Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: David B. Smith
- Categorie: Devoțional de dimineață
Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Matei 6:33
Cineva spunea odată: „Cel mai bun lucru pe care îl poate face un tată pentru copiii lui este să o iubească pe mama lor.” Sigur, revărsarea acelei afecțiuni va crea o atmosferă prețioasă acasă pentru copii, însă zicala subliniază mai mult stabilirea priorităților. Un tată care alege să manifeste atenție și grijă față de mireasa lui, în loc să vadă un meci de fotbal sau să meargă la pescuit, și-a construit o viață foarte bine ordonată.
Un adevăr și mai mare este că misiunea de cea mai mare importanță pentru un părinte este să fie ancorat, înrădăcinat în Isus. Cum altcumva vom putea noi să îi învățăm pe copii că Dumnezeu este dragoste? Fiecare decizie, activitate, obiectiv sau succes va decurge din caracterul sănătos al drumului alături de Dumnezeu.
Toate sfaturile din Noul Testament dedicate părinților evlavioși au o nuanță de transferabilitate: noi suntem după voia lui Dumnezeu; suntem conducători în casele noastre; iubirea și înțelepciunea lui Hristos se transmit mai departe, prin copiii noștri. Deciziile luate cu privire la valorile de familie, disciplină, divertisment, închinare, reguli vor fi binecuvântate și călăuzite atunci când ne îndreptăm spre Calvar.
Nu trebuie să ne temem că timpul nostru devoțional cu Hristos ne va lua din energia necesară pentru alte lucruri în casă. Isus petrecea uneori toată noaptea în rugăciune, apoi Se întorcea la treburile gălăgioase ale vieții de zi cu zi și la misiunea de a-Și educa cei doisprezece apostoli mai grei de cap, ca un părinte.
În cartea Creștinism pur și simplu, C.S. Lewis a încorporat un excepțional eseu în care vorbește despre viața liniștită, așezată și dinamica oamenilor care sunt înrădăcinați confortabil în identitatea lor de creștin. „Propriile lor fețe sunt diferite de ale noastre; mai puternice, mai tăcute, mai fericite, mai radiante. (...) De obicei pare că au mult timp: te întrebi de unde vine.” Păi, timpul vine dintr-o viață ordonată, care Îl pune pe Isus pe primul loc. „Și toate celelalte voi le veți avea. Aleluia, Aleluia!”
Tată, Te rog să ne faci să înțelegem importanța cufundării vieții noastre în Tine! Ajută-ne să lăsăm deoparte îngrijorările zilnice când venim în prezența Ta, știind că ne vei satisface toate nevoile! Umple-ne cu pacea Ta, o pace pe care restul lumii o va observa și despre care va întreba de unde vine.
- Detalii
- Scris de: Andrei Pop
- Categorie: Devoțional de dimineață
Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.
Matei 5:48
În Predica de pe Munte, după ce Domnul Isus a încercat să le explice ucenicilor și celor care-L ascultau că declarata dragoste a fariseilor față de Dumnezeu era falsă și că relația lor cu Tatăl ceresc era bazată pe forme lipsite de conținut, Isus încheie cu acest verset: „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.”
Te-ai întrebat vreodată care este legătura dintre dragoste și desăvârșire? Isus pare că ne cere aici ceva imposibil, să fim desăvârșiți, fără a lăsa loc de interpretare în privința nivelului desăvârșirii: voi fiți desăvârșiți la același nivel de desăvârșire la care este Tatăl.
În versetele 46 și 47, înainte de a ridica standardul desăvârșirii noastre la superlativ, Isus clarifică prin imagini contemporane lor care este atitudinea care trebuie desăvârșită: „Dacă iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii? Și dacă îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? Voi fiți dar desăvârșiți…”! Cu siguranță, Domnul Isus, când a dat această poruncă, avea ca intenție împlinirea ei.
