Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Tamar Boswell
- Categorie: Devoțional femei
Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Efeseni 2:8,9
„Acest lucru înseamnă că datoria pe care Tamar o avea față de X a fost plătită în întregime.” M-am uitat cu neîncredere totală la ecranul din fața mea, în timp ce încercam rapid să-mi recapăt controlul asupra gurii mele întredeschise. Nu merit această faptă plină de har. Trebuie să plătesc această datorie! Cu doar câteva momente înainte, în timp ce vorbeam la telefon cu binefăcătoarea mea, aceasta mi-a spus că ar dori să anuleze datoria. Am protestat imediat, dar ea a fost hotărâtă.
Această minunată doamnă creștină îmi acordase ajutor financiar cu câțiva ani înainte, când aveam nevoie disperată de o mașină pentru a începe să lucrez. Tocmai terminasem facultatea și nu aveam niciun ban. Am început procesul de solicitare a unui loc de muncă, dar în curând a devenit evident că voi avea nevoie de un mijloc de transport fiabil. Locuiam într-o zonă în care transportul public nu era fiabil, iar locurile de muncă disponibile erau în zone care necesitau un vehicul personal. Ea auzise de situația mea dificilă și m-a abordat într-un Sabat, când am intrat în biserică încărcată cu multe poveri. O zi mai târziu, mi-a înmânat un cec mare, fără să pună întrebări și fără să fie nevoie de un contract semnat. Mi-a spus pur și simplu: „Dă-mi banii când te vei pune pe picioare”. Îmi amintesc că i-am mulțumit mult în timp ce țineam cecul cu neîncredere. Cum a putut cineva pe care abia îl cunoșteam să fie dispus să facă un asemenea sacrificiu personal pentru mine?
Această revărsare de iubire m-a făcut să reflectez la sacrificiul suprem. În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, dragostea, sub forma lui Isus, a coborât din ceruri pentru a muri pentru păcatele noastre, astfel încât să putem fi salvați. El a murit pe o cruce, cu brațele întinse, în timp ce striga: „S-a isprăvit!” (Ioan 19:30). „Datoria ta este plătită în întregime. Nu trebuie să faci nimic pentru a Mă răsplăti. Acceptă prin credință acest har pe care ți l-am acordat și vei fi mântuită.”
Uneori încă mai credem că trebuie să plătim această datorie. Ne lăsăm prinși într-o religie orientată spre fapte, crezând că Isus nu ne-ar putea ierta niciodată păcatele. Dragă prietenă, nu contează unde ai fost sau ce ai făcut. Isus are două cuvinte pentru tine – Plătit integral!
- Detalii
- Scris de: Shannon J. Pigsley
- Categorie: Devoțional femei
Orice amărăciune, orice iuțime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire și orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, miloși și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos.
Efeseni 4:31,32
Încă îmi amintesc lucrurile care m-au determinat să mă îndepărtez de tatăl meu pământesc. Acum mă întreb de ce am permis ca acest lucru să se întâmple. Detaliile nu contează. Au fost lucruri care s-au întâmplat cu mult timp în urmă de ambele părți. Ideea este că am lăsat ca aceste lucruri să creeze o prăpastie între noi și am pierdut contactul timp de mulți ani. A fost nevoie să construiesc o relație cu Tatăl meu ceresc pentru a învăța că trebuie să îmi reconstruiesc relația cu tatăl meu pământesc. Dumnezeu are un mod deosebit de a face acest lucru. El scoate la lumină lucrurile care trebuie reparate. Iar cel mai bun mod de a repara o relație stricată este prin rugăciune.
Am început să vorbesc cu Dumnezeu despre relația mea cu tatăl meu cu mult timp în urmă. M-am rugat deseori să mă pot întâlni cu el, pentru a-mi putea cere iertare pentru tot ce i-am greșit. L-am iertat pe tatăl meu în inima mea pentru tot ceea ce simțeam că a greșit. A fost important pentru mine să pot cere iertare. A durat mulți ani, dar Dumnezeu, la timpul Său, mi-a răspuns la rugăciune. Am putut să-mi cer scuze și am întrebat dacă putem avea din nou o relație. Apoi m-am rugat pentru a avea șansa de a-l vizita pe tatăl meu și de a face o fotografie cu el. Dumnezeu a răspuns și la această rugăciune.
