Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Olivia D. Valentine
- Categorie: Devoțional femei
Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeți pe el!” când veți voi să vă mai abateți la dreapta sau la stânga.
Isaia 30:21
Ai auzit vreodată pe cineva spunându-și experiența și apoi afirmând: „Dumnezeu mi-a vorbit și mi-a spus...?” Dacă ești creștin sau ai stat în preajma creștinilor suficient de mult, probabil că ai auzit această afirmație cel puțin o dată. În trecut eram nedumerită de ce atunci când mă rugam sau Îi ceream lui Dumnezeu un semn, niciodată nu auzeam vocea Lui. Niciodată. Am început să discut cu persoane care aveau o relație mai bună cu Dumnezeu decât mine, dar, nu după multă vreme, s-a întâmplat ceva interesant.
În urmă cu un an eram pe punctul de a lua o decizie foarte rea. Într-un moment de îngâmfare din partea mea, am refuzat să mă rog pentru acest lucru deoarece deja știam că ce doream să fac era greșit. În acea noapte, am avut unul dintre cele mai pline de viață vise din viața mea. În vis, am văzut consecința directă a acțiunii pe care urma să o întreprind. Chiar am auzit un glas spunându-mi: „Să nu faci acest lucru!” M-am trezit într-o transpirație rece. Se putea să fie aceasta vocea lui Dumnezeu? Ca „femeie modernă” autoproclamată, neîncrezătoare în accentul tradițional pus în Caraibe pe semnificația viselor, am îndepărtat gândul și mi-am zis că este doar rezultatul unei conștiințe supraactive. Ignorând avertizarea, am ajuns exact la rezultatele pe care le-am văzut în vis. Atunci mi-am dat seama că Dumnezeu îmi vorbise, dar, nerecunoscându-I glasul, am ales să îl ignor.
Din acel moment, mi-am dat seama că Dumnezeu ne vorbește fiecăreia în mod diferit și, de fiecare dată de atunci încoace, am perceput glasul lui Dumnezeu pentru mine prin acea „intuiție” – conștiința mea. Biblia ne spune în Ioan 10:27 astfel: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc și ele vin după Mine.” Fiind creștini, urmași ai lui Hristos, noi trebuie să putem nu doar să recunoaștem vocea lui Dumnezeu care ne vorbește, ci și să luăm aminte la sfaturile Sale pline de înțelepciune. Ca un Tată iubitor, El ne vrea doar binele și dorește să ne arate direcția. Deși poate nu vom putea spune la fel ca alții că am auzit un glas care ne-a spus pe ce cale să mergem, prin vise, un cuvânt din partea unui prieten, un pasaj biblic și da, chiar prin conștiința noastră, noi putem auzi glasul lui Dumnezeu în urma noastră spunând: „Iată drumul, mergeți pe el!”
- Detalii
- Scris de: Sharon Clark
- Categorie: Devoțional femei
Deci cine știe să facă bine și nu face săvârșește un păcat!
Iacov 4:17
Timp de cinci ore, mașinile de pompieri au stat la noi pe alee, în timp ce focul se întindea pe dealurile din spatele casei noastre. Ei erau pregătiți să protejeze casa noastră și ale altora de pe această parte a dealului, dacă focul se îndrepta în direcția noastră. Mare parte din cele cinci ore am simțit îndemnul de a împărți literatură creștină cu acei bărbați. Dar nu am făcut-o. Deși îndemnul pe care l-am simțit era foarte puternic, nu am trecut la acțiune. Apoi, focul a fost stins și ei au plecat. Asta s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani, și faptul că am refuzat să acționez pe baza acelui îndemn mă macină și acum. Nu pot spune că a fost prima dată când nu am acționat pe baza unui îndemn care cred că venea de la Dumnezeu. Dar, nu știu din ce motiv, în acea zi nu am făcut-o. Cu toții suntem foarte conștienți de păcatele pe care le facem. Lucrurile pe care le facem, dar nu ar trebui să le facem. Dar ne-am gândit la păcatele comise prin omitere? Lucrurile pe care nu le facem, dar care ar trebui?
