Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Jean Arthur
- Categorie: Devoțional femei
Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.
Psalmii 19:1
Sunt norocoasă să am chiar în fața casei mele o alee pe care mă pot plimba. Este una din facilitățile pe care statul le-a construit ca o consolare pentru că a așezat o autostradă cu șase benzi în mijlocul cartierului nostru. Cartierul este acum unit de un pod de trecere.
De-a lungul aleii, cam la un kilometru distanță de casa mea, se află un bazin de management al apei pluviale. În anul acesta ploios, bazinul este întotdeauna plin de apă – și plin de gâște canadiene și rațe. În unele zile sunt mai mult de o sută de gâște pe lac, plus câteva rațe Mallard și, ocazionalul, bâtlan albastru.
Îmi place să privesc păsările iubitoare de apă de pe lac. Fiindcă sunt pasionată de aviație și zbor în general, sunt în special atentă la modul în care gâștele se ridică de pe lac sau se întorc. Ele în continuu fac zgomot. Îmi imaginez că își planifică următoarea incursiune.
În timp ce privesc, gâștele încep să dea din picioare, iar într-o secundă sau două, picioarele ies din apă, gâturile se întind în sus și ele se îndreaptă către cer, aranjându-se imediat în bine cunoscuta formație de V. Când gâștele se întorc pe lac, se lasă pe spate și alunecă pe apă, până când gâturile și restul corpurilor lor ajung la o poziție orizontală și plutesc pe apă.
Prima dată când am observat lucrul acesta, am realizat că păsările își iau zborul ca un avion, iar când aterizează arată ca un avion Concorde sau ca o navă spațială. Mă gândesc că oamenii care au inventat și au dezvoltat avioanele au studiat păsările, inclusiv gâștele, pentru a perfecționa acest mijloc de transport pe care noi îl folosim atât de mult astăzi. Nu oamenii au inventat zborul; Dumnezeu a făcut asta. El a făcut lumea întreagă. El a construit un plan și le-a dat oamenilor perspicacitatea și înțelepciunea de a-l adapta pentru folosul nostru.
Doar dacă suntem puțin atenți putem observa cât de complexă este natura. Ea ne oferă soluții pentru a rezolva atât de multe probleme – de la zbor la medicamente și tot ce se poate între ele. Natura demonstrează că a fost creată de Cineva care ne iubește – Dumnezeu. Cum putem să nu recunoaștem dragostea unui Dumnezeu atotputernic?
- Detalii
- Scris de: Elinor Harvin Burks
- Categorie: Devoțional femei
Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?
Psalmii 78:19
În timpul pandemiei de COVID-19, mi-a plăcut să încerc rețete noi. Am învățat de pe internet să gătim maqluba, un fel de mâncare palestiniană din orez, conopidă și vinete, pe care, la sfârșit, o răstorni pe o farfurie, cu susul în jos. Am transformat conopida în blat de pizza și conopida mărunțită cu nuci, în burgeri. Am gustat negrese cu fasole neagră, pâine de cocos asiatică la aburi, salată de „cartofi” din napi și salsa de mango. Nu am căutat doar rețete de mâncare, ci am învățat și să prepar alifii din miere de manuka și frunze proaspete de tătăneasă. Ne-am redus glicemia consumând dude și cartofi dulci.
Am comparat experimentele noastre cu modul în care cei din Israel s-au familiarizat cu mana. A durat ceva timp până când s-au obișnuit cu ea. Mulți au disprețuit mâncarea aceea albă, cu gust de coriandru și miere (Exodul 16:31), și au spus că este fără valoare (Numeri 21:5). Putea fi măcinată în „robotul de bucătărie” din zilele lui Moise, mojarul cu pistil. Era îndeajuns de versatilă, încât să fie coaptă sau fiartă (Exodul 16:23). Mana avea proprietatea de a se topi până la sfârșitul zilei, dar o porție de vineri putea ține și în Sabat (Exodul 16:21). A fost inclusă ca suvenir în chivot, cutia care conținea Cele Zece Porunci (Exodul 16:33,34: Evrei 9:4). Asaf a descris mâncarea misterioasă ca fiind mâncarea îngerilor (Psalmii 78:25).
