Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Jenny Rivera
- Categorie: Devoțional femei
Hoțul nu vine decât ca să fure, să înjunghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și să o aibă din belșug.
Ioan 10:10
Prieteniile sunt o binecuvântare. Mă confruntam cu o multitudine de eșecuri, dureri de inimă și dezamăgiri și aveam nevoie disperată de un sfat înțelept. Am apelat la una dintre prietenele mele bune și, în timp ce îi explicam situația mea, mi-a spus că am avut un „atac de gânduri”, care este similar unui atac de cord. Gândul meu imediat a fost: Ce vrea să spună cu asta?.
În timpul unui atac de cord, inima este afectată de un flux sanguin insuficient din cauza unui blocaj în artere. Prietena mea mi-a explicat: „Un atac de gânduri este atunci când capul nostru este plin de supărări și preocupări care persistă, făcându-ne să ne simțim descurajate, frustrate și furioase.”
Ați simțit vreodată acest lucru? Poate că te confrunți cu conflicte în familie, cu respingerea la locul de muncă, cu stres financiar sau cu o stare de sănătate precară. Este posibil să fi pierdut pe cineva drag în urma unui divorț sau a unui deces, sau să te lupți cu visuri spulberate ori cu rugăciuni fără răspuns. Este ușor ca oricare dintre aceste situații să ne alimenteze deznădejdea. Începem să credem că lui Dumnezeu nu-I pasă, că este departe, că nu ne iubește. Aceste gânduri negative sunt minciuni pe care Satana le folosește pentru a ne împiedica să ne încredem în Cuvântul lui Dumnezeu și pentru a ne distruge credința într-un Dumnezeu iubitor.
Viața pe pământ va fi plină de dezamăgiri și greutăți, deoarece această lume este plină de păcat. Dar putem alege să ne concentrăm asupra binecuvântărilor pe care le oferă Dumnezeu. Scrieți-le, și apoi lăudați-L pe Dumnezeu pentru ele!
Permite-mi să-ți reamintesc, dragă soră, că ai un Dumnezeu uimitor, care Se îngrijește de tine. El va umbla alături de tine prin valea umbrei morții (Psalmii 23:3). Isus te ține cu dreapta Sa cea biruitoare (Isaia 41:13) și te acoperă cu aripile Sale (Psalmii 91:4). El îți va da harul de a îndura (2 Corinteni 12:9), înțelepciune, dacă o ceri (Iacov 1:5,6). El este refugiul și tăria ta (Psalmii 46:1). El va lupta pentru tine (Exodul 14:14). Isus a murit pentru tine (Ioan 3:16), iar El Se va întoarce și te va lua în cer pentru a fi cu El (Ioan 14:3). Nu permite ca un atac al gândurilor să te paralizeze de frică. Rămâi fermă, recunoscând faptul că Dumnezeu are grijă de tine.
- Detalii
- Scris de: Beverley Martin
- Categorie: Devoțional femei
Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, și-l înconjori cu bunăvoința Ta, cum l-ai înconjura cu un scut.
Psalmii 5:12
Luptându-mă în sinea mea din cauza unei situații dificile cu care mă confruntam, am strigat către Dumnezeu și am întrebat: „Unde ești Tu când am cea mai mare nevoie de Tine, Doamne?”
Te-ai aflat vreodată în necaz și ți s-a părut că Dumnezeu este în vacanță? Ei bine, eu mă complăceam în compătimire pentru că mă simțeam părăsită într-un moment în care aveam cea mai mare nevoie de Dumnezeu, și atunci Duhul Sfânt mi-a vorbit atât de dulce, aducându-mi mângâiere și putere.
Creștini fiind, uneori credem că Dumnezeu are o baghetă magică și că tot ce trebuie să facă este să o agite și să facă să dispară situațiile rele. Cred că, uneori, Dumnezeu face asta, dar, alteori, cele mai mari binecuvântări le obținem trecând prin acest proces. Atunci învățăm că Dumnezeu este Suveran și că El face toate lucrurile bine și la timpul Său.
