- Detalii
- Scris de: Camelia Ban
- Categorie: Devoțional de dimineață
Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Efeseni 2:8,9
Eram internată într-un spital împreună cu copilul meu bolnav. Doar cine a trecut printr-o astfel de situație poate înțelege… Eram foarte supărată pe Dumnezeu. De fapt, eram furioasă. Încă dinainte de a se naște copilul, am avut foarte mare grijă de sănătatea mea și a lui. Apoi l-am alăptat un an și jumătate, l-am hrănit sănătos etc. Deci meritam un copil sănătos, nu? Mă uitam la alte mămici care nu făceau nici jumătate din eforturile pe care le făceam eu pentru sănătatea copilului meu, și care, totuși, aveau copiii sănătoși. Nu înțelegeam…
Dar Dumnezeul meu bun avea o lecție prețioasă pentru mine. Cu delicatețe mi-a descoperit acolo, în spital, un adevăr care mi-a schimbat perspectiva asupra vieții: sănătatea, ca și mântuirea, este un dar care se primește prin har, „nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni”.
Și am înțeles că, făcând tot ce știu pentru o sănătate bună, trebuie să rămân recunoscătoare, dependentă și deschisă la lecțiile lui Dumnezeu, pe care să le transmit și copiilor mei.
„Încă din leagăn, învățați-vă copiii să practice tăgăduirea și stăpânirea de sine. Învățați-i să se bucure de frumusețile naturii și să-și exerseze în mod sistematic toate puterile trupului și ale minții în ocupații folositoare. Creșteți-i astfel încât să aibă o constituție fizică robustă și obiceiuri bune, o dispoziție senină și o fire blândă. Întipăriți în mințile lor fragede adevărul că Dumnezeu nu intenționează ca noi să trăim numai pentru o răsplată în timpul de acum, ci pentru binele nostru veșnic. Învățați-i că a ceda în fața ispitei este un lucru rău și care arată slăbiciune; a rezista în fața ei înseamnă noblețe și bărbăție. Aceste lecții vor fi asemenea seminței semănate într-un pământ bun, și ele vor aduce roade care ne vor înveseli inimile” (Divina vindecare, p. 287).
Dacă ai o suferință, întreabă-te ce lecție dorește Dumnezeu să te învețe prin aceasta.
- Detalii
- Scris de: Cristina Pop
- Categorie: Devoțional de dimineață
Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, și Tu le dai hrana la vreme.
Psalmii 145:15
E o dimineață frumoasă de toamnă. Stând pe terasa casei, văd câmpurile întinse și pline de tractoare și agricultori care muncesc de zor. Și mă întreb ce gândesc oare acești oameni în goana lor. Mie îmi vine în gând citatul: „Când își seamănă ogorul, agricultorul pare să își risipească semințele, dar, odată îngropate în pământ, semințele germinează. Oh, există atât de multă învățătură aici; atât de multă înțelepciune!” (Minte, caracter, personalitate, p. 13). E un proverb care zice: „Semeni un gând, culegi o faptă. Semeni o faptă, culegi un obicei. Semeni un obicei, culegi un destin.” Și asta zi după zi. „Zi cu zi, doar câte o singură zi, gândiți-vă la asta, ziua de astăzi e tot ce îmi aparține. Puteți crede cu toată convingerea (sau, dimpotrivă, nu) că Isus vă iubește și că dorește să atingeți dimensiunile caracterului Său” (Minte, caracter, personalitate, p. 23).
„Ajutorul nostru e numai în Dumnezeu. Noi nu trebuie să așteptăm convingeri mari, temeinice, ocazii mai bune... Trebuie să venim la Isus așa cum suntem” (Calea către Hristos, p. 37). Pentru că El ne dă hrană la vreme potrivită. „El are puterea de a reface, de a înviora... El deschide tezaurul comorilor universului pentru noi, și prin El, ne e dăruită puterea de a aprecia aceste comori infinite” (Minte, caracter, personalitate, p. 21). Tu cum apreciezi aceste comori? Eu mă alătur psalmistului și o voi face mereu prin cântec.
