Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraților Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ceea ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare-preot milos și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului.
Evrei 2:17
Cât de minunat – aproape prea minunat ca omul să poată înțelege – este sacrificiul făcut de Mântuitorul pentru noi, simbolizat de toate jertfele din trecut și în toate serviciile din sanctuarul din trecut! Jertfa aceasta a fost necesară. Când ne dăm seama că suferințele Sale au fost necesare pentru a ne asigura nouă bunăstarea veșnică, inima noastră este atinsă și sensibilizată. El S-a angajat prin legământ să aducă la îndeplinire mântuirea noastră deplină, în așa fel încât să satisfacă toate cerințele dreptății lui Dumnezeu și să rămână consecvent față de înalta sfințenie a Legii Sale.
Nicio ființă mai puțin sfântă decât Singurul Fiu al Tatălui nu ar fi putut să aducă o jertfă suficientă pentru a-i curăți pe toți – chiar și pe cei mai păcătoși și mai degradați oameni – care Îl acceptă pe Mântuitorul ca jertfă de ispășire pentru ei și ajung să fie ascultători de legea cerului. Nimic mai puțin nu ar fi putut să-l readucă pe om în starea de a primi favoarea lui Dumnezeu.
Ce drept a avut Domnul Hristos să-i scoată pe captivi din mâinile lui Satana? Dreptul celui ce a adus o jertfă ce respectă principiile dreptății prin care este guvernată Împărăția cerurilor. El a venit pe pământul acesta ca Răscumpărător al omenirii pierdute, să-l înfrângă pe vicleanul inamic și, prin rămânerea Lui statornică de partea binelui, să-i salveze pe toți aceia care Îl acceptă ca Salvator al lor. Pe crucea de pe Golgota, El a plătit prețul de răscumpărare pentru omenire. În felul acesta a câștigat dreptul de a-i elibera pe robi din strânsoarea marelui amăgitor, care a complotat la adresa guvernării lui Dumnezeu printr-o minciună și a cauzat căderea omului, făcându-l astfel să piardă orice drept de a fi numit supus credincios al Împărăției veșnice și pline de slavă a lui Dumnezeu.
Mântuitorul nostru a plătit prețul pentru răscumpărarea noastră. Nimeni nu trebuie să fie înrobit de Satana. Domnul Hristos stă înaintea noastră ca un Ajutor atotputernic. „Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraților Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare-preot milos și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului. Şi prin faptul că El Însuși a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiți” (Evrei 2:17,18). (Solii alese, vol. 1, pp. 309, 310)
Când a fost ultima dată când Isus m-a eliberat de vrăjmaș?
Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți.
Exodul 14:14
Persist în meditația asupra lui Hristos și a promisiunii Sale: „Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi” (Ioan 14:18). Misiunea Duhului Sfânt este să se îmbine cu efortul uman și întregul cer este angajat în lucrarea de formare a unui popor care să stea în picioare în aceste zile de pe urmă. Sfârșitul este aproape și vrem să nu pierdem din vedere lumea viitoare. Povara rugăciunii mele este ca bisericile să se poată trezi din toropeala lor morală și să se anime într-o activitate energică și plină de interes. O, dacă ar putea ele să vadă și să înțeleagă că, în această ultimă bătălie, Căpetenia oștirii Domnului conduce armatele cerului și Se amestecă printre rânduri, purtând luptele în locul nostru! Vom avea apostazii, ne așteptăm la ele. „Ei au ieșit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noștri” (1 Ioan 2:19). „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină” (Matei 15:13).
Îngerul, puternicul înger din cer, este gata să lumineze „pământul de slava lui”, în timp ce strigă cu voce puternică: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare” (Apocalipsa 18:1,2). O, cât de mult mi-aș dori ca biserica să se ridice și să lumineze pentru că slava Domnului s-a arătat peste ea! Ce n-am putea face noi în Dumnezeu dacă fiecare ființă umană și-ar face partea cât mai bine! „Despărțiți de Mine, nu puteți face nimic” (Ioan 15:5).
