putere. Există păcate care pot părea ușor de biruit și de eliminat complet, și sunt și alte păcate viclene care pot părea că sunt îndepărtate cu ceva efort, însă ale căror rădăcini rămân acolo gata să răsară din nou la viață. Adevărul este că, în ambele cazuri, nu putem să scăpăm de păcat prin noi înșine; avem nevoie de ajutorul Tatălui nostru.
Dumnezeu este puterea noastră, Izbăvitorul nostru și Cel care ne oferă iertare. Nu există niciun lucru prea greu pe care El să nu îl poată face pentru noi. Tot ceea ce trebuie să facem este să ne mărturisim păcatele, iar El ne va curăți total și ne va purifica. Să nu mai smulgem buruienile păcatului cu propria putere, ci să avem încredere că Tatăl nostru ceresc va îndepărta păcatul din viețile noastre.
- Detalii
- Scris de: Marcia Mollenkop
- Categorie: Devoțional femei
Stăruie asupra lui la timp şi ne la timp.
2 Timotei 4:2
În timp ce scriu aceste rânduri, cel mai mare incendiu de vegetație din țară este activ în Klamath County, Oregon, SUA, unde locuiesc.
Până acum, incendiul a distrus peste 200.000 de hectare – o suprafață cât jumătate din statul Rhode Island. Oamenii care locuiau în zona focului au fost avertizați să fie pregătiți să plece, dacă ar fi fost necesar. Când a sosit ordinul de evacuare, oamenii au avut două variante: să asculte de ordinul de evacuare sau să rămână fără a avea asigurat ajutorul de urgență.
Majoritatea oamenilor au ascultat avertizările și au părăsit zona. Unii, pentru că focul arsese zona din jurul lor fără să le distrugă proprietatea, au crezut că vor fi în siguranță dacă vor rămâne. Și așa a fost. Dar curând au rămas fără mâncare și apă pentru ei și pentru animalele lor. Nimeni nu avea voie să se deplaseze în zonă pentru a-i ajuta. Erau blocați.
Pe tot parcursul istoriei, Dumnezeu a dat avertizări pentru a-i ajuta pe oameni să evite dezastrele. Dumnezeu le-a spus lui Adam și Evei, primii oameni pe care i-a creat, să nu mănânce fructe din pomul cunoștinței binelui și răului. Știm prea bine întristarea de moarte cauzată de neascultarea lor.
Noe a încercat timp de o sută douăzeci de ani să avertizeze oamenii cu privire la distrugerea care urma să vină pe pământ. Când Domnul i-a spus să construiască o arcă, el a început să construiască. Oameni râdeau. Se gândeau că nu exista deloc apă primprejur, iar arca era prea mare pentru a pluti. Nu au putut vedea imaginea de ansamblu – și au murit înecați.
După ce poporul evreu a fost sclav în Egipt mai mult de patru sute de ani, Dumnezeu i-a spus lui Moise să îi poruncească faraonului să lase oamenii să plece. Faraon a refuzat. Dumnezeu i-a dat zece ocazii să se răzgândească sau să sufere consecințele. El a ascultat abia când a fost prea târziu. Pierderea primului născut din fiecare familie, chiar și din a lui, a fost un preț îngrozitor pe care l-a plătit pentru încăpățânarea sa.
Planeta aceasta devine un loc periculos, însă ea nu este casa noastră adevărată - cerul este acela. Dacă el este destinația noastră, trebuie să începem să ne pregătim de pe acum. Dumnezeu ne trimite semne care ne arată că lumea nu va mai ține mult. Rugăciunea mea este să fim cu toții pregătiți pentru revenirea Sa.