Aș vrea să îți spun, dragă cititorule, că psalmul din această zi e de fapt „o cântare de laudă”, o închinare revărsată din inimă Tatălui nostru ceresc. Și vreau să amintesc din acest minunat cântec doar câteva frânturi. „În fiecare zi... voi spune strălucirea slăvită a măreției Tale și voi cânta minunile Tale... Domnul este bun față de toți... Domnul sprijină pe toți cei ce cad... Domnul este lângă toți cei ce-L cheamă.”
Nu știu prin ce treci tu în această perioadă, dar știu un lucru: dacă mi-am pus nădejdea în El, la vremea potrivită, voi primi răspunsul, vindecarea, mângâierea și tot ce am eu nevoie să merg înainte cu El. Și da, Îl voi vedea și va fi binevoitor!
Fă-ți un obicei când ești trist să ai totdeauna un cântec în inimă!
- Detalii
- Scris de: Gabriel Pop
- Categorie: Devoțional de dimineață
Căci am fost flămând, și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M-ați primit.
Matei 25:35
Este important de știut că versetul acesta este în contextul capitolului 25, împreună cu două pilde despre Împărăție, pilda celor zece fecioare și pilda talanților, pilde care au în centru venirea Mielului și slujirea pentru Domnul. În Matei 25:35, este vorba despre slujire, unde există criteriile de examinare a judecății viitoare, iar un criteriu major și important al verdictului dat la judecată este: „Ce ai făcut cu Isus?” Cu peste 2.000 de ani în urmă, Pilat din Pont a rostit această întrebare pentru că nu știa ce să facă, nu a găsit nicio vină în El, dar poporul de atunci știa un răspuns care i-a adus lepădarea.
Poate ne întrebăm și noi: „Ce să fac cu Isus?”, „Cum pot să-L slujesc?”. Răspunsul se află în viața ta spirituală și de rugăciune; lasă-L pe El să îți vorbească, doar prin slujire vei afla de fapt cât de flămând, însetat, gol și străin ești pe acest pământ, iar unicul tratament este doar El. Țelul creștinului trebuie să fie sfințirea, sau curățirea, niciodată viața de păcat. Atitudinea nesigură sau indiferența trebuie să fie corectată prin pocăință.
Te provoc ca în această dimineață să Îl iei pe Isus în fiecare capitol din viața ta. El ți-i va descoperi pe acei flămânzi după Adevăr, pe frații tăi care mor deshidratați din cauza secetei după acea Apă a vieții. Cu El vei descoperi antidotul depresiei, deoarece singurătatea, grijile, nevoile vor avea un răspuns în ocrotirea Sa. „Ce să fac cu Isus?” poate te întrebi și azi. Richard Wurmbrand spunea odată: „Dacă I-am mulțumi lui Dumnezeu pentru tot ceea ce face pentru noi, nu am mai avea timp să ne plângem.”
Dragă prieten, nu uita că Mântuitorul știe nevoile tale, știe cu ce te confrunți și știe ce te macină, lasă-L pe El să îți vină în ajutor. Poate te gândești că nu știi ce să faci cu Isus, dar vei afla în cel mai scurt timp. Contează doar că El știe ce să facă cu tine. Deschide-I ușa inimii tale, și nu vei mai flămânzi, nu-ți va mai fi sete și nu te vei mai simți străin niciodată! El să te ajute și astăzi în tot ceea ce vei face!
- Detalii
- Scris de: Albert Erhárd Timót
- Categorie: Devoțional de dimineață
Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: «Iată drumul, mergeți pe el!», când veți voi să vă mai abateți la dreapta sau la stânga.
Isaia 30:21
Bunicul meu, care este un om bun, un creștin devotat și un exemplu bun de urmat, atât în viața de zi cu zi, cât și în viața de creștin, din cauza expunerii îndelungate la zgomot, în timpul anilor de lucru, încetul cu încetul a început să își piardă auzul, ajungând în situația în care conversația cu dumnealui a devenit dificilă.
Discutând adeseori cu el, mi-am dat seama cât îi este de dificil să mă înțeleagă și uneori cât de ușor înțelege cu totul altceva decât ceea ce-i spun eu.