Îți amintești de ocazii în care te-ai comportat ca un vameș? Să-i iubești doar pe cei care țin la tine. Ai fost sau ești în situația în care să-ți îmbrățișezi cu dragoste doar frații, la fel cum fac și păgânii? Sau poate de multe ori îți e greu să-i îmbrățișezi cu dragoste chiar pe frații tăi? Vreau să-ți dau două exemple în dimineața aceasta: unul care te poate transforma, iar cel de al doilea, care îți arată că această transformare este posibilă.
Domnul Isus pe cruce are o dorință pentru cei care-l prigoneau: „Tată, iartă-i căci nu știu ce fac.” Ștefan, în timp ce își vedea executorii alegându-și pietrele, are și el o rugăminte: „Tată, nu le ține în seamă păcatul acesta!” Alege-L astăzi pe Hristos, iar dragostea Tatălui va fi desăvârșită în tine!
- Detalii
- Scris de: Ciprian Ciurea
- Categorie: Devoțional de dimineață
Eu… te voi învăța și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui și voi avea privirea îndreptată asupra ta.
Psalmii 32:8
Încă de când a preluat puterea în stat, regimul comunist a urmărit, încet, dar sigur, crearea unei societăți ateiste în România. Fiind el însuși o „religie” exclusivistă, care nu poate accepta în preajmă o altă religie, comunismul a devenit „dușmanul oricărei forme de religie și, în mod special, al creștinismului” (Bardyaev 1960, 158). Conștientizând că nu-și putea realiza scopurile cu adulții, comunismul a decis să le „suporte” acestora convingerile și mentalitățile, dar să-și îndrepte toată atenția spre generațiile tinere, pentru a stopa transmiterea concepțiilor religioase asupra lor. Crearea „omului nou” a fost deviza și idealul comunist, obiectiv care urma să fie realizat prin „pregătirea maselor de tineri din punct de vedere profesional și politic și prin participarea activă a acestora la înfăptuirea programului general al partidului” (Cernat 2004, 254). În „epoca de aur” a României, școala publică a fost transformată în incubator al viitorilor comuniști.
Cu toate acestea, în paralel cu încercarea statului comunist de ateizare a întregii societăți românești, au existat copii și tineri care, în mod „ilegal” de cele mai multe ori, au beneficiat de cea mai înaltă educație religioasă. Acest demers, de păstrare a copiilor în sfera spiritualității și de transmitere a sentimentului religios tinerelor generații, a fost înmănuncherea eforturilor părinților, pastorilor și bisericilor locale, din care, cu lacrimi, trudă și consecvență, peste ani, s-au cules cele mai frumoase roade.
Instructorii și mentorii care s-au ocupat de transmiterea informațiilor și a valorilor moral-religioase au fost adevărate modele, oameni foarte bine pregătiți, de o calitate morală excepțională, cu teamă de Dumnezeu și cu dragoste de oameni, fără de care, în mod sigur, Biserica Adventistă din România ar fi arătat azi cu totul altfel.
Mulțumește-I azi lui Dumnezeu pentru lucrarea de mentorat făcută de oameni credincioși în perioadele dificile ale istoriei noastre, care au înțeles că mântuirea înseamnă educație!
- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință mai înainte ca să-l cereți voi.
Matei 6:8
Dacă Dumnezeu, Artistul divin, le dă unor simple flori, care pier într-o zi, un colorit delicat și variat, cu cât mai mare grijă va avea El de aceia care sunt creați după chipul Său! (…) Dacă oamenii Îl iubesc pe Dumnezeu, ascultă de El și își fac partea, Domnul Se va îngriji de toate nevoile lor. (…) Niciun om nu poate adăuga nici măcar un centimetru la statura sa, oricât ar dori să facă acest lucru. Este la fel de irațional să fii îngrijorat de ziua de mâine și de nevoile ei. Fă-ți datoria și încrede-te în Dumnezeu, căci El știe de ce lucruri ai nevoie. (…) El veghează asupra noastră cu mai multă bunătate decât o mamă, la căpătâiul unui copil suferind. (…) În necazuri și suferințe, Dumnezeu este un prieten, este un protector în nenorocire, un ocrotitor în mii de primejdii pe care noi nu le vedem (Review and Herald, 18 septembrie 1888).
