
Pret intreg
35,00 Lei


Pret intreg
25,00 Lei
Te laud că sunt o făptură așa de minunată.
Psalmii 139:14
De mică visam, ca multe alte fetițe, să devin mamă într-o zi. Mă jucam cu bebelușii mei de jucărie, iar când am crescut, mi-a plăcut să fiu dădacă numai ca să pot ține copii în brațe. Atunci când am rămas însărcinată, eram foarte entuziasmată. Inima îmi era plină de planuri și visuri pentru micuțul meu. M-am rugat pentru copilul meu: „Dragă Tată, Te rog ajută-mi copilul să fie sănătos, puternic și înțelept! Ajut-o, sau ajută-l, să îmi moștenească istețimea și farmecul, dar ochii și zâmbetul soțului meu. Mă rog ca bebelușul meu să crească pentru a face lucruri mărețe – să descopere un leac pentru cancer sau să boteze sute de oameni – și mă rog ca micuțul meu să Te iubească pe Tine!”
Doar imaginează-ți momentul în care afli că bebelușul tău are o dizabilitate sau o boală și cum se năruie într-o clipă tot ce ai sperat și ai visat. Un părinte a comparat acest sentiment cu plănuirea unei vacanțe în Hawaii. Cauți, găsești cea mai bună perioadă a anului pentru a merge, știi ce să vezi și ce să faci. Apoi plănuiești și te pregătești, cumperi cea mai potrivită îmbrăcăminte, cumperi biletele de avion. În ziua plecării ești foarte entuziasmat. Urci în avion, te faci comod, iar cu ochii închiși te imaginezi deja mergând pe plajă în timp ce apune soarele. Când avionul ajunge la înălțime, stewardesa anunță: „Bună dimineața, doamnelor și domnilor, și bine ați venit la bord! Lăsați-vă pe spate și relaxați-vă! Vom ajunge în Olanda în cel mult 12 ore.”
Așa m-am simțit eu. Când am aflat că bebelușul meu are o dizabilitate, m-am simțit ca și cum plănuisem să merg în Hawaii, dar am ajuns de fapt în Olanda. A fost o călătorie pe cinste. Doar cu ajutorul rugăciunii și prin harul lui Dumnezeu am ajuns să apreciez, să iubesc și să mă bucur de experiența călătoriei mele în „Olanda”. Am aflat că nu este un loc atât de rău, doar că nu acolo plănuisem eu să ajung. Stresul și provocările creșterii unui copil cu o dizabilitate m-au făcut să fiu mai puternică. Cel mai important lucru este că am învățat să-l văd pe fiul meu la fel cum îl vede Dumnezeu – un copil care este o făptură așa de frumoasă și minunată – un copil care este făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.
Tată ceresc, învață-mă să-l văd și să-mi apreciez copilul la fel cum o faci Tu! Ajută-mă să nu trăiesc ghidată de frică, ci de credința și încrederea mea în Tine!
…Te voi binecuvânta… și vei fi o binecuvântare…
Geneza 12:2
Efortul făcut pentru binecuvântarea altora va aduce binecuvântare pentru noi. Acesta a fost de fapt scopul urmărit de Dumnezeu atunci când ne-a dat partea noastră de lucru în cadrul planului de mântuire. El le-a dat astfel oamenilor privilegiul de a deveni părtași naturii divine și, la rândul lor, să fie o binecuvântare pentru toți semenii lor. Aceasta este cea mai mare onoare, cea mai mare bucurie pe care Dumnezeu le-o poate da celor credincioși. Cei care devin astfel părtași la lucrarea iubirii divine sunt aduși tot mai aproape de Creatorul lor.
Dumnezeu ar fi putut să le încredințeze îngerilor din ceruri lucrarea de vestire a soliei Evangheliei și toată lucrarea slujirii din iubire. El ar fi putut să folosească alte mijloace pentru împlinirea planurilor Sale. Dar, în marea Sa iubire, a ales să ne facă împreună-lucrători cu El, cu Domnul Hristos și cu îngerii ca să putem fi părtași binecuvântării, bucuriei și înălțării spirituale care rezultă din această slujire neegoistă.
