- Detalii
- Scris de: Stelian Anghel
- Categorie: Devoțional de dimineață
Întăriți mâinile slăbănogite și întăriți genunchii care se clatină.
Isaia 35:3
La prima citire, textul sună dur, poruncitor, împovărător. Dar, în spatele lui, s-ar putea descoperi altceva…
Era aproape de miezul nopții și așteptarea în clădirea rece și neprimitoare a stației de tren era grea pentru cei doi străini la acest sfârșit de decembrie.
Dintr-odată, ușa se deschise violent și năvăliră două mogâldețe jerpelite, înfofolite haotic, îndreptându-se direct către calorifer. Cel mare, în jur de 10 ani, brunețel, cu trăsături nobile ascunse printre zdrențe, îl ridică pe cel mic pe calorifer; apoi sprinten, se așeză în fața lui. Se vedea că nu erau frați. Celălalt, cu pielea albă și obrajii roșii, păstrase trăsăturile delicate ale copilăriei timpurii, în timp ce ochii negri plânși erau cel mai profund abis de foame, epuizare, nesiguranță și deznădejde pe care îl poate avea sufletul unui copil nu mai mare de 6 ani. Cel mare îi așeză mânuțele mici roșii pe calorifer, iar cu cealaltă mână, își scoase fesul și-i șterse lacrimile literalmente înghețate de pe obraji. Șoapta-i calmă, caldă, răsuna în încăperea goală:
– Ai să vezi, oamenii acolo sunt altfel… în tren o să fie cald. Când ajungem acolo, o să fac bani și atunci am să cumpăr două iaurturi din acelea mari și covrigi calzi, muulți...
Apoi scoase din buzunar o jumătate de biscuit și i-l dădu.
Megafonul bubui: „Trenul accelerat va sosi la linia… și va pleca peste trei minute.”
– Ăsta e al nostru, zise brunețelul, mai avem un pic.
Scena atrăsese atenția unuia dintre străini. O zbughi pe ușă. Avea trei minute la dispoziție. La intrarea în gară, era un chioșc „nonstop” ce expunea iaurturi de diferite mărimi, covrigi și multe alte bunătăți. Îi prinse pe micuți când urcau în tren și le dădu sacoșa trei sferturi plină și reuși să întâlnească privirea uimită a celui mai mic căruia îi căzuse din cer un iaurt mare…
Ce se află în spatele imperativului? Un suflet dispus să vadă dincolo de sine, suficient de sensibil încât să înțeleagă tragedia, deznădejdea, neputința, suficient de atent să remarce pe cel neînsemnat ajuns la capătul puterilor. La locul potrivit și momentul potrivit suntem puși în fiecare zi. Doar să vedem. Și dacă vezi, fii delicat!
- Detalii
- Scris de: Ioana Ciobanu
- Categorie: Devoțional de dimineață
Mi se satură sufletul ca de niște bucate grase și miezoase, și gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze.
Psalmii 63:5
Când am intrat la școală, părinții ne-au zis mie și surorii mele că, dacă noi o să gătim, ei nu vor emite niciun fel de pretenție și vor mânca tot ce le vom pune pe masă. Am dat greș de multe ori, dar ei, cu multă răbdare, ne-au îndrumat în direcția cea bună. O dată am pus mult prea multă apă la ciorbă și a ieșit prea diluată, altă dată, prea concentrată. Când părinții plecau de acasă și ne lăsau în grija rudelor, se trezeau cu tot felul de „surprize”: oala cu lapte pusă la prins pe dulapul de sus din bucătărie, prima noastră pâine pe care nu am lăsat-o suficient la copt și pe care bunicul a trebuit să o mai pună la cuptor, diverse mâncăruri și torturi de zilele lor. Așa am învățat să ne placă în bucătărie, să nu facem mofturi la mâncare și să îi surprindem pe cei dragi cu amintiri pe care le țin minte până astăzi.
