Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Beniamin Anca
- Categorie: Devoțional de dimineață
Să nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea, au găzduit, fără să știe, pe îngeri.
Evrei 13:2
Atunci când auzim de vreo moștenire, cei mai mulți dintre noi se gândesc la bani, bunuri materiale sau proprietăți. Dar fiecare dintre noi moștenim de la părinți mult mai multe valori decât cele materiale. La rândul nostru, suntem conștienți că putem lăsa copiilor noștri o comoară care nu poate fi evaluată în bani, dar fără de care copiii noștri ar fi săraci.
Printre valorile care astăzi sunt în pericol aproape de a fi pierdute se află și ospitalitatea. Dacă nu de mult era o bucurie să împarți cu cineva acasă la tine căldura unui cămin și o bucată de pâine, iar Domnul înmulțea de fiecare dată ce era pe masă, astăzi ne găsim atâtea motive sofisticate să nu mai împărtășim această bucurie, deși, în multe privințe, avem mai mult acum decât atunci. A devenit oare viața noastră atât de complicată încât nu mai este loc în ea pentru bucuriile simple de demult, pentru valorile autentice ale experienței creștine, între care ospitalitatea a fost întotdeauna la loc de cinste?
Printre amintirile frumoase pe care soția mea le-a adus din căminul părinților ei se află și aceea a atmosferei speciale pe care o aducea prezența oaspeților. Ducând mai departe această moștenire, a inspirat în copilul nostru bucuria de a avea aproape mereu, în Sabat, pe cineva invitat la masă. De mic își alegea invitații și se bucura cu toată sinceritatea de prezența lor. Pentru inima lui de copil, era ca și când niște îngeri ne-ar fi făcut o vizită. Astfel a devenit mai sociabil, a învățat să dăruiască și și-a făcut mulți prieteni. Așa că tot noi ne simțim cei binecuvântați.
,,Cei care se închid în ei înșiși și care nu vor să primească oaspeți pierd multe binecuvântări” (Ellen G. White, Căminul adventist, p. 447).
Primirea de oaspeți poate fi uitată, peste generații, dacă nu este cultivată. Iar primii care pierd sunt cei care nu mai au ușa deschisă ca altădată.
Voi pe cine vreți să invitați la masă în Sabatul următor?
- Detalii
- Scris de: Claudia LeCoure
- Categorie: Devoțional de dimineață
Părinții sunt slava copiilor lor.
Proverbele 17:6
Primii oameni pe care îi cunosc copiii și în care învață să aibă încredere sunt părinții lor. Pe măsură ce căutăm să ne disciplinăm micuții astfel încât să se asemene mai mult cu Isus, putem ajunge copleșiți de această responsabilitate descurajantă. Știm despre noi că suntem imperfecți, așa că trebuie să ne reamintim că prima responsabilitate este să ne îndreptăm privirea spre Isus. Iar de aici vor pleca toate celelalte lucruri.
Dacă ne dorim ca odraslele noastre să-L cunoască pe Isus, cea mai eficientă metodă este să li-L arătăm chiar noi. Trebuie nu doar să le vorbim despre Isus, ci faptele noastre să confirme ceea ce spunem. Ca regula de la școală: Spune și arată în același timp! Una e când un copil le povestește prietenilor despre pisica lui și alta e să aducă pisica la școală, ca ei să o vadă cu ochii lor.
De-a lungul anilor mi-am dezvoltat obiceiul de a mă ruga și de a studia din Biblie în fiecare dimineață. Fără să realizez, copiii mă urmăreau. Ei sunt mari acum și au la rândul lor familii, dar amândoi mi-au urmat exemplul. Cine s-ar fi gândit? Faptele noastre demonstrează ce credem noi despre Dumnezeu. Este important să-L reflectăm pe Hristos cel viu și adevărat și să avem o relație activă cu El.
„Grăbește-te, mototolule!” am țipat la băiatul meu de clasa întâi. Tommy a fugit spre autobuz cu ochii înlăcrimați. M-am simțit foarte vinovată. „Doamne, îmi pare rău!” m-am rugat. Cuvintele: Spune-i și lui că-ți pare rău! mi-au răsărit în minte. M-am dus la școală și am rugat-o pe învățătoare să mă lase să vorbesc puțin cu el. Când a ieșit pe hol, m-am aplecat, l-am privit în ochi și i-am spus: „Mami a greșit când a țipat la tine în dimineața aceasta. Vrei să mă ierți?” Fără nicio ezitare, el a răspuns: „Da, mami! Ai făcut tot drumul până aici doar ca să-mi spui că îți pare rău?” L-am îmbrățișat și i-am spus: „Da, este ceva important pentru mine! Te iubesc, fiule!”