Făcându-ne părtași suferințelor Lui, noi suntem aduși în relații de împreună-simțire cu Domnul Hristos. Fiecare act de sacrificiu de sine pentru binele altora întărește spiritul binefacerii în inima dătătorului, legându-l tot mai strâns de Răscumpărătorul lumii care, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru noi pentru ca, prin sărăcia Lui, noi să ne îmbogățim (2 Corinteni 8:9). Și numai când împlinim în acest fel scopul divin al existenței noastre, numai atunci, viața poate fi o binecuvântare pentru noi.
Omul de afaceri poate să-și conducă afacerile în așa fel încât, datorită cinstei și credinței sale, Domnul să fie preamărit. Dacă este un adevărat urmaș al Domnului Hristos, va demonstra religia lui în tot ce face, și oamenii vor vedea în el spiritul lui Hristos. Mecanicul poate fi un reprezentant vrednic și credincios al Aceluia care a muncit din greu în umila Sa viață trăită printre dealurile din Galileea. Toți aceia care poartă Numele lui Hristos să lucreze și să se comporte astfel încât ceilalți, văzând faptele lor bune, să-L slăvească pe Creatorul și Răscumpărătorul lor (Calea către Hristos, pp. 79, 81).
Bunătatea și credincioșia păzesc pe împărat, și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate.
Proverbele 20:28
Un proverb popular spunea că „un dram de bunătate valorează mai mult decât o sumedenie de cunoștințe”. Dar oare cât valorează „bogățiile bunătății lui Dumnezeu”? (Romani 2:4). Cât de mare este contrastul dintre natura noastră rea (Matei 7:11) și frumusețea caracterului Tatălui nostru ceresc, descoperit „atunci când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru” (Tit 3:4)! Domnul domnilor și Împăratul împăraților Și-a întărit domnia și autoritatea în întregul Univers nu prin tiranie, ci prin marea Sa bunătate. Iată covârșitoarea Lui declarație, care înduioșează și supune orice inimă: „Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea!” (Ieremia 31:3).
Dacă un scaun de domnie se întărește prin bunătate, cât de important este ca un cuplu să-și întărească relația, căminul, prin bunătate și credincioșie unul față de altul și față de copiii lor. Toți trebuie „să cultive un spirit de bunătate, fiind hotărâți ca niciodată să nu se jignească sau rănească unul pe celălalt” (Ellen G. White, Căminul adventist, p. 106).
Bunătatea membrilor unei familii trebuie să fie evidentă în modul în care își vorbesc unul altuia. Copiii trebuie să-și cinstească și să-și respecte părinții, iar părinții trebuie să-și trateze copiii cu multă bunătate. Întotdeauna apreciați, nu condamnați!
În fiecare zi, membrii unei familii creștine trebuie să comunice respectuos unii cu alții, deoarece bunătatea este sufletul unei familii unite și fericite. Pentru a aplana conflictele care pot apărea, încercați să rezolvați problema, nu să câștigați disputa. În familiile fericite, toți depun eforturi sincere să promoveze bunătatea și credincioșia.
Bunătatea este o calitate care ne îndeamnă să le slujim celorlalți. Astfel, noi căutăm să le dăm ajutor și să le acordăm înțelegere și considerație membrilor familiei noastre din toată inima. Este necesar să depunem eforturi, atât individual, cât și ca familie, ca să arătăm acel gen de bunătate care „face farmecul unui om” (Proverbele 19:22). Ca urmare, familia noastră va fi protejată și întărită și va avea binecuvântarea Domnului, iar oamenii din jur Îl vor slăvi pe Dumnezeul bunătății.
Răspândește și azi farmecul bunătății!
Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta mea biruitoare.
Isaia 41:10
Una dintre părțile mele preferate din cartea Călătoria creștinului este cea în care personajul principal, Creștinul, ajunge în sfârșit la cruce împreună cu povara lui. În timp ce stă acolo, încărcătura lui insuportabilă cade dintr-odată la pământ, se rostogolește pe deal și se pierde undeva într-un mormânt gol.