Îl admir pe George Washington Carver, omul de știință care L-a numit pe Dumnezeu, „Domnul Creator”. Dumnezeu i-a arătat doctorului Carver că alunele, soia și cartofii dulci dețineau remediul de nitrogen pentru infrastructura care se deteriora în sud, pământul însuși. El putea face lapte dintr-un bob de soia și plastic, săpun și combustibil din diverse părți ale plantelor. Unii membri ai Camerei Reprezentanților din 1921 își băteau joc de Carver în timp ce el vorbea. Dar ascultătorii înțelepți dintre ei au încercat să implementeze sugestiile lui pentru a vindeca pământul și vechea economie a bumbacului.
Interludiul acesta adus de COVID-19 mi-a adus aminte de mai multe lucruri. Domnul a făcut fructele, legumele, nucile și cerealele. Fiecare aliment este unic. Toate sunt folositoare. El ne-a dat minți ca să descoperim noi modalități prin care ne putem bucura de mâncare. Cum poate cineva să urască legumele? Învață noi moduri de a le mânca. Dumnezeu a făcut lucrurile acestea. Și apreciază-L pe Isus, Pâinea adevărată trimisă din cer (Ioan 6:31).
- Detalii
- Scris de: Ruth Cantrell
- Categorie: Devoțional femei
Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului şi a întins-o înaintea Domnului, căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care şezi pe heruvimi! Tu eşti singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile şi pământul.
2 Împărați 19:14,15
Istoria lui Ezechia este scrisă de două ori, prima dată în 2 Împărați 19 și apoi în Isaia 37. Când Ezechia a primit o scrisoare de amenințare de la Sanherib, împăratul Asiriei, el a dus scrisoarea în templu, a întins-o înaintea Domnului și s-a rugat. Dumnezeu a răspuns rugăciunii lui Ezechia într-un mod extraordinar. El a trimis un înger să rezolve problema. Îngerul a omorât 185.000 de oameni din tabăra asiriană. Când Sanherib s-a întors la Ninive, fiii lui l-au ucis.
Am decis să preiau metoda lui Ezechia pentru a-mi rezolva problema. Am scris problema pe o foaie de hârtie, am întins-o pe masă înaintea Domnului și m-am rugat. Apoi, am așteptat ca Domnul să îmi trimită răspuns. Dumnezeu m-a binecuvântat din abundență. Astfel s-a născut proiectul de rugăciune „Efectul Ezechia”. Am împărtășit acest proiect la biserică, la întâlnirile cu surorile și cu mulți oameni care au venit la mine pentru rugăciune.
Prietena mea Charlotte și soțul ei, Doug, s-au confruntat cu o problemă cu privire la locuință – nu puteau găsi o casă la un anumit preț rezonabil. I-am rugat să își scrie problema pe o foaie de hârtie. Am pus hârtia pe podea. Apoi fiecare dintre noi am pus un picior pe hârtie, ne-am dat mâinile și ne-am rugat. Dumnezeu a rezolvat problema.
Ce probleme ai de înfruntat pe care nu le poți rezolva? Ce datorii ai pe care nu le poți plăti? Cu ce situație te confrunți în care nu ai idee ce să faci și încotro să mergi?
Te rog, nu încerca să o rezolvi singură. Predă-I problema lui Isus. Scrie-o pe o foaie de hârtie, întinde-o înaintea Domnului și roagă-te. Indiferent de lucrul pe care ești chemat să îl înfrunți în această viață, învață să te îndrepți întâi spre Dumnezeu pentru ajutorul de care ai nevoie. Chiar dacă Dumnezeu nu răspunde întotdeauna cu „da”, noi trebuie să ne încredem în El și când răspunde cu „așteaptă” sau „nu”.
Ține minte că rugăciunea, încrederea, credința și ascultarea de Dumnezeu sunt soluțiile pentru toate problemele noastre. Încearcă astăzi „Efectul Ezechia”. Scrie-ți problemele și cererile pe o foaie de hârtie, adu-o înaintea Domnului și roagă-te. Dumnezeu te va uimi prin ceea ce poate face cu situația ta.