În alte ocazii, am simțit îndemnul de a face sau spune ceva și nu am făcut-o. Întotdeauna au existat momente când am simțit îndemnul puternic de a acționa și am dat ascultare. Sau îmi dau seama că spun sau fac ceva și știu că Dumnezeu m-a impresionat să spun sau să fac acel lucru. De unde diferența? De ce există momente în care îmi este ușor să acționez și alteori îmi este atât de greu? În dreptul meu, am concluzionat că problema este de concentrare. Când mă concentrez asupra mea, când las nesiguranța, îndoiala, teama de eșec sau ridiculizare să îmi domine gândurile, ei bine – rezultatul este evident. Dar atunci când uit de mine și mă concentrez asupra celeilalte persoane sau asupra a ce mi-a cerut Dumnezeu să fac, atunci povestea se termină diferit.
Evident, Satana dorește să ne concentrăm doar asupra noastră, asupra simțămintelor noastre, asupra temerilor noastre, asupra ezitărilor noastre. Când facem acest lucru suntem sortiți eșecului și el știe. Din ziua aceea cu incendiul, am avut suficient timp să mă gândesc la răspunsul meu când Dumnezeu mă îndeamnă să fac ceva. Aș vrea să pot spune că sunt 100% mai bine, că mă las călăuzită de El. Dar, din păcate, nu este așa. Din acea experiență am învățat că nu totul este despre mine – și mă rog să nu uit niciodată acest lucru. Este despre Dumnezeu. Cu ajutorul Lui sper să pot fi mâinile și picioarele Lui care să ajungă la oameni, să nu mă fac vinovată de păcatul omiterii.
- Detalii
- Scris de: Mary H. Maxson
- Categorie: Devoțional femei
Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele și mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl.
Ioan 14:12
De obicei prefer să nu primesc porunci de la altcineva. Nu știu cum ești tu. Natura umană mă face să vreau să dețin controlul asupra vieții mele, asupra zilei și asupra profesiei. Unii oameni preferă să îi controleze pe alții și să le spună ce cred ei că ar trebui să facă și cum să își trăiască viața – în special când vine vorba de religie.
Îmi amintesc de un cântec: „I Did it My Way”. Versurile acestui cântec reflectă felul nostru de gândire când ne-am născut în această lume. Cred că acest cântec a fost interpretat la serviciul memorial al senatorului John McCain, chiar când oamenii plecau de la programul solemn. McCain a fost un politician american foarte respectat, un om de stat și ofițer în Marina Statelor Unite. El a slujit ca senator SUA pentru statul Arizona și a fost cunoscut pentru că făcea lucrurile în felul lui. Unele dintre cuvintele acestui cântec: „eu fac... eu fac” le-am auzit de la copiii mei când au început să vorbească.
Alăturându-mă Duhului Sfânt, astăzi, în jurnalul de rugăciune Momentele mele cu Dumnezeu, am citit devoționalul din 17 octombrie. Fraza de început din acest devoțional plin de putere, My Utmost for His Highest, de Oswald Chambers, scrie: „Rugăciunea nu ne pregătește pentru lucrări mai mari – rugăciunea este acea lucrare măreață... Rugăciunea este bătălia și nu contează unde te afli. Rugăciunea preia lupta pentru control. Așază frâiele controlului în mâinile și sub voia Tatălui și Domnului meu.”
Tu de la cine primești porunci? Astăzi, studiind și ascultându-L pe Dumnezeu, El m-a asigurat că voia Lui este „să mă păzească”. Când Îi dau voie, El îmi preia voința și permite voii Sale să fie împlinită în viața mea. Eu aleg să Îi dau Lui ziua mea, dorințele mele, pasiunile mele, gândurile mele, doar pentru că vreau ca El să aibă controlul asupra mea... „doar pentru că mi-am format obiceiul de a primi poruncile de la Isus Hristos”[1]. În fiecare zi, în fiecare oră și în fiecare moment aleg să primesc porunci de la Creatorul meu minunat, Răscumpărătorul meu iubit, Domnul și Iubitul vieții și sufletului meu. Tu de la cine primești porunci?
[1]. My Utmost for His Highest, Oswald Chambers
- Detalii
- Scris de: Patricia Hines
- Categorie: Devoțional femei
Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.
Matei 5:16
Când a început COVID-19 și apoi lucrurile s-au precipitat, am știut că vreau să fac o diferență prin viața mea. Îmi doream să arăt micii mele comunități, vecinilor și prietenilor mei cine este Dumnezeu. Doream ca ei să știe că nu trebuie să se teamă sau să se panicheze, dar că se pot încrede în Dumnezeu chiar și în timpul pandemiei.
Am început să mă întreb: Ce aș putea face?