Isus a venit să ne demonstreze dragostea Tatălui. El ne cere și nouă, ca părinți, să reflectăm iubirea lui Isus. Își dau seama copiii noștri că Isus îi iubește?
Tată, Tu ești singurul părinte perfect! Ajută-ne să facem cunoscut caracterul lui Isus în timp ce le purtăm de grijă copiilor noștri, fiind și noi, la rândul nostru, schimbați!
- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
.… Să vă îmbrăcați în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire și sfințenie pe care le dă adevărul.
Efeseni 4:24
Privind la Isus, vorbind despre dragostea Sa și despre perfecțiunea caracterului Său, ne schimbăm după chipul Lui. Contemplând idealul măreț pe care l-a pus înaintea noastră, vom fi înălțați într-o atmosferă curată și sfântă – ne vom afla chiar în prezența lui Dumnezeu. Când vom fi acolo, vom reflecta o lumină care va străluci asupra tuturor celor care au legături cu noi.
Studiați cu atenție caracterul divino-uman și întrebați-vă mereu: „Ce ar face Isus dacă ar fi în locul meu?” La aceasta ar trebui să ne raportăm. Nu te plasa în mod inutil în compania celor care, prin șiretenie, îți vor slăbi hotărârea de a face binele sau vor aduce o pată asupra conștiinței tale. Să nu faci nimic printre necunoscuți sau în cămin, nimic din câte ar putea avea o cât de mică aparență de rău. Fă în fiecare zi ceva prin care să îmbogățești, să înfrumusețezi și să înnobilezi viața pe care a răscumpărat-o Hristos cu propriul Său sânge.
Acționează mereu din principiu, nu din impuls. Stăpânește-ți pornirile firești – prin umilință și blândețe. Nu vă îngăduiți niciun fel de ușurătate sau neseriozitate. Nicio vorbă „de duh” ironică să nu vă scape de pe buze. Nici chiar gândurile nu trebuie lăsate fără control. Ele trebuie înfrânate, controlate și aduse în ascultare de Hristos. Să se îndrepte către lucruri sfinte. Atunci, prin harul lui Hristos, ele vor fi curate și oneste.
Avem nevoie de înrâurirea neîncetată a puterii înnobilatoare a gândurilor curate. Singura siguranță a oricărui suflet este să aibă gânduri bune. …
Cultivați obiceiul de a-i vorbi de bine pe alții. Reflectați asupra calităților bune ale celor cu care vă însoțiți și observați cât mai puțin posibil erorile și cusururile lor. Când sunteți ispitiți să vă plângeți de ceea ce a spus sau a făcut cineva, arătați-vă prețuirea pentru ceva din viața sau caracterul acelei persoane. Cultivați spiritul de a fi mulțumitor. Lăudați-L pe Dumnezeu pentru dragostea Sa minunată, arătată prin faptul că L-a dat pe Hristos să moară pentru noi. Nu câștigăm niciodată nimic dacă ne gândim la nemulțumirile noastre. Dumnezeu ne cheamă să ne gândim la îndurarea Sa și la iubirea Lui fără pereche, pentru a fi inspirați cu laude la adresa Sa (Divina vindecare, pp. 491–492).
- Detalii
- Scris de: Ioan Alin Feier
- Categorie: Devoțional de dimineață
El te va acoperi cu penele Lui și te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut și pavăză este credincioșia Lui!
Psalmii 91:4
Dacă citești acest devoțional singur, deschide-ți palma și privește-o. Dacă ești împreună cu mama sau cu tata, cu soțul sau cu soția, poate cu un copil, privește în palmele lui. Acum, când stai și te uiți la mâna aceasta deschisă, te întreb: Mai știi de câte ori mâna pe care o privești ți-a fost sprijin pentru a merge mai departe în viață? Mai ții minte câtă siguranță ți-a oferit mâna întinsă a tatălui, ori de câte ori treceai printr-o dificultate în perioada copilăriei? Acum mâinile tale poate au îmbătrânit și nu mai au puterea pe care o aveau odată, însă atât timp cât le mai poți mișca vei avea suficientă putere de a mângâia fața persoanei dragi și de a o susține.