Ne-am pierde credința și curajul în luptă dacă nu am fi susținuți de puterea lui Dumnezeu. Orice formă a răului izbucnește într-o activitate intensă. Îngerii răi își unesc puterile cu oamenii răi și, întrucât au fost într-o continuă confruntare și au câștigat experiență în cele mai bune moduri de luptă și înșelătorie, întărindu-se de-a lungul veacurilor, aceștia nu vor ceda în această ultimă mare confruntare fără o luptă disperată. Întreaga lume va fi ori de o parte a frontului, ori de cealaltă. Se va da lupta de la Armaghedon. În ziua aceea, niciunul dintre noi nu trebuie să fie găsit dormind. Profund treziți trebuie să fim, asemenea fecioarelor înțelepte care au untdelemn în vasele și lămpile lor. Ce este acesta? Har, har! Puterea Duhului Sfânt trebuie să fie asupra noastră, iar Căpetenia oștirii Domnului va sta în fruntea îngerilor cerului ca să conducă lupta. (Scrisoarea 112, 1890)
Satana și armatele lui vor face tot posibilul să lupte împotriva oștirilor lui Dumnezeu. Sunt eu gata să-mi ocup locul în marea confruntare care urmează? Ce pot face astăzi ca să mă pregătesc?
Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
Ioan 3:17
Hristos le-a spus ucenicilor Săi: „Voi sunteți lumina lumii” (Matei 5:14). Asemenea soarelui care iese la iveală pe cer ca să umple lumea de strălucire, și urmașii lui Hristos trebuie să reverse lumina adevărului peste cei care bâjbâie prin întunericul erorii și superstiției. Dar urmașii lui Hristos nu au lumină în ei înșiși. Lumina cerului este cea care cade asupra lor, pe care ei trebuie să o reflecte prin ei spre lume. (...)
Lumina vieții este oferită gratuit tuturor. Oricine dorește poate fi călăuzit de razele luminoase ale Soarelui Neprihănirii. Hristos este Marele Remediu pentru păcat. Nimeni nu poate da vina pe împrejurări, pe educație sau pe temperament pentru a-și scuza viața de revoltă față de Dumnezeu. Păcătoșii sunt păcătoși prin propria lor alegere deliberată. Hristos a spus: „Și judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele” (Ioan 3:19,20). (...)
Când sunt prezentate cerințele lui Dumnezeu, cei care iubesc păcatul își demonstrează adevăratul caracter prin satisfacția cu care arată spre greșelile, erorile creștinilor declarați. Ei sunt mânați de același spirit ca și stăpânul lor, Satana, despre care Biblia spune că este „pârâșul fraților”. Să se spună ceva rău și repede acesta va fi exagerat și răspândit din gură în gură! Cât de mulți îl vor devora, ca vulturii grămada de resturi! (...)
Adevăratul creștin care „lucrează după adevăr vine la lumină pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu” (Ioan 3:21). Viața lui evlavioasă și vorbirea lui sfântă constituie o mărturie zilnică împotriva păcatului și a păcătoșilor. El este o reprezentare vie a adevărului pe care îl mărturisește. Despre acești urmași autentici, Isus declară că nu-I este rușine să-i numească frați. Toți cei care vor primi viața veșnică la sfârșit vor manifesta aici entuziasm și devotament în slujba lui Dumnezeu. (...) Cunoașterea datoriei înseamnă îndeplinirea ei cu tot sufletul și fără teamă. Indiferent de consecințe, ei urmează lumina care le luminează cărarea. Adevărul lui Dumnezeu este de partea lor și nu-i va părăsi niciodată. (The Signs of the Times, 9 martie 1882)
Este viața mea o mărturie în favoarea sau împotriva păcatului? Cum pot afla răspunsul?
Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.