Dintr-odată, mi-a venit o idee strălucitoare! Ce-ar fi dacă le-aș oferi studenților din apropiere o felicitare de absolvire și un mic cadou?
În fiecare seară, mergând prin cartier, am văzut pancarte cu „Promoția 2020” în diverse curți pentru a marca faptul că acolo era un absolvent. De îndată, m-am pus pe treabă și am cumpărat câteva carduri. Două zile mai târziu, fiind la plimbare, am hotărât că aceea era seara în care să îi ofer cardul-cadou unuia dintre absolvenți, treceam chiar pe lângă casa lui.
Am pășit curajoasă pe alee și am întrebat dacă era acasă. Mama lui a ezitat puțin, dar, când i-am explicat că eram vecină și de asemenea fostă profesoară, bucuroasă a mers după el să îl aducă. I-am oferit felicitarea. El a fost foarte fericit și recunoscător – în special când a văzut darul din felicitare. Mama lui ne-a făcut o poză împreună.
Plănuiesc să mă reîntorc de îndată ce măsurile de siguranță împotriva COVID-19 sunt eliminate și vreau să îi invit la biserică. Sunt aproape sigură că mama și copilul vor veni. Bunătatea arătată vecinilor este un mod de a-i conduce la Hristos. Domnul ne cere să Îl iubim pe El din toată inima și pe semenii noștri ca pe noi înșine.
„Doamne, ajută-mă să strălucesc pentru Tine
Ah, Doamne, ajută-mă să strălucesc pentru Tine
Într-o lume învăluită în noapte
Păstrează-ne curați, dă-ne Lumină,
Ajută-ne să strălucim pentru Tine.”[1]
[1]. Lord, Keep Me Shining For Thee, de Chalvar A. Gabriel, 1926.
- Detalii
- Scris de: Jenny Rivera
- Categorie: Devoțional femei
Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde.
Ieremia 29:11
Ai avut vreodată un vis care îți doreai cu disperare să se împlinească? Sau I-ai cerut ceva lui Dumnezeu și răspunsul a fost nu? După ce am terminat studiile de asistență medicală, am început să mă gândesc să fac alte studii. M-am rugat foarte mult când m-am înscris la acest curs. Am fost acceptată la masterul de leadership clinic și am început să studiez cu mare interes. În mod regulat vorbeam cu Dumnezeu și Îi spuneam că obiectivul meu era să obțin o notă de șase pe scara GPA (șapte fiind nota cea mai mare) și că așteptam cu nerăbdare să călătoresc spre New South Wales pentru a participa la ceremonia de absolvire împreună cu părinții mei.
După ce am parcurs toată materia și am ajuns la finalul programului de masterat, nota la examenul final a fost șase (slavă Domnului!), dar am fost foarte dezamăgită când am primit detaliile despre ceremonia de absolvire – era programată într-o zi de Sabat. Am început să mă rog lui Dumnezeu să schimbe data. Prietenii mei apropiați m-au susținut în rugăciune pentru această schimbare deoarece nu doream să Îl dezonorez pe Dumnezeu participând la festivitate în ziua de Sabat. Din păcate, El nu a schimbat nimic. Vă puteți imagina cât de dezamăgită am fost de faptul că El nu a intervenit în această situație, deși El poate face imposibilul.
Ca profesor asociat la Facultatea de Medicină de la una din universitățile de top din Brisbane, am fost invitată de această universitate să iau parte la festivitatea de absolvire a studenților de la Medicină, în 2021. Am pornit cu mașina spre festivitatea de absolvire, m-am echipat cu toca și cu roba și m-am alăturat personalului academic, fiind oarecum șocată de turnura evenimentelor. Procesiunea a fost întâmpinată cu ovații, aplauze și, deși mă bucuram de toată pompa și ceremonia, parcă nu mă simțeam în largul meu. Adică era oarecum neobișnuit ca o asistentă medicală să ia parte la ceremonia absolvenților de la Medicină, cu atât mai puțin să le predea studenților, dar iată-mă – într-un loc în care nu m-am așteptat niciodată să fiu, dar Dumnezeu m-a pus acolo. Pe drumul de întoarcere, am izbucnit în lacrimi și I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru că mi-a dat această ocazie – toată experiența m-a smerit. Dumnezeu a răspuns rugăciunii mele la timpul stabilit de El și mi-a depășit orice așteptare. Când Îi suntem credincioși lui Dumnezeu, El ne este credincios și ne va da binecuvântări nemărginite.