Poate suna destul de straniu spus așa, dar uneori mă gândesc că cele mai mari poveri ale noastre sunt copiii noștri. Nu vreau să spun că ei reprezintă un bagaj emoțional. Ci doar că ei sunt poveri în sensul că sunt cei la care ținem cel mai mult. Pierdem somn îngrijorându-ne că nu se vor mai face bine când sunt bolnavi. Ne trezim în toiul nopții când ne strigă și doborâm recorduri la alergare când există vreo posibilitate să fie în pericol de a se răni în vreun fel.
Copiii noștri sunt cele mai mari comori și totodată și cele mai mari poveri. Prin urmare, nu ar trebui ca, în calitate de creștini, să îi aducem la cruce?
Îmi amintesc cum a fost când fiul nostru, Noah, a fost diagnosticat cu o dizabilitate de învățare. Voiam să plâng, deoarece, deși sunt consilier, m-am simțit copleșită de povara de a încerca să-mi ajut fiul să facă față acestei incapacități. Apoi mi-am amintit că eu și soțul meu nu eram singuri în efortul de a-l crește pe Noah. Dumnezeu l-a creat și știa totul despre el. Dacă îmi duceam la Hristos poverile cu privire la Noah, atunci aș fi fost liberă de tot ce însemna frică și stres.
Fie că ești părintele unui copil cu dizabilități, fie al unuia sănătos, turbulent și vijelios, Dumnezeu este aici pentru tine. Te vede și îți cunoaște nevoile. El așteaptă să-ți ofere puterea și aptitudinile de care ai nevoie ca să-ți crești copilul ca ucenic al lui Hristos. El îți va oferi înțelepciunea care îți lipsește. Nu trebuie să faci altceva decât să te duci la cruce și să-ți așezi copilul la picioarele lui Isus.
Doamne, Te rog, ajută-ne să ne purtăm poverile și să ne aducem grijile la Tine, astfel încât să ne eliberăm pentru a fi părinții care ne-ai chemat să fim!
Bucurați-vă întotdeauna.
1 Tesaloniceni 5:16
Este posibil? România ocupa ultima poziție în Barometrul global al Fericirii pentru anul 2011, în care au fost incluse 58 de state, ea fiind, de altfel, singura țară care a înregistrat un scor net negativ în cadrul studiului. Primele locuri în clasamentul fericirii sunt ocupate de Nigeria (84%), Olanda (77%), Elveția cu 76% , Ghana (72%). La polul opus se află state ca Palestina (7%), Georgia (0%) și România (-10%).[1]
Ce crezi că te-ar face mai fericit/fericită? Posibil să ai o listă destul de lungă. Fericirea nu este opțională; dimpotrivă, ea este un climat pe care trebuie să-l întreținem obligatoriu în familiile noastre. Tommy Newberry spunea: „De multe ori permitem ideilor negative și opiniilor altora să ne afecteze potențialul pentru bucurie. Bucuria este rezultatul ascultării de o poruncă a Domnului: „Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă!” (Filipeni 4:4).
Dumnezeu nu ne cere să facem ceea ce nu putem. Fericirea pe care ne-a poruncit-o este posibilă datorită belșugului de binecuvântări pe care îl revarsă peste noi: „Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele” (1 Timotei 6:17). Aici nu este vorba numai de binecuvântările materiale, ci și de climatul spiritual în care Duhul lui Dumnezeu rodește în noi o stare înaltă de fericire: „Roada Duhului, dimpotrivă, este dragostea, bucuria…” (Galateni 5:22).
Cercetătorii au descoperit câteva activități care îți pot aduce fericire: exprimarea recunoștinței, cultivarea optimismului, actele de binefacere, cultivarea relațiilor sociale, iertarea, sănătate și, mai ales, o relație vie cu Dumnezeu (Sonja Lyubomirsky, Cum să fii fericit).
„Mulți trebuie să învețe cum să facă din cămin un loc atractiv al bucuriei. O inimă mulțumită și o privire caldă sunt mai de preț decât bogăția și luxul, iar a fi mulțumit cu lucruri simple va face căminul fericit, dacă dragostea este acolo” (Ellen G. White, Căminul adventist, p. 97).
Cum va fi viața ta, a familiei tale? Barometrul cerului unde te-ar situa? Dumnezeu îți promite astăzi să te ajute să găsești în El adevărata fericire.
[1] Surse: Barometrul global al Fericirii (2011)