Apocalipsa 14:12
Taine pe care îngerii ar dori să le pătrundă, pe care profeți, regi și oameni neprihăniți au dorit să le înțeleagă, biserica rămășiței le va duce lumii prin mesajele venite din partea lui Dumnezeu. Profeții au prorocit aceste lucruri și au tânjit să înțeleagă ce prevesteau, dar lor nu le-a fost acordat acest privilegiu. (…)
Adevărurile soliei îngerului al treilea au fost prezentate de unii ca o teorie seacă, dar în acest mesaj trebuie să fie prezentat Hristos cel Viu. El trebuie prezentat ca Cel dintâi și Cel de pe urmă, ca EU SUNT, ca Rădăcina și Sămânța lui David și ca Luceafărul strălucitor de dimineață. Prin acest mesaj trebuie să se manifeste în fața lumii caracterul lui Dumnezeu în Hristos. Trebuie să răsune chemarea: „Suie-te pe un munte înalt ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere ca să vestești Ierusalimului vestea cea bună; înalță-ți glasul, nu te teme și spune cetăților lui Iuda: «Iată Dumnezeul vostru! Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere și poruncește cu brațul Lui. Iată că plata este cu El și răsplătirile vin înaintea Lui. El Își va paște turma ca un Păstor, va lua mieii în brațe, îi va duce la sânul Lui și va călăuzi blând oile care alăptează»” (Isaia 40:9-11).
Acum, împreună cu Ioan Botezătorul, noi trebuie să-i îndrumăm pe oameni la Isus, spunându-le: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29). Acum, ca niciodată înainte, trebuie să răsune invitația: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea!” „Şi Duhul și Mireasa zic: «Vino!» Şi cine aude să zică: «Vino!» Şi celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată!” (Ioan 7:37; Apocalipsa 22:17).
Este de făcut o mare lucrare și trebuie depuse toate eforturile posibile pentru a-L prezenta pe Hristos ca Salvatorul care iartă păcatele, Hristos, Purtătorul păcatelor, Hristos, Luceafărul strălucitor de dimineață, iar Domnul ne va face să avem trecere înaintea lumii până când ne vom încheia lucrarea. (Mărturii pentru biserică, vol. 6, p. 20)
Care a fost cea mai recentă ocazie în care Dumnezeu Și-a arătat favoarea față de mine în timp ce încercam să-L prezint pe Hristos cuiva? Cum a fost să știu că Dumnezeu mă folosește pentru a-L prezenta altora pe Luceafărul strălucitor de dimineață?
Dar te voi vindeca și îți voi lega rănile, zice Domnul.
Ieremia 30:17
Domnul Hristos are toată puterea în cer și pe pământ. El este Marele Medic, căruia trebuie să ne adresăm când suferim de boli fizice și spirituale. El a dovedit că deține controlul absolut asupra vânturilor și valurilor și asupra oamenilor posedați de demoni. Lui I-au fost date cheile morții și ale iadului. Domniile și stăpânirile I-au fost supuse, chiar și în vremea umilinței Sale. (…)
De ce nu exercităm o credință mai mare în Medicul divin? Așa cum a acționat cândva în beneficiul omului paralizat, tot așa va acționa și astăzi în favoarea acelora care vin la El ca să fie vindecați. Avem mare nevoie de mai multă credință. Sunt alarmată când văd lipsa de credință din poporul nostru. Trebuie să venim în prezența lui Hristos și să credem că El ne va vindeca suferințele fizice și spirituale.
Suntem prea lipsiți de credință. O, cât mi-aș dori să-i pot face pe cei din poporul nostru să aibă credință în Dumnezeu! Ei nu trebuie să simtă că, pentru a exercita credința, este necesar să plutească într-o stare de extaz. Nu trebuie să facă altceva decât să creadă Cuvântul lui Dumnezeu, așa cum au încredere în cuvântul unei alte persoane. El l-a rostit și tot El va aduce acest Cuvânt la îndeplinire. Bazați-vă liniștiți pe promisiunea Sa, pentru că El face tot ce spune! Ziceți: El mi-a vorbit în Cuvântul Său și va împlini fiecare promisiune pe care a făcut-o! Nu vă îngrijorați! Fiți încrezători! Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat. Acționați ca și cum Tatăl vostru cel ceresc poate fi demn de încredere! (…)
Nimeni nu trăiește pentru sine. În lucrarea lui Dumnezeu, fiecăruia îi este atribuită o îndatorire. Unirea tuturor întărește lucrarea fiecăruia. Când credința, dragostea și unitatea bisericii ajung să fie mai puternice, atunci cercul lor de influență se lărgește, iar ei înaintează până la marginile cele mai îndepărtate ale pământului, extinzând constant biruințele crucii. (Solii alese, vol. 1, pp. 83, 84)
Cum pot dovedi credință și încredere totală în Medicul divin? Care situații îmi produc în cea mai mare măsură neîncredere în Isus?