Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă.
Exodul 34:28
În Biblie, poporul lui Dumnezeu postea ca un răspuns natural, inevitabil, la un eveniment sau la o criză din viață, cum ar fi păcatul, moartea sau tragedia.
De ce avem nevoie de post din punct de vedere spiritual?
1. Pentru a întări rugăciunea (Ezra 8:23). În Vechiul Testament postul este legat de rugăciune, în special rugăciunea de mijlocire. Postul nu poate să schimbe faptul că Dumnezeu ne aude sau nu rugăciunile, dar ne poate schimba rugăciunea, îi poate da forță.
2. Pentru a căuta îndrumarea lui Dumnezeu (Judecătorii 20:26). Postul ne face mai receptivi la călăuzirea lui Dumnezeu.
3. Pentru a exprima durerea (1 Samuel 31:13). Exprimarea durerii este unul dintre motivele principale pentru post. Ai observat vreodată că atunci când ești emoționat până la lacrimi de durere, când suferi, când boala te doboară, îți pierzi pofta de a mânca? Când ne întristăm, familia și prietenii noștri trebuie adesea să ne roage să mâncăm, deoarece răspunsul adecvat al corpului nostru la durere este să postim.
4. Pentru a ne exprima preocuparea pentru lucrarea lui Dumnezeu (Neemia 1:3,4). Ca în cazul lui Neemia, postul poate fi un semn al preocupării noastre față de o anumită lucrare pe care o face Dumnezeu.
5. Pentru a ne întoarce inimile către Dumnezeu (Ioel 2:12). Trăim într-o lume a abundenței, în care ne dorim mai mult, mai multă mâncare, mai multe haine, mai multe excursii, mai mult din toate. Și dorințele noastre care sunt de neatins devin mai puternice decât dragostea noastră față de Dumnezeu. Când postim, ne forțăm inimile să se întoarcă către Dumnezeu și aprecierea noastră pentru prezența lui Dumnezeu în viața noastră va crește.
Privarea de hrană nu este o experiență plăcută fizic, dar în prezența lui Dumnezeu, totul e posibil. Beneficiile postului uneori sunt greu sau imposibil de măsurat și de interpretat, atât spiritual, cât și fizic.
Ori de câte ori postești, fă-o pentru un motiv menționat în Biblie. Roagă-te înainte! Mărturisește-ți păcatele! Pregătește-ți corpul!
Ci tu, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Matei 6:17,18
Ce este postul?
În Sfânta Scriptură postul este descris ca fiind renunțarea de bunăvoie pe o perioadă relativ scurtă (de la una la șapte zile, sau doar pentru o parte a zilei) la orice aliment. Cel mai lung post a fost ținut de Isus – 40 de zile.
„Adevăratul post care ar trebui recomandat tuturor este abținerea de la orice fel de mâncare excitantă și folosirea corectă a alimentelor simple, sănătoase, pe care le-a oferit Dumnezeu din abundență” (Dietă și hrană, p. 148).
De ce să postim?
Pentru a înțelege și cunoaște adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu. Timpul necesar pentru pregătirea hranei și servirea ei poate fi folosit pentru studiu și rugăciune.
Postul și rugăciunea, în mâna lui Dumnezeu, sunt un mijloc de curățire a inimii și de limpezire a minții. „Primim răspunsuri la rugăciunile noastre pentru că ne smerim sufletele înaintea lui Dumnezeu” (Dietă și hrană, p. 148).
Postul, în unele cazuri, ajută organismul în efortul său de recuperare, de însănătoșire.
Care este postul plăcut lui Dumnezeu?
Pasajul din Isaia 58:6,7 ne oferă cel mai autorizat răspuns, răspunsul lui Dumnezeu: „Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug; împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l, și nu întoarce spatele semenului tău.” Concluzionând: nedreptatea și asuprirea Îi displac lui Dumnezeu, în schimb El apreciază solidaritatea și dispoziția de a-ți împărți bunurile cu săracii și străinii. Postul te ajută în această privință.
Acumulăm merite postind?
„Tot postul din lume nu va ține locul încrederii simple în Cuvântul lui Dumnezeu. «Cereți», spune El, «și vi se va da.» [...] Nu vi se cere să postiți timp de patruzeci de zile. Domnul a purtat povara acestui post pentru tine în pustiul ispitei. Nu ar exista niciun merit într-un asemenea post; dar există merit în sângele lui Hristos.
Spiritul adevărat de post și rugăciune este spiritul care-I predă lui Dumnezeu mintea, inima și voința” (Dietă și hrană, p. 149).
Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic!
Psalmii 51:10
Aveam un pacient, vechi fumător, cu cancer pulmonar (90% din cancerele pulmonare sunt la fumători), pacient care, deși marcat de boală, nu putea renunța la fumat. Am discutat cu el de mai multe ori, dar s-a declarat falimentar. Într-o zi vorbeam cu soția lui și mi se plângea de faptul că soțul ei nu poate părăsi cruntul obicei, fumatul. Mi-am exprimat atunci speranța că Dumnezeu poate să îl ajute, când doamna mi-a replicat:
– Care Dumnezeu, domnule doctor, căci soțul meu este ateu.
În aceeași zi, discutând cu respectivul bolnav, i-am zis:
– Domnule, dumneata chiar nu mai ai pic de voință?
– Ce e aceea voință, domnule doctor? m-a întrebat el.
– Voința e precum cârma unei corăbii, care, deși e mică, poate manevra o navă mare.
– Aici te-am prins, doctore, a zis pacientul. Spune-mi cine-i motorul, pentru că orice cârmă nu are nicio valoare dacă nu există o forță propulsoare.
– Dumneata ai citit vreodată în Biblie? l-am întrebat.