Am învățat prin toate acestea că procesul de vindecare începe cu iertarea. A fost important pentru mine să îmi cer scuze pentru ceea ce am făcut, să caut iertare pentru mine. Cerându-I ajutorul lui Dumnezeu, El mi-a trimis iertare și vindecare. Inima mea este în pace. Dumnezeu, în mila Sa, m-a iertat pentru păcatele mele și astfel trebuie să-i iert și pe alții. Nu are niciun rost să păstrezi ranchiună față de altcineva. Aceasta te rănește în primul rând pe tine, nu pe cealaltă persoană.
Prin relația mea cu Dumnezeu, care este în creștere, cresc și relațiile mele aici pe pământ. Ar trebui să ne amintim că Dumnezeu ne iubește pe fiecare dintre noi și că L-a trimis pe Isus pentru a plăti prețul pe care îl datorăm. Datoria noastră este plătită, iar El ne-a iertat.
Îți mulțumim, Doamne, pentru că ne arăți atâta îndurare, iertare și iubire!
- Detalii
- Scris de: Sue Anderson
- Categorie: Devoțional femei
Dacă voi mai trăi, să te porți față de mine cu o bunătate ca a Domnului.
1 Samuel 20:14
Aveam o cățelușă foarte iubită pe nume Brandy. Își petrecea zilele uitându-se pe fereastră, în timp ce stătea pe spătarul canapelei noastre. Lătra la tot ce mișca, asta era treaba ei! Sau cel puțin așa trebuie să fi crezut ea. Oricine trecea pe acolo, mașinile, bicicletele și orice alte creaturi care intrau în curtea ei, în special pisicile, erau întâmpinate cu lătratul ei. Acest lătrat însă nu era apreciat de noi.
Cred că pe Brandy o mâncau dinții ori de câte ori vedea o veveriță, dar mai ales o pisică. Ea ura pisicile și le făcea cunoscut acest lucru în termeni foarte clari.
Într-o zi, cineva a lăsat ușa de la intrare deschisă chiar în momentul în care o pisică albă s-a apropiat de veranda noastră. Brandy, mârâind și lătrând, a văzut pisica și a ieșit pe ușă înainte ca cineva să o oprească. Pisica, în loc să fugă, s-a întins pe verandă, aparent nefiind îngrijorată de câinele mârâitor care se apropia de ea. Când Brandy s-a apropiat, nu a știut ce să facă. Avea în sfârșit o pisică în fața ei, dar pisica nu voia să fugă. Unde mai era distracția? Se plimba în jurul pisicii, adulmecând-o și încercând din răsputeri să arate că o domină, dar pisica era indiferentă și nu tresărea. În cele din urmă, exasperată, Brandy s-a întins lângă pisică și s-a împrietenit cu ea.
Acest lucru m-a făcut să mă gândesc la modul în care îi putem judeca pe alții fără să ne facem timp să-i cunoaștem, doar pentru că par diferiți de noi. Dacă ne-am face timp să le ascultăm povestea și să îi cunoaștem, am avea o părere mult diferită despre ei.
Dumnezeu îi iubește pe toți, iar noi trebuie să ținem mereu minte acest lucru și să Îi cerem să ne dea ochii și inima Lui atunci când ne raportăm la ceilalți.
„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El” (Ioan 3:16,17).
Dragă Tată, Te rugăm să ne ajuți să privim oamenii așa cum îi vezi Tu! Să iubim așa cum iubești Tu. Ajută-ne să ne amintim mereu că toți am păcătuit și suntem lipsiți de slava Ta. Fie ca noi să-i ajutăm pe alții să Te cunoască și să învețe despre marea Ta dragoste pentru ei! Amin.
- Detalii
- Scris de: Cloreth S. Greene
- Categorie: Devoțional femei
Întărește-mi pașii în Cuvântul Tău și nu lăsa nicio nelegiuire să stăpânească peste mine!
Psalmii 119:133
Când s-a ivit o ocazie rară de a lucra ore suplimentare, am hotărât să profit din plin de acest avantaj. Dar până miercuri, efectele orelor mai multe de lucru și ale somnului mai puțin au fost evidente. Întrucât nu puteam lucra suplimentar vineri, am continuat să merg mai departe. Joi dimineața, târându-mă din pat, am șoptit: Doamne, Te rog, du-mă până la finalul zilei de astăzi!
