- Detalii
- Scris de: Olivia Stănescu
- Categorie: Devoțional exploratori
Elisei s-a rugat şi a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă.” Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.
2 Împărați 6: 17
Astăzi este despre a trăi prin credință și nu prin vedere. Ocazia de acum este despre provocări. Astăzi lasă-te provocat să vezi Providența lui Dumnezeu. Deschide ochii și vezi purtarea Lui duioasă de grijă, apelul Său cald către inima ta care uneori rătăcește departe de El, pacea pe care este gata să ți-o dea atunci când te temi. Asemenea lui Elisei, astăzi te provoc să deschizi ochii și să vezi realitatea de dincolo de aparențe.
Viața unui explorator este plină de provocări, însă cea mai minunată dintre ele este aceea de a-L descoperi pe Isus. Tot ceea ce trebuie să faci este să deschizi ochii și Biblia peste care poate s-a așternut praful, de o vreme încoace. Începe chiar de azi să o citești zilnic! La urma urmei este chiar prima dintre legile explo; prima declarație din angajamentul pe care l-ai rostit atunci când ai primit cravata de explorator. Îți mai amintești? Lasă-te provocat și începe să citești Biblia chiar cu acest capitol din 1 Împărați 6. Cine știe dacă nu cumva vei vedea și tu o minune azi? Abia aștept să îmi povestești minunea trăită; poate o vei scrie în devoționalul de anul viitor. De ce nu? Te provoc!
Azi mă rog la fel ca Elisei, ca Domnul să îți deschidă și ție ochii și să vezi minunile Lui în viața ta, acceptând să trăiești prin credință!
- Detalii
- Scris de: Gabriela Diaconu
- Categorie: Devoțional exploratori
Nimeni să nu îți disprețuiască tinerețea, ci fii o pildă pentru credincioși: în vorbire, în dragoste, în credință, în curăție.
1 Timotei 4.12
Pentru a planta un copac ai nevoie de câteva informații – ce fel de climat are nevoie, cât de mare va crește, care este cel mai potrivit sol, cât de des trebuie udat și altele.
Copacul „pui” pentru a nu se rupe atunci când bate vântul, sau pentru a-și menține poziția verticală trebuie ancorat, sprijinit. Sunt atât de multe informații legate de plantarea unui copac și chiar sunt diferențe de plantare și îngrijire în funcție de tipul copacului ales. Fiecare om plantează copaci în funcție de preferințele lui, de spațiul pe care îl are. …Și toate acestea pentru un copac.
Tot așa fiecare copil este unic, are înălțime, greutate, trăsături diferite, personalități diferite și necesită modalități de educare diferite. Crescuți în aceeași familie, cu aceleași mijloace materiale, cu aceleași valori spirituale, fiecare copil are propriul său ritm de creștere, de dezvoltare.
Cât interes trebuie să avem pentru creșterea noastră? Mergem la școală și învățăm pentru a acumula cunoștințe și mai târziu să ne putem alege o profesie. Dar pentru creșterea noastră spirituală cât timp alocăm? Care sunt preferințele noastre?
Dimineața trebuie să pregătim terenul prin studiul Bibliei și rugăciune.
Între mese – un cântec cu bucurie.
La prânz – împărțim hrana cu un prieten și odată cu bucuria mesei îi împărtășim bucuria credinței.
În cursul zilei putem presăra cate un cuvânt de apreciere, de mulțumire, un zâmbet celor de lângă noi.
Seara o încheiem cu laude și mulțumiri la adresa Lui Dumnezeu pentru bucuriile zilei sau pentru provocările pe care le-am avut iar El a fost lângă noi.
Așa, încă de tineri rămânem ancorați în Isus și vom prinde rădăcini adânci pentru ca să putem avea parte de bucuria de a fi în veșnicie alături de El.
- Detalii
- Scris de: Ion Ingrid Beatrice
- Categorie: Devoțional exploratori
Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.
Isaia 41:10
Ai trecut vreodată printr-o situație și nu știai cum vei scăpa sau ce se va întâmpla? În următoarele secunde îți voi spune cum am trecut eu prin această problemă și cum m-a ajutat Dumnezeu.
Într-o zi de vară am decis cu prietenii mei de la biserică să facem o excursie pe munte. Prietenii mei o luaseră cu mult în fața mea, iar eu am rămas în urmă cu un prieten de-al meu mai în vârstă. Îmi era frică, dar și greu în a înainta pe drum, iar cu fiecare pas pe care îl făceam îi mulțumeam lui Dumnezeu că e cu mine și mă ajută. După ceva timp am ajuns în vârf, iar acolo am rămas uimită cât de frumoasă poate să fie creația lui Dumnezeu.