Cuvântul „favoare” este cel mai bine descris ca „încântare demonstrată”. A avea favoarea Domnului înseamnă că Domnul a arătat bunăvoință binevoitoare față de copilul Său. Dacă Dumnezeu alege să Se arate favorabil față de noi, acest lucru nu înseamnă că suntem scutiți de necazurile lumii. Nu asta face favoarea Sa. Cel mai mare act de favoare al lui Dumnezeu este cel al vieții veșnice. Prin har am fost mântuiți și numai prin harul Său suntem capabili să trăim pentru Domnul în această lume întunecată.
Dacă mărturisim cu gura noastră că Isus este Domnul și credem în inima noastră că Dumnezeu L-a înviat din morți, vom fi mântuiți (Romani 10:9). Dumnezeu Se grăbește să ierte și Își arată favoarea în a ne dărui viața veșnică!
Dumnezeu Își arată favoarea binecuvântându-Și poporul și fiind un scut care îl înconjoară și îl protejează. Tatăl nostru ceresc Se bucură să-Și arate favoarea față de noi, copiii Săi. El ne copleșește cu har și ne călăuzește de la o zi la alta.
Mă rog ca Dumnezeu să-ți fie favorabil astăzi! Și surorilor, când Dumnezeu ne acordă favoarea Sa, nimic nu poate opri binecuvântările pe care ni le rezervă. Rămâneți puternice, rămâneți concentrate, trăiți prin credință, și nu prin vedere, și bucurați-vă de binecuvântările Sale!
- Detalii
- Scris de: Sue Anderson
- Categorie: Devoțional femei
Eu pun cuvintele Mele în gura ta și te acopăr cu umbra mâinii Mele.
Isaia 51:16
În urmă cu 30 de ani, am fost la Magadan, în Rusia, în cadrul Operațiunii Bearhug. Acesta a fost al doilea an în care Uniunea Adventiștilor de Ziua a Șaptea din Pacificul de Nord-Vest a trimis membri pentru a construi o biserică și pentru a organiza un târg de sănătate și, mai târziu, pentru a ține întâlniri de evanghelizare.
După ce invitațiile au fost distribuite, am organizat târgul de sănătate. Am fost repartizată să lucrez la unul dintre standuri. Mai devreme fusesem în oraș pentru a cumpăra cadouri pentru cei de acasă. Am cumpărat obiecte și le-am lăsat să fie gravate. Mi s-a spus să mă întorc la ora 15:00 pentru a le ridica. Când m-am întors, am aflat că tura mea fusese schimbată. Am găsit înlocuitor pentru standul meu și m-am grăbit să mă întorc în oraș.
După ce am luat obiectele, mi-am dat seama că nu voi avea timp să aștept autobuzul, așa că am decis să mă întorc pe jos. În timp ce alergam, mi-am lovit piciorul de un trotuar de beton spart și am aterizat cu fața pe un capac de canal răsturnat. Uluită, m-am ridicat în picioare, jupuită și însângerată, neștiind ce să fac. Două doamne mai în vârstă mi-au văzut situația și au venit să mă salveze. Una dintre ele mi-a întins o cârpă pentru a opri sângerarea, apoi m-a condus cu blândețe la o clinică.
Am fost văzută imediat de un medic. Acesta m-a tratat cât de bine a putut cu resursele limitate pe care le avea la îndemână. Neștiind deloc limba engleză și folosind gesturi cu mâna, a încercat să-mi spună că trebuie să merg la spital pentru radiografii. Am înțeles ce încerca să spună și am știut că nu vreau asta, deoarece nu aș fi avut cum să anunț pe nimeni din grupul meu unde am fost. Știam, de asemenea, că nu aș fi găsit niciodată drumul înapoi pe cont propriu într-un oraș atât de mare. Apoi mi-am amintit un cuvânt nou învățat de la un copil mai devreme în acea dimineață. Khorosho, care înseamnă „Bine”. L-am spus de câteva ori și am indicat că vreau să plec. Cu reticență, m-a lăsat să mă întorc. Odată întoarsă, am fost verificată și mi s-a spus că voi fi bine.
Dumnezeu știa că acest lucru se va întâmpla și a aranjat în mod providențial ca eu să învăț exact cuvântul de care aveam nevoie, iar El mi l-a adus în minte. „Să nu vă îngrijorați, gândindu-vă cum sau ce veți spune, căci ce veți avea de spus vă va fi dat chiar în ceasul acela; fiindcă nu voi veți vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi” (Matei 10:19,20).