Vorbind pe plan spiritual, exact așa este și în viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi; suntem permanent expuși la „cel mai mare factor de risc” – Satana, care la fiecare pas încearcă prin fel și fel de mijloace să ne tulbure auzul, astfel încât să nu ne mai fie clare îndrumările Tatălui nostru ceresc și să nu le mai auzim. Din momentul în care nu mai auzim clar, nu distingem și nu înțelegem glasul Mântuitorului nostru, este foarte ușor să înțelegem altceva sau să interpretăm diferit ceea ce auzim și, ca urmare, să ne abatem de la drumul indicat de El.
Există însă o veste bună! Putem preveni aceste „boli spirituale” pentru că în fiecare zi putem să ne alegem „Protectorul”, care are marea putere de a ne feri de orice boală, iar dacă cumva suntem deja afectați de anumite boli, El are puterea de a le trata și vindeca.
Cu toții suntem doar niște călători pe acest pământ, cu dorința arzătoare de a moșteni veșnicia, iar în călătoria noastră de zi cu zi, ne confruntăm cu nenumărate ispite, încercări și probleme, care vin de la cel rău, care dorește să ne devieze de pe drumul cel bun, dar noi avem privilegiul de a ne alege zi de zi Însoțitorul.
Vă provoc ca în această zi, și nu numai, să ne protejăm urechile, mintea, sufletul, atât fizic, cât și spiritual, alegându-L pe El ca Protector și Îndrumător pentru fiecare zi, astfel încât să nu „surzim” și să avem o ureche absolută în a-L auzi pe El și îndrumările Lui.
- Detalii
- Scris de: Flore Vărcuș
- Categorie: Devoțional de dimineață
Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânță și care este pe fața întregului pământ și orice pom care are în el rod cu sămânță: aceasta să fie hrana voastră.”
Geneza 1:29
Nu știm cum funcționau digestia și metabolismul corpului uman în condițiile nemuririi, natura nefiind supusă legilor uzurii, îmbătrânirii și morții. După căderea în păcat, Dumnezeu a stabilit dieta ideală, trasând limite clare, și a făcut asta pentru binele omului. Prin Moise, Dumnezeu a oferit poporului Israel cadrul în care să fie feriți de boli, precizând ce poate fi consumat și ce nu.
Sunt convins că dacă Leviticul s-ar scrie azi, multe alimente care atunci erau curate ar fi acum la capitolul necurate, între acestea fiind carnea animalelor „curate” crescute cu făinuri animale, antibiotice și hormoni, precum și legumele, fructele și cerealele pline de nitrați (azot) și pesticide.
„Adesea, dacă ei ar putea vedea animalele cât sunt în viață și ar cunoaște calitatea cărnii pe care o consumă, s-ar întoarce de la ea cu dezgust. Oamenii mănâncă neîncetat carne care este plină de germeni tuberculoși și canceroși. Astfel se transmit tuberculoza, cancerul și alte boli fatale” (Divina vindecare, p. 272).
Acum câțiva ani, am operat o femeie de vreo 40 de ani pentru un cancer de stomac avansat, care locuia într-un sat unde am fost medic de dispensar. Soțul, care era legumicultor (cultiva vinete), a venit să mă întrebe de unde a apărut acest cancer. I-am spus că nu știu, dar e clar că de când se folosesc multe chimicale în creșterea animalelor și agricultură, este mai mult cancer. Omul a rămas pe gânduri și mi-a zis:
– Domnule doctor, se prea poate, căci acolo unde puneam un sac de azot când erați medic la noi în sat, acum pun patru saci!
– De ce, omule? am zis eu.
Şi el mi-a răspuns:
– Pentru că, dacă legumele nu sunt mari, nu le cumpără nimeni la piață.
Cam trei săptămâni mai târziu, am trecut prin piața din apropierea acelui sat. Era acolo o „piramidă” de vinete în care oamenii scormoneau să le cumpere pe cele mai mari.
„Există mult bun-simț în reforma alimentară. Nimeni nu ar trebui să-i critice pe alții pentru că practica lor nu este în toate lucrurile în armonie cu a lui. Este imposibil să faci ca o regulă invariabilă să regleze obiceiurile fiecăruia” (Divina vindecare, p. 278).