Este extrem de important să știi să pregătești mâncare simplă și sănătoasă, care să te hrănească din punct de vedere fizic și să te ajute să ai o minte clară pentru a primi sfaturile Duhului Sfânt. Consider că acest privilegiu nu ar trebui să revină doar fetelor și femeilor, ci și băieții și bărbații ar trebui să învețe să gătească atât pentru ei înșiși, cât și pentru familiile lor. Un lucru pe care îl apreciez la bărbații din familia noastră este acela că știu să gătească orice fel de mâncare, atât simplă, cât și elaborată. „Deoarece atât bărbaților, cât și femeilor le revine o parte în treburile gospodărești, băieții și fetele trebuie să învețe cum să îndeplinească datorii casnice. A aranja patul, a face ordine în cameră, a spăla vasele, a pregăti o mâncare, a spăla și repara propria îmbrăcăminte constituie o pregătire care nu va face niciun băiat mai puțin demn, ci mai fericit și mai folositor” (Scrisori către tinerii îndrăgostiți, p. 19).
Ia astăzi hotărârea de a învăța să gătești simplu, cu gust și sănătos pentru tine și familia ta, și bunul Dumnezeu să te ajute să duci la îndeplinire această misiune nobilă și importantă!
- Detalii
- Scris de: Angela Berzescu
- Categorie: Devoțional de dimineață
Le voi da o altă inimă și voi pune un duh nou în voi. Voi lua din trupul lor inima de piatră și le voi da o inimă de carne.
Ezechiel 11:19
Știați că există inimă de piatră?
Inima are un înveliș exterior cu rol de protecție și funcțional. În anumite condiții, acest înveliș se poate inflama și apare pericardita. O formă particulară de pericardită este pericardita constrictivă, în care vindecarea inflamației se face vicios și conduce la modificarea structurală a pericardului. Acesta se calcifică, devine rigid (ca o carapace) și inima nu mai poate să își îndeplinească funcția.
Biblia ne învață că există și din punct de vedere spiritual o inimă de piatră. În perioada activității lui Ezechiel era o astfel de situație în poporul evreu. Dar cum s-a ajuns aici? Dumnezeu îi descoperă profetului cauza, în viziune, arătându-i ce se întâmpla. În templu, toți idolii casei lui Israel sunt zugrăviți pe perete de jur împrejur, iar cei ce se închină zic „nu ne vede Domnul”. În plus, Dumnezeu spune despre ei că poruncile Lui nu le-au urmat și legile Lui nu le-au împlinit, ci au lucrat după obiceiurile neamurilor care îi înconjurau. Așa că inima lor a devenit una de piatră. Ellen White spune că „există o relație strânsă între natura fizică și cea morală. Inimii nu-i este posibil să-și păstreze consacrarea față de Dumnezeu în timp ce este îngăduită pofta”. Și continuă în aceeași carte, Dietă și hrană, cu ideea că „obiceiurile fizice au mult de-a face cu succesul fiecărui individ”, iar sănătatea noastră este menținută prin ceea ce mâncăm și „dacă nu suntem cumpătați în ceea ce mâncăm și bem, nu vom avea sănătate fizică și mintală optimă pentru a studia Cuvântul și a învăța ce spune Scriptura” (p. 43).
Apostolul Pavel tratează și el acest subiect. Astfel, în Galateni 5:24, spune: „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei.” Dar și „orice faceți să faceți pentru slava lui Dumnezeu”, pentru că „trupul vostru este templul Duhului Sfânt”.
Dacă totuși, cumva, inima noastră s-a împietrit, Dumnezeu ne promite să rezolve această problemă, așa că, onești fiind, să venim la El ca să facă transplantul acesta. Dacă dorim, succesul este garantat.
- Detalii
- Scris de: Constantin Iosub
- Categorie: Devoțional de dimineață
Avem cuvântul prorociei făcut și mai tare; la care bine faceți că luați aminte.
2 Petru 1:19
Niciodată n-a avut lumea atât de multă informație ca astăzi. Nu poți citi toată viața ce s-a scris privitor la ocupația ta, fie ea și una obișnuită. Se scrie, se vorbește mult, în diverse domenii, iar informațiile, uneori eronate sau contradictorii, circulă cu o viteză impresionantă.
În domeniul sănătății, lucrurile stau la fel. Și oamenii rezonează la tot felul de idei sau concepte, devenind uneori propovăduitori zeloși ai acestora.
