Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
Proverbe 12:19
Un împărat din Orient nu avea urmași. Astfel că i-a chemat pe toți adolescenții din regat și le-a dat câte o sămânță spunându-le: „Vă dau sămânța aceasta să o plantați și să aveți grijă de ea. După un an să veniți fiecare cu planta voastră la mine și dintre voi, voi alege moștenitorul tronului.”
Printre ei era și Ling. El a plantat sămânța într-un vas, a udat-o și a ținut-o la temperatura optimă, însă nu s-a întâmplat nimic. A trecut o săptămână, au trecut două luni… Nimic. Ceilalți băieți vorbeau și se lăudau cu progresul lor și cu frumusețea plantei. A trecut anul și în vasul lui Ling era doar pământ. A venit ziua când împăratul trebuia să vadă plantele. Toți cei din jur i-au zis lui Ling: „Nu te duce! Tu nu ai o plantă. Nu te face te rușine. Nu deveni ridicol!”
Ling însă le-a zis: „Mă duc, deoarece am primit sămânța de la împărat.” Sala tronului s-a umplut de tinerii care au adus plante care de care mai frumoase și mai colorate. Ling s-a așezat în spatele mulțimii, suportând râsul și batjocurile celorlalți. La picioarele lui era doar un vas cu pământ, fără nicio plantă. Împăratul a început să se plimbe printre tineri, uitându-se la aceste plante. A ajuns în final în dreptul lui Ling, și i-a zis: „Ia vasul și vino în față!” Toți râdeau și dădeau din cap, zicând: „Fraierul. Prostul.” Inima lui Ling a început să bată rapid. Nu înțelegea ce se întâmplă. Toți pariau împotriva lui.
Împăratul s-a întors spre cei prezenți și s-a făcut o liniște ca de mormânt. „Cum te cheamă?”, l-a întrebat împăratul. „Ling”, a răspuns băiatul. „Tu ești moștenitorul la tron. Acum un an v-am dat tuturor semințe fierte care nu pot să crească. Voi toți ați înlocuit sămânța de la mine cu o alta. Ling a avut curajul să rămână cu sămânța primită, în ciuda imaginii. De aceea, el merită să fie moștenitorul la tron”.
Dragă exploratorule, te încurajez ca de fiecare dată să faci ce este corect și să spui întotdeauna adevărul.
Dumnezeu te va binecuvânta pentru aceasta.
Apoi le-a zis: Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură.
Marcu 16: 15
În acest Sabat avem bucuria de a mulțumi evangheliștilor cu literatura(colportorilor) pentru minunata lucrare pe care o fac pentru semenii noștri. Colportorii au o misiune foarte importantă.
Ei merg la oameni, le măsoară tensiunea arterială, le recomandă cărți pentru vindecarea lor fizică și spirituală. Dacă multe persoane refuză să Îl cunoască pe Dumnezeu venind la biserică, aceștia merg la oameni și le oferă cărți care să îi aducă la Hristos!
În urmă cu trei ani am avut bucuria de a participa la o campanie de colportaj în Slatina. La acea campania au participat colportorii din Conferința Oltenia și câteva tinere liceene, neadventiste din județul Galați, invitate de o colegă care era adventistă. În acea ocazie m-a impresionat foarte mult devotamentul cu care lucrau acele tinere. Dumnezeu le-a răsplătit cu amintiri frumoase din acea campanie, bucuria care se citea pe fețele celor la care le măsurau tensiunea arterială sau nivelul oxigenului, nu poate fi uitată niciodată.
Exploratorule, astăzi, în Sabat,în timp ce meditezi la dragostea lui Dumnezeu pentru omenirea căzută în păcat și la îndemnul Domnului, de a merge să ducem Evanghelia la toată lumea, îți recomand să participi la o campanie de colportaj.
Pentru Domnul, gata oricând!
Mulțumiți pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.
1 Tesaloniceni 5, 18
O familie avea băieţi gemeni, a căror singură asemănare era aspectul fizic. Dacă unuia i se părea că este prea cald, celuilalt i se părea ca este prea frig. Dacă unul zicea că televizorul este dat prea tare, celălalt susţinea că volumul este prea încet. Fiind diferiţi din toate punctele de vedere, unul dintre ei era un etern optimist, iar celălalt un pesimist neîntrecut.
Pentru a face un test, de Crăciun, tatăl lor a umplut camera pesimistului cu toate jucăriile ce pot fi imaginate, pe când pe cea a optimistului a umplut-o cu bălegar. În seara aceea, tatăl a trecut pe lângă camera pesimistului şi l-a găsit plângând amarnic între cadourile sale.
– De ce plângi? l-a întrebat tatăl.
– Pentru că prietenii mei vor fi invidioşi, pentru că voi fi nevoit să citesc toate instrucţiunile înainte să pot folosi ceva din toate lucrurile astea, voi avea nevoie în mod constant de baterii noi şi jucariile mele se vor strica în cele din urma, răspunse geamănul pesimist.
Trecând pe lângă camera optimistului, tatăl îl găsi dansând cu bucurie în grămada de bălegar.