- Detalii
- Scris de: Marcella Lynch
- Categorie: Devoțional femei
Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este. Robul acela i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine”. El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: „Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei.”
Luca 15:25-29
Aici, la ferma noastră, observăm o ierarhie precisă între animalele sălbatice și, de asemenea, între animalele de fermă.
Avem un hrănitor pentru păsări în curtea din spate și există păsări agresive care le alungă pe toate celelalte păsări pentru a putea păstra sămânța pentru ele. În natură, animalele par a fi egoiste, nu doresc să împartă hrana. Acest lucru este adevărat pentru toate animalele, cu excepția mamelor care își hrănesc puii.
Avem găini care se bat pentru fulgii de ovăz fierți pe care îi împărțim cu ele. Nu se gândesc să facă un pas înapoi și să lase o altă găină să mănânce prima. Avem o găină infirmă pe care trebuie să o ținem separat de restul găinilor, pentru că nu i-ar ajunge niciodată de mâncare dacă ar fi lăsată cu celelalte găini. Fiecare pe cont propriu – fără gândul de a împărți. Oile noastre, la fel, se înghesuie unele pe altele pentru fân și cereale.
La fel ca în parabola fiului pierdut din Luca 15:11-31, viața poate părea nedreaptă. Putem munci din greu pentru o recompensă aparent mică. Nu cunoaștem sfârșitul de la început și nici motivele pentru care Dumnezeu permite ca lucrurile rele să se întâmple în viața noastră. Nu știm cum se vor încheia situațiile sau ce ne va ajuta Dumnezeu să învățăm din greșelile și alegerile noastre. Multe lucruri din viață pot părea confuze și nedrepte.
Dacă vă simțiți descurajați astăzi, vă rog să nu vă pierdeți curajul. Pavel ne amintește: „De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi” (2 Corinteni 4:16). Necazurile noastre de moment vor avea rezultate care le vor depăși cu mult pe toate. Să lăsăm ordinea ierarhică în seama lui Dumnezeu și să ne încredem în El în ceea ce privește circumstanțele care ne apar în cale.
- Detalii
- Scris de: Myrna Hanna
- Categorie: Devoțional femei
Căci, chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi și câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule și nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele! Domnul Dumnezeu este tăria mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor și mă face să merg pe înălțimile mele.
Habacuc 3:17-19
Aceste versete încheie rugăciunea lui Habacuc către Dumnezeu în timpul unei perioade de provocări, amenințări și haos, în timp ce armata Babilonului mărșăluia mai aproape de Iuda. Cartea lui Habacuc este o conversație între profet și Dumnezeu în timpul unei perioade fără precedent în istoria poporului lui Dumnezeu.
Și noi ne confruntăm cu vremuri fără precedent. La fel cum a fost pentru Habacuc și poporul său, ne este greu să înțelegem ce se întâmplă în lumea noastră de astăzi. Adesea, necazurile noastre par mai mult decât putem suporta. Totuși, prin toate acestea, ne putem aminti că Dumnezeul nostru ne dă putere.
La fel ca în imaginea lui Habacuc a unui cerb care traversează cu agilitate terenul accidentat al muntelui, putem avea siguranța și încrederea că Dumnezeu ne conduce în vremurile grele. Dumnezeul nostru este viu și deține controlul asupra lumii și a evenimentelor sale. Deși nu putem ști exact ce sau de ce face ceea ce face, putem fi siguri că El este Dumnezeu – El va face întotdeauna ceea ce trebuie. Această asigurare ne dă încredere și speranță în aceste vremuri confuze și stresante.
Profetul Ieremia a slujit și el în această perioadă din istoria lui Iuda. El a scris cartea Plângerile după căderea Ierusalimului. În cuvintele sale auzim durere, tristețe și disperare similare, dar și el vorbește despre credincioșia lui Dumnezeu (vezi Plângerile 3:17-26).
Astăzi, în timp ce Îl așteptăm pe Domnul, putem experimenta scopul Său pentru noi. Fie ca prezența Lui, promisiunile, protecția și pacea Lui să ne înconjoare pe toți!