Acum câțiva ani, am primit o invitație de la un medic care conducea un departament de promovare a sănătății să prezentăm activitatea centrului. Ce să vezi? Sub umbrela de „terapii complementare” erau acolo o mulțime de oameni hotărâți să adune cât mai mulți bani. Un medic vindea pe bani mulți niște pătrate din plastic de 10/10 centimetri care aveau ceva desene și la care dacă priveai 10-15 minute pe zi, ți se echilibrau energiile organismului și nu mai aveai probleme de sănătate. Iar oamenii le cumpărau!
Într-un alt spațiu, altă doamnă învăța o gimnastică exotică: mâinile erau așezate ca și cum ai trage cu o armă și trebuia să faci un zgomot interesant cu promisiunea că în acel moment pietrele de la fiere se duc! Era mai mult decât nostim să auzi cum oamenii aceia, care păreau instruiți, cloncăneau ca niște corbi în speranța de mai bine!
Dar sunt și unele care au chiar aură științifică. Este așa de populară ideea că un pahar de vin roșu pe zi îți asigură o sănătate cardiovasculară bună. Are resveratrol, ne-au spus „specialiștii”. Ce n-au spus este că resveratrolul se găsește în struguri, în fructe și legume de culoare închisă. Este ca și cum ai fuma ca să-ți încălzești nasul!
Sau cine n-a auzit ideea că, dacă vrei să ai un sistem osos puternic, trebuie să consumi din belșug lactate. Și dovezile confirmă reversul! Ce să mai zici despre „beneficiile” cafelei?
Ești cumva confuz privitor la studii sau mituri spulberate după ce vor fi adunat profituri mari? Nu uita: „Avem cuvântul prorociei făcut și mai tare...” decât orice! Cercetează-l, și vei avea informațiile cele mai sigure!
- Detalii
- Scris de: Gabriel Brezoi
- Categorie: Devoțional de dimineață
Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; cine umblă în întuneric nu știe unde merge.”
Ioan 12:35
Se pare că Domnul Isus nu răspunde la întrebarea iudeilor din versetul 34: „Cine este acest Fiu al omului?” Dar numai aparent, pentru că răspunsul Lui este mult mai profund, arătând lucrarea Sa, dar și pericolul respingerii acesteia.
Cu această perspectivă în minte, să ne gândim la ce am putea hotărî la început de zi și în privința sănătății noastre fizice – al treilea dar al Cerului ca importanță, după viață și sănătate mintală.
Solemnitatea apelului este deosebită: folosiți lumina cât se mai poate, altfel întunericul vă va copleși și veți fi total dezorientați!
Apar în text patru idei, după cum urmează:
1. Domnul Isus este Lumina lumii, dar atenție, „pentru puțină vreme”!
2. Ai lumina (ca teorie), dar umbli (ca practică) în conformitate cu ea?
3. Dacă nu umbli în lumină, sigur te va cuprinde întunericul!
4. Când ești în întuneric, nu știi unde mergi.
Facem parte dintr-o generație tot mai bolnavă, în ciuda progreselor uluitoare ale medicinei. Am ajuns în întuneric și nu știm unde mergem? Să parcurgem ideile prezentate mai sus, în sens invers:
4. Veștile despre sănătatea omenirii nu sunt deloc încurajatoare: încotro ne îndreptăm, mai vedem „luminița de la capătul tunelului”?
3. De ce ne-a cuprins întunericul, deși Domnul Isus este Lumina lumii și a demonstrat că poate rezolva cele mai grele boli și suferințe umane? Pentru că, având lumina, am urmat calea poftei, a conformării cu lumea, a comodității și am respins lumina Cerului.
2. Ce este de făcut? Să ne hotărâm să umblăm în lumină!
1. „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru!” Laudă Domnului! Istoria păcatului este la final, dar „îndurările Lui nu sunt la capăt” (Plângerile 3:22). Orice schimbare, în ascultare de El, este benefică pentru sănătate. Să ne hotărâm de azi!
Doamne, Îți mulțumim pentru mila, iertarea și puterea Ta! Inspiră-ne, Te rugăm, scumpul nostru Mântuitor, azi prin Duhul Tău, să începem cu o schimbare de care avem nevoie!