- Detalii
- Scris de: Gerene I. Joseph
- Categorie: Devoțional femei
Isus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El şi, întorcându-Se spre mulţime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
Marcu 5:30
Era ziua de naștere a învățătoarei! Ea era toată numai un zâmbet când a ajuns la școală. Îmbrăcată în noua ei rochie turcoaz, cu pantofi asortați, s-a îndreptat către sala clasei a III-a. Elevii au văzut-o că se apropie și s-au grăbit către ea ca valurile mării. Unii o țineau de mână, alții trăgeau de rochia ei nouă, iar un băiețel și-a aruncat mâinile în jurul gâtului ei. Când a reușit să se elibereze în sfârșit, și-a analizat hainele și a văzut o pată mare maro pe fustă.
Isterică, a strigat către grupul de copii entuziaști: „Cine mi-a atins rochia? Mi‑ați stricat rochia pentru ziua mea de naștere!” Șocați și uimiți, copiii s-au grăbit să se îndepărteze. Nu puteau să își dea seama cine murdărise rochia învățătoarei. Au regretat faptul că gestul lor cu intenții bune i-a cauzat atâta supărare.
Întrebarea învățătoarei îmi aduce aminte de o întrebare similară pusă de Isus. Într-o zi, o mulțime Îl înghesuia. Deodată, Isus S-a oprit, S-a uitat în jur și a spus: „Cine s-a atins de hainele Mele?”
Această întrebare i-a uimit pe ucenici și a lăsat mulțimea fără cuvinte. Ucenicii I-au răspuns: „Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: «Cine s-a atins de Mine?»” (Marcu 5:31).
Ucenicii nu au realizat că Isus recunoscuse o atingere extraordinară. Mulțimea se înghesuia pe lângă Isus, dar cineva L-a atins în mod deliberat prin credință. Ca răspuns la întrebarea Lui, o femeie a venit tremurând înaintea Lui și I-a spus toată experiența prin care trecuse de-a lungul anilor și minunea vindecării care avusese loc în corpul ei pentru că se atinsese direct de El. Isus a întărit credința acestei femei și i-a confirmat vindecarea.
Răspunsul pe care femeia I l-a dat lui Isus a fost o expresie a credinței sale în El, și a acceptării harului Său iertător. Ne putem bucura că avem ocazia să ne apropiem de Isus prin rugăciune și studiul Scripturii. Îmi doresc să experimentăm astăzi harul transformator al lui Dumnezeu în timp ce Îl atingem prin credință.
- Detalii
- Scris de: Bonnie Moyers
- Categorie: Devoțional femei
Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.
Isaia 1:18
Cu ani în urmă, predam la clasa de grădiniță din cadrul Școlii Biblice de Vacanță din biserica noastră. Am avut activități de lucru manual, ne-am jucat, am cântat și am ascultat povestiri. Ne-am bucurat și de o pauză cu gustări. Toți copiii erau încântați de suc și de biscuiții cu ciocolată. Totul a mers bine până când Debbie, o fetiță de cinci ani, s-a întins către paharul ei de suc. Paharul s-a răsturnat și a împrăștiat sucul ei pe masă, pe covor și pe pantalonii mei.
Ochii căprui ai lui Debbie s-au umplut de lacrimi.
— Oh, doamnă Moyers, a spus plângând, nu am vrut să îți murdăresc pantalonii! Îmi pare atât de rău!
În timp ce eu mi-am șters pantalonii, colegii ei au curățat masa și covorul cu șervețele. Debbie continua să suspine. Mângâind-o pe umăr, i-am spus:
– Este în regulă. A fost un accident. Uite! Pantalonii mei au aceeași culoare cu sucul tău. Nimeni nu va observa pata după ce se usucă. Îi voi spăla acasă. Vor fi în regulă!
— Chiar?
— Da!
Ceea ce s-a întâmplat m-a făcut să mă gândesc la făgăduințele lui Dumnezeu precum aceasta: „Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23). Fie că intenționat sau fără să vrem, cu toții am greșit. Iar ca rezultat viețile și caracterele noastre sunt pătate. Acesta este momentul în care trebuie să citim versetul de astăzi din Isaia 1:18. Putem începe o filă nouă.
Dumnezeu spune: „Le voi da o altă inimă şi voi pune un duh nou în voi. Voi lua din trupul lor inima de piatră şi le voi da o inimă de carne, ca să urmeze poruncile Mele, să păzească şi să împlinească legile Mele, şi ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor” (Ezechiel 11:19,20). Eu îmi doresc acest transplant spiritual de inimă, tu nu ți-l dorești?