– Da, mi-a răspuns el.
– Ai auzit de Nicodim, care nu înțelegea nașterea din apă și din Duh și l-a întrebat pe Domnul: „Cum se poate întâmpla așa ceva?”, iar Isus i-a explicat acest fenomen spiritual esențial: vântul suflă încotro vrea și îi auzi vuietul, vezi doar efectele lui. Ei bine, acest vânt care umflă pânzele corabiei e motorul care face eficientă orice cârmă (voință), oricât ar fi de mică, iar acest „vânt” este Duhul Sfânt.
În acel moment am asistat la o manifestare uimitoare a harului salvator. Bolnavul s-a ridicat brusc și a zis:
– Acum am înțeles tot, și s-a prezentat. Eu sunt amiralul Proțenco.
Dumnezeu îi vorbise acestui om pe înțelesul său, încât convertirea sa a fost instantanee. În seara aceea l-am văzut pe domnul amiral în genunchi, rugându-se la Dumnezeu să îi întărească voința și să îi dea Duhul Sfânt, care să-i reorienteze viața. Întotdeauna Dumnezeu caută să ne vorbească pe înțelesul nostru doar dacă Îi vom deschide inima și Îl vom invita să ne lumineze mintea prin Duhul Său.
În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.
Proverbele 14:22
Conform studiilor realizate de Fundația Națională de Științe din Statele Unite ale Americii (NSF), o persoană obișnuită cu educație medie are între 12.000 și 60.000 de gânduri pe zi. Acestea pot fi gânduri pozitive sau negative, repetitive sau noi. Viața fiecăruia dintre noi este alcătuită din gânduri care ne determină comportamentul. Dar și reversul este adevărat: acțiunile repetate ne influențează gândirea.
Gândirea este un proces misterios al minții, iar oamenii nu au reușit încă să îi dea o definiție exactă sau să descrie modul în care se desfășoară. În cele mai multe cazuri, noi singuri alegem la ce vrem să ne gândim. Dumnezeu vrea să avem gânduri bune, deoarece ele ne fac bine, atât pe plan fizic, cât și pe plan mintal.
Trebuie să avem în vedere că „Satana nu ne poate citi gândurile, însă el vede faptele noastre, aude cuvintele pe care le rostim; apoi, pe baza experienței lui îndelungate cu membrii familiei omenești, își adaptează ispitele pentru a profita de slăbiciunile noastre de caracter” (Review and Herald, 19 mai 1891). Astfel, orice gând necurat întinează sufletul, tocește sensibilitatea morală și tinde să șteargă impresiile făcute de Duhul Sfânt. Tendințele spre păcat și mediul corupt ne împiedică să dobândim curăția în gândire.
Cu toate acestea, Dumnezeu nu ne părăsește. El oferă ajutor și ocrotire tuturor celor care le cer. „Dacă gândurile noastre sunt îndreptate fără încetare spre Dumnezeu, vor fi călăuzite de iubirea și puterea divină” (Minte, caracter, personalitate, p. 669).
Meditația la cuvintele Bibliei, rugăciunea și alegerile bazate pe călăuzirea Duhului Sfânt ne ajută să ne menținem mintea și inima îndreptate spre lucrurile care ne înalță și pe noi, și pe cei din jurul nostru.
Alege un gând frumos din Biblie și caută să-l implementezi într-o activitate practică astăzi pentru a aduce bucurie în viața unei persoane!
El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumusețe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, și înfățișarea Lui n-avea nimic care să ne placă. Disprețuit și părăsit de oameni, Om al durerii și obișnuit cu suferința, era așa de disprețuit, că îți întorceai fața de la El, și noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53:2,3
Una dintre cele mai desfigurante afecțiuni este acromegalia, o boală neuroendocrină cauzată cel mai adesea de un adenom hipofizar care determină hipersecreția hormonului somatotrop (de creștere) la adult. Boala se manifestă prin stări de oboseală, dureri de cap, creșterea în dimensiuni a oaselor feței, mâinilor și picioarelor, ajungându-se până la complicații grave: hipertensiune arterială, diabet zaharat, boli cardiace, oculare.
Mary Ann Webster este un exemplu elocvent ce ilustrează drama prin care trec astfel de pacienți. Cunoscută ca fiind cea mai urâtă femeie din lume, conform rezultatelor unui concurs la care Ann a participat, această fostă asistentă medicală a fost dispusă să-și etaleze urâțenia numai pentru ca ai ei copii să nu ducă lipsă de pâine. Călcându-și demnitatea în picioare, a fost nevoită să lucreze la circ, unde oamenii se distrau pe seama ei. După moartea tragică a lui Ann, Hallmark Cards a editat chiar o serie de cărți poștale satirice cu chipul ei, până când un medic olandez a diagnosticat-o cu acromegalie. Puteți citi povestea sfâșietoare a acestei femei „frumoase”, accesând surse electronice.
Însă cea mai uimitoare poveste s-a scris pe o cruce, când Cineva, din atâta dragoste pentru mine și pentru tine, S-a expus circului lumii, devenind urât, disprețuit, batjocorit. A luat asupra Sa toate păcatele mele, ale tuturor, a schimbat istoria lumii printr-un schimb ce nu va fi niciodată înțeles. A dat Viața, S-a dat pe Sine și a primit numai suferință, singurătate, durere și moarte. Cel mai sincer „te iubesc” doar de pe buzele Lui îl poți auzi.
Meditează astăzi la dragostea aceasta atât de mare! Fie ca viața ta să fie transformată prin harul Său! Roagă-te ca sângele Său să nu fi curs în zadar, și numele tău să rămână săpat pe palmele Lui sfinte pentru veșnicie.