– De ce eşti atât de bucuros? îl întrebă tatăl, la care optimistul răspunse:
– Trebuie să fie un ponei pe-aici, pe undeva! „Această poruncă [„mulțumiți pentru toate lucrurile...”] este o asigurare că și lucrurile care par să ne stea împotrivă vor lucra spre binele nostru. Dumnezeu nu ne-ar îndemna să fim mulțumitori pentru ceea ce ne-ar face rău.” DV 255
Atunci când treceți prin situații dificile în viață, mergeți cu ele la Domnul Isus și cereți-I ajutorul. Predați-vă viața Lui, aveți încredere că El are sub control tot, chiar și situațiile dificile prin care treceți.
Priviți prin credință dincolo de norii care vă înconjoară în acel moment și prindeți-vă prin credință de Soarele Neprihănirii care la momentul potrivit o să risipească norii.
Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra.
Psalmii 37.5
Ai întâlnit uriași în viață? Poate un examen, o situație dificilă, îndoială, confuzie etc. Ai rămas liniștit? Ai fost agitat?Ai apelat la cunoștințe, relații?
Eram în armată. După primele trei luni, știam că vom fi transferați la alte unități din țară. Toți colegii mei sunau acasă la tatăl lor să le "aranjeze" să fie transferați undeva mai aproape de casă. Și fiecare venea cu vești bune.
Așa că... l-am sunat și eu pe tata. Am fost cel mai dezamăgit soldat atunci când tata mi-a zis că nu cunoaște pe nimeni care poate să-mi "aranjeze"ceva. Atunci m-am îndreptat către Domnul și L-am rugat: -"Doamne, aici am vorbit despre credința mea soldaților, acum trimite-mă într-o unitate unde să pot vorbi cadrelor militare despre Tine".
Ziua transferului a sosit. Mi-am primit documentele și am citit destinația: "Statul major de protecție civilă ..." Ajuns acolo, sergentul care m-a întâmpinat m-a întrebat:
- Pe care dintre generalii de aici îi cunoști?, înșiruindu-mi mai multe nume. Mi-am dat repede seama că acolo nu putea ajunge decât cel care avea relații foarte înalte.
- Nu cunosc pe nici unul dintre-aceștia, eu cunosc un General mai Mare care-mi este prieten, am răspuns eu. A doua zi mi-au oferit o cameră personală. Rolul meu era să mențin birourile cadrelor militare curate. În rest eram liber. Zilnic eram invitat în birourile lor să dau mărturie despre credința mea în Dumnezeu . Toți mă ascultau și erau respectuoși. Singurul căruia nu am avut ocazia să-i vorbesc era un colonel înalt, cu mustață, corpolent și cu o voce impunătoare. Nu voiam să am de-a face cu acest uriaș.
Într-o zi, ușa de la camera mea se deschide și în fața mea apare acest munte de om, cu fruntea încruntată și ochii ațintiți spre mine, adresându-mi întrebarea:
Ce mă, tu nu muncești sâmbăta? Sincer, aș fi vrut să fug, să scap, dar el era atât de mare, că ocupa toată ușa. Așa că, l-am privit în ochi, am rămas neclintit și i-am spus despre credința mea. Când mi-a văzut el curajul, s-a înmuiat, a întors spatele și a plecat.
Oricare ar fi uriașul din viața ta, încredințează totul în mâna Domnului.
Căci iată că El a întocmit munții, a făcut vântul și spune omului până și gândurile lui. El preface zorile în întuneric și umblă pe înălțimile pământului: Domnul Dumnezeul oștirilor, este numele Lui.
Amos 4:13
Cred că cel frumos și ușor mod de înțeles Măreția Lui Dumnezeu, este natura. Chiar și copii fiind, cu siguranță ați experimentat măcar o ieșire în natură, la munte, unde să puteți recunoaște toate aceste trăiri.
Fiecare munte are farmecul lui, fiecare copac, râu sau floare; toate aceste lucruri ne îndreaptă gândul și inima spre Creatorul lor și nu putem decât să fim recunoscători și mulțumitori. Prin drumeție, ca şi prin muzică, omul se modelează, se transformă, se șlefuiește cu ajutorul emoțiilor și experiențelor trăite, chiar dacă uneori a fost nevoie de mai mult efort pentru o anumită reușită, ne vor îmbogăţi sufletul cu lumină, cunoaștere și o frumusețe deosebită care în cele mai multe cazuri e complicat de explicat.
Aș vrea să vă îndemn ca în următoarea drumeție să experimentați și voi ceea ce eu am încercat și am simțit un efect minunat și benefic în toate domeniile. Eu de fiecare dată pășesc pe munte precum într-o mare catedrală; cu ziduri de stânci, mozaic de flori diverse, coruri de izvoare, altare de zăpadă, boltă din stele şi soarele, ca cel mai minunat candelabru... și astfel am reușit să înțeleg cât de importantă e liniștea, meditația și rugăciunea, iar exemplul Domnului Isus, care în fiecare dimineață se retrăgea în liniștea naturii pentru a se întâlni cu Tatăl și a se ruga pentru putere, mi-a întărit și mai adânc dragostea pentru munți și convingerea că natura e o carte care ne vorbește despre Domnul Oștirilor.
Dar toate aceste experiențe trebuie să le experimentăm fiecare personal, deci vă îndemn: ieșiți în natură și căutați să vedeți Măreția Cerului în cât mai multe lucruri mărunte. Prețioșii mei prinți și prințese explo, doresc să simțiți toată dragostea cu care Domnul Oștirilor a coborât pe pământ și ne-a fost un minunat exemplu, arătându-ne calea spre înălțime și desăvârșire.