"Ar trebui să coborâm", îmi spune prietenul de lângă mine. La un moment dat la jumătatea drumului, noi am uitat pe unde am venit și ne-am rătăcit într-o pădure foarte rară. În momentul acela am simțit cum atacul de panică îmi străbate tot corpul și m-am rezemat de un copac. M-am rugat la Dumnezeu să ne scape de acolo. Mă uitam în jurul meu și dintr-o dată apar doi bărbați care aveau un băț și o sticlă cu apă în mâini. Am strigat către ei să ne ajute să găsim drumul, iar ei ne-au spus că este mai sus. Când prietenul meu de călătorie a venit să mă ajute să mergem spre drum, ei au dispărut. Atunci am înțeles că Dumnezeu e cu mine și tot ce trebuie să fac este sa îi cer ajutorul cu inima deschisă.
Apel: Nu uitați că prin orice încercare veți trece Dumnezeu este gata să ne sară în ajutor, iar noi tot ce trebuie să facem este să îi spunem și să Îl acceptăm în viețile noastre.
Provocare: Te provoc să îți deschizi inima în fața lui Dumnezeu și să îi spui toată povara ta.
- Detalii
- Scris de: Rusu Emanuel
- Categorie: Devoțional exploratori
În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.
Romani 1:20
„Galanthus”- este denumirea științifică a unei flori și provine din limba greacă. „Gala” înseamnă lapte, iar „athos” flori. Galanthus se traduce prin „floare de lapte” și descrie perfect aspectul Ghiocelului.
Iarna se apropie de final și în curând vei putea observa înflorind ghioceii. Îți propun să te gândești la câteva lecții pe care le putem învață de la această floare.
1. Există peste 20 de specii de ghiocei, dar toți au același scop: anunță venirea primăverii. Fiecare explorator este diferit, dar uniți într-un scop comun putem face lucruri mărețe.
2. Albul ghiocelului e un simbol al purității, iar puritatea este o însușire pe care noi, exploratorii, ne dorim să o păstrăm. În mijlocul unei lumi degradate de păcat, vorbirea și purtarea ta aleasă, va fi observată, la fel cum contrastează albul ghiocelului, cu cenușiul noroiului.
3. Chiar dacă uneori, sub gerul iernii, îngheață și cad la pământ, ghioceii conțin un antigel natural care îi ajută să își revină și să se ridice, atunci când temperatura crește. Asemenea lor, Dumnezeu ne dă putere să ne ridicăm, chiar și atunci când greutățile și problemele ne copleșesc.
4. Polenul ghioceilor atrage albine și alte vietăți, care se pot bucura de o masă pe cinste. Una dintre legile explo ne îndeamnă să avem „întotdeauna un cântec în inima”. Fiind optimiști și veseli, prietenii noștri vor găsi plăcere în compania noastră și vom fi o binecuvântare pentru ei.
5. Ghiocelul este Vestitorul primăverii. Prezența lui anunță că peisajul mohorât al naturii din timpul iernii se va schimba și în curând totul va reveni la viață. Exploratorul este un vestitor al sfârșitului acestui pământ degradat de păcat și al unei vieți înnoite, pe Noul Pământ pregătit de Isus.
Câte lecții valoroase ne putem însuși, când privim cu atenție lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a creat.
Te provoc ca de fiecare dată când vei privi un ghiocel, să nu rămâi indiferent, ci să te gândești ce poți învăța de la el.
- Detalii
- Scris de: Crina Ion
- Categorie: Devoțional exploratori
Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri sunt o scârbă înaintea Domnului.
Proverbe 20:10
O fabulă spunea așa:
Un păstor, ce își mâna către seara turma de pe o pășune, a descoperit niște capre sălbatice amestecate printre animalele sale și le-a închis pe toate, împreună, peste noapte, într-un țarc.
A doua zi, o mare ninsoare s-a lăsat peste pământ, așa că păstorul nu și-a putut duce, ca de obicei, animalele la păscut, fiind nevoit să le țină la stână. Le-a dat de mâncare propriilor capre doar atât cât să nu moară de foame, dar a îndopat caprele sălbatice, sperând astfel să le ispitească să rămână în turma sa.
După ce s-a topit zăpada, păstorul și-a scos animalele la păscut, iar caprele sălbatice au fugit cât de repede le-au ținut picioarele către munți. Păstorul le-a certat pentru ingratitudinea lor, reproșându-le că atunci când vremea fusese vitregă se îngrijise de ele mai mult decât de propriile sale capre.
Una din caprele sălbatice s-a întors către el și i-a spus, „Tocmai din acest motiv suntem atât de prudente. Dacă ieri ne-ai tratat mai bine decât propriile-ți animale, este cât se poate de limpede că, dacă s-ar alătura turmei tale alte capre, ne-ai neglija pe noi în favoarea lor.”
Morala 1: Vechii prieteni nu pot fi sacrificați fără consecințe rele în favoarea altora noi.
Morala 2: Prieteni noi să-ți faci, dar de cei bătrâni sa nu te lași.
Fabulă de Esop