Oboseala cântărea mai greu cu fiecare minut care trecea, gândul de a pleca cu o oră mai devreme revenea mereu în mintea mea. Am încercat să resping ideea și m-am concentrat asupra orei de plecare planificate. Dar gândul a persistat. La fel și oboseala. Simțeam că abia voi reuși să îmi termin chiar și tura obișnuită. M-am gândit foarte serios la această chestiune. Știam că nu s-ar fi realizat nimic dacă aș fi adormit la locul de muncă, și asta era pe cale să se întâmple. Deși nu‑mi plăcea, am decis că cel mai rațional ar fi să mai lucrez încă o oră, apoi să plec.
La trei semafoare de casă, în timp ce așteptam semnalul verde, m-am gândit că ar trebui să opresc la banca din apropiere. Eram pe banda greșită, așa că m-am gândit că nu era nevoie să merg la bancă. Dar ideea îmi stăruia în minte. Cu un zâmbet șăgalnic și scuze față de automobiliștii nemulțumiți, am străbătut două benzi de circulație până la banda de întoarcere.
Parcarea era plină de activitate și, în timp ce mă îndreptam spre intrare, mi‑am dat seama că banca era încă deschisă. Am tipărit un raport de tranzacție la bancomat și am observat că ceva era îngrozitor de greșit! Am văzut două tranzacții pe care nu le inițiasem eu. Și ambele au avut loc în altă țară! Oboseala a dispărut imediat și, dintr-odată, cele cincisprezece minute rămase până la închiderea băncii au devenit prețioase! Managerul de serviciu s-a ocupat imediat de problemă și, în zece minute, un raport a fost trimis la Brigada de Fraude, aveam un nou card bancar și o nouă parolă. A comentat cât de norocoasă am fost că am sesizat situația atât de repede. L-am lăudat pe Dumnezeu și I-am cerut scuze pentru încăpățânarea mea. El mă condusese pe parcursul zilei exact așa cum Îi cerusem. Am dormit bine în acea noapte!
Doamne, ajută-mă să mă supun voinței Tale în fiecare zi, astfel încât Duhul Tău să-mi ghideze gândurile, cuvintele și acțiunile!
- Detalii
- Scris de: Nahomie Daubé
- Categorie: Devoțional femei
Și Domnul a zis lui Samuel: „Nu te uita la înfățișarea și înălțimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul Se uită la inimă.
1 Samuel 16:7
Sunt capelan de închisoare. După o vizită la o deținută, aceasta și-a exprimat dorința de a avea o pereche de papuci. Din detaliile pe care le-a dat despre viața ei, am înțeles că avea probleme financiare. Fiind nouă în această slujire, m-am întrebat cum să îi fac rost de papuci. Am învățat protocolul, dar prima mea încercare de a-i livra papucii a fost întâmpinată cu: „Este sfârșit de săptămână. Reveniți în timpul săptămânii”.
La a doua mea încercare, ofițerul a declarat că persoana responsabilă era în pauza de masă. Inspiră. Expiră, mi-am spus. Doamne, ce vrei să mă înveți? Sunt pe cale să fac ceva greșit? Nu? Atunci, de ce nu pot să trec?
Săptămâna următoare, am sosit mai devreme, mi-am prezentat actele de identitate și autorizația. Mi-am declarat dorința de a dărui o pereche de papuci unei deținute. Un ofițer a venit la mine cu un document și m-a întrebat:
– Sunteți de la Conferință?
Despre ce vorbește? m-am întrebat. Nu poate vorbi despre Conferința Adventistă de Ziua a Șaptea, cu siguranță! E plin de tatuaje!
– Conferință? i-am răspuns.
– Da, Conferința Adventistă de Ziua a Șaptea.
Șocată, am răspuns pozitiv. El s-a uitat la mine și a declarat:
– Sunt un fost AZȘ. Nu vă faceți griji, vă voi ajuta.
Bine, Doamne, am înțeles lecția! Te vei folosi de cine vrei, când vrei și cum vrei, pentru a-Ți îndeplini voia.
Îl judecăm cu ușurință pe Samuel pentru că a presupus că fiul cel mare al lui Isai ar trebui să fie rege, bazându-se pe înfățișarea sa. Dar Dumnezeu nu a ținut cont de aparențe și S-a concentrat în schimb asupra inimii. Aici mă concentrasem asupra tatuajelor, uitând că Dumnezeu Își are copiii peste tot. Să nu ne concentrăm pe aparențe. Dumnezeu va alege pe cine va folosi. Să nu ratăm binecuvântările pe care Dumnezeu le-a pregătit dinainte.