Și totuși îți prezint o situație sfâșietoare, prin care m-aș bucura să nu treci niciodată. Nimic nu pare mai dureros în lumea aceasta decât un părinte care vrea să-și țină copilul de mână, care îi întinde mâna, dar pe care copilul o refuză… Să vrei să vorbești cu el, să dorești să îi oferi protecție, și el să îți întoarcă spatele. Iar dacă ai trecut cel puțin o dată în viață prin acest sentiment, atunci gândește-te câtă durere a simțit Isus când a spus următoarele cuvinte: „Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum își strânge găina puii sub aripi, și n-ați vrut!” (Matei 23:37).
De ce ai refuza mâna protectoare a lui Dumnezeu peste tine sau peste familia ta? Poate ești în situația tânărului bogat amintit în Evanghelie și ți se pare prea mare prețul de a sta lângă Isus, comparativ cu ceea ce îți oferă lumea. Poate, asemenea fiului risipitor, crezi că te vei descurca mai bine fără tatăl tău. Poate, asemenea lui Iona, crezi că departe de Dumnezeu va fi mai bine decât acolo unde te vrea El. În oricare dintre aceste situații te-ai găsi, nu uita, mâna Lui iubitoare este mereu întinsă spre tine!
Acum, mai privește o dată la palmele tale și, în timp ce le unești în rugăciune, gândește-te ce bucurie și ce siguranță vei simți când, în mod real, mâinile tale vor fi strâns unite cu mâinile Celui care a murit pentru tine!
- Detalii
- Scris de: Dena King
- Categorie: Devoțional de dimineață
Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. Învățați-vă și sfătuiți-vă unii pe alții cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești, cântând lui Dumnezeu cu mulțumire în inima voastră.
Coloseni 3:16
Eu și sora mea mergeam cu mașina împreună cu fetița mea de doi ani și cu băiețelul ei de patru ani, așezați pe bancheta din spate. Discutam despre o vizită recentă a unor prieteni care aveau un băiat foarte năzdrăvan. Nu ne venea să credem că părinții îl lăsau să alerge peste tot și chiar să fure lucruri de la ceilalți copii. Povesteam toate aceste situații când, la un moment dat, nepotul meu a intrat și el în discuție. „Nathan este un copil foarte rău. Ce alte rele a mai făcut?”
Ups! Eu și sora mea ne-am uitat una la cealaltă și am realizat că el nu doar ascultase bârfele noastre, dar ni se și alăturase. Biblia spune foarte clar că „[dragostea] nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr” (1 Corinteni 3:16), „[dragostea] nu se gândește la rău” (vers. 5) și „cine nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste” (1 Ioan 4:8). Vai! Conversația noastră aparent nevinovată nu a sunat a dragoste atunci când a fost însușită de un copil de patru ani. M-am îngrijorat că mica noastră bârfă ar putea compromite minunata muncă de educație pe care o depunea sora mea.
I-am auzit pe unii dând sfaturi despre cum să-i învățăm pe copii să se asemene tot mai mult cu Isus prin implicarea în acțiuni de voluntariat la cantina săracilor sau prin confecționarea de pături pentru oamenii fără adăpost. Aceste lucruri sunt extraordinare și sper ca într-o zi să le fac și eu cu fiica mea. Totuși consider că micuții mei învață să se comporte ca El într-o măsură mai mare atunci când văd dragostea manifestându-se zi de zi decât atunci când văd eforturile uriașe, ocazionale, ale unui filantrop.
Contribuția nepotului meu la o mică bârfă de-a noastră m-a făcut să conștientizez și să observ mai bine cu câtă atenție ne ascultă și ne urmăresc copiii noștri. Îmi doresc ca fiica mea să-L vadă pe Dumnezeu la lucru în timp ce mă vede pe mine, mama ei, că îi iubesc pe cei din jur – în conversațiile mele cu ei și despre ei. Deoarece, prin modul meu de a fi, eu reprezint modul în care Dumnezeu o iubește pe ea, trebuie să mă asigur că este o reprezentare cât mai fidelă.
Doamne, ajută ca micuții noștri să învețe despre dragostea Ta din exemplul oferit de noi! Fă ca bunătatea Ta să vorbească prin cuvintele noastre și să le ofere dovada vie că noi creștem în Isus!