Dumnezeu locuiește în fiecare cămin. El aude fiecare cuvânt care este rostit, ascultă fiecare rugăciune care este înălțată, cunoaște necazurile și dezamăgirile fiecărui suflet, ia în considerație felul în care se poartă fiecare cu tatăl, mama, sora, prietenul și vecinul său. El răspunde nevoilor noastre și iubirea, mila și harul Său se revarsă continuu, pentru a satisface nevoile noastre. (…) Putem să ne încredem deplin în grija Sa (Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 105).
Dumnezeu îi ajută pe cei slabi și îi întărește pe cei ce nu au putere. În locurile unde sunt cele mai mari încercări, conflicte și sărăcie, lucrătorii lui Dumnezeu trebuie să fie mai protejați. Acelora care lucrează în mijlocul conflictelor, Dumnezeu le spune: „Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă” (Psalmii 121:5).
Domnul Se adaptează nevoilor noastre speciale. El este o umbră pe mâna noastră cea dreaptă. El merge alături de noi, gata să împlinească toate nevoile noastre. El stă foarte aproape de cei care sunt angajați în slujirea Lui. El îl cunoaște pe fiecare pe nume. O, ce asigurare avem din partea iubirii pline de bunătate a Domnului Hristos! (CBAZȘ, vol. 3, p. 1153).
- Detalii
- Scris de: Bill Neely
- Categorie: Devoțional de dimineață
Iată începutul înțelepciunii: dobândește înțelepciunea și, cu tot ce ai, dobândește priceperea.
Proverbele 4:7
Ca inginer, am găsit un loc de muncă extrem de fascinant, cu tehnologie de ultimă generație, într-o corporație ce colabora foarte mult cu Departamentul Marinei americane. Sisteme specifice de rachete erau actualizate de la vechile sisteme analog la unele cu semiconductori. Acesta era începutul erei digitale. Schimbările erau dramatice și oportunitățile pentru progres erau enorme. În înțelegere cu soția mea, am sărit în arenă și am căutat orice șansă posibilă de a învăța, de a mă dezvolta și a avansa în carieră.
Am călătorit mult, mai ales pe mare, ceea ce presupunea să plec de acasă duminica sau lunea și să mă întorc acasă în weekenduri sau poate chiar două săptămâni mai târziu. Era palpitant. Învățam și acumulam experiență extraordinară, care aducea responsabilități noi. Și trebuie să spun că plata era pe măsură.
În una dintre vizitele mele de weekend acasă, îmi țineam pe genunchi fiul în vârstă de un an, Bill G., și îi spuneam cât de mult mă bucur să fiu acasă. Dar am observat că el și-a dat capul puțin într-o parte și se uita la mine cu o privire fixă, aproape străpungătoare. Gândindu-mă la ce ar putea să fie în mintea lui, mi-am dat seama că, nonverbal, zicea: „Știu că l-am văzut pe tipul ăsta pe undeva, dar nu îmi amintesc unde.” Iată că îmi flutura sub nas un steag roșu de avertizare!
I-am spus soției că nu cred că Bill știa cine sunt. „Păi, ești tot timpul plecat”, a fost răspunsul ei, pe un ton tandru. Pe loc am decis că era timpul să îmi aleg alt loc de muncă. Aș mai fi putut continua să lucrez pe un asemenea post, care mă ținea atât de departe de fiul meu, încât acesta nu știa că sunt tatăl lui?
Puțin după aceea am demisionat de la acel job încântător și avangardist. Prin acest gest afirmam că prețuiesc mai mult prezența mea în viața familiei mele decât să am prestigiu, funcție sau bani. Este o decizie pe care nu am regretat-o niciodată.
Dragă Doamne, care ne oferi copiii în dar, Îți mulțumesc pentru acest cadou prețios și pentru privilegiul de a face parte din viața lor!