Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Brîndușa Petcariu
- Categorie: Devoțional de dimineață
Și Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Isus Hristos.
Filipeni 4:19
Nu știu dacă citești aceste rânduri la prima oră a dimineții sau le citești la finalul unei zile obositoare și pline de provocări. Cum, de asemenea, nu știu cu ce frământări te confrunți în sufletul tău în această perioadă a vieții tale, însă tare mult mi-ar plăcea ca acest verset să îți umple inima de speranță și să îți fie răspunsul primit la multele-ți rugăciuni înălțate.
Trăim clipe tulburi ale acestui pământ, la granița țării noastre războiul continuă să facă victime, cutremurele din Turcia au lăsat în urmă răni adânci și adevărate drame, copii orfani sau familii incomplete; suntem înconjurați zilnic de moarte și suferință, provocate de pandemia cu Sars-CoV2 sau de boli necruțătoare la care medicina modernă încă rămâne neputincioasă; canalele de știri, în dorința lor de senzațional, prezintă doar imaginea crudă și dură a realității, inducând panică și angoasă în sufletul omenirii, iar singura rază de speranță rămasă este în și la Mântuitorul nostru, care ne are în grija Sa mereu, chiar și atunci când nu conștientizăm acest fapt.
În cartea Cugetări de pe Muntele Fericirilor, Ellen White afirmă: „Dacă te-ai predat lui Dumnezeu, ca să faci lucrarea Lui, nu trebuie să te îngrijorezi de ziua de mâine. Acela al cărui slujitor ești cunoaște sfârșitul de la început. Întâmplările zilei de mâine, care sunt ascunse de ochii tăi, sunt descoperite ochilor Aceluia care este atotputernic” (p. 100). Cât de liniștitor este să știi că ești în mâna lui Dumnezeu și că, indiferent ce ți s-ar întâmpla, ești sub ocrotirea Lui. Nu uita că nu suntem abandonați pe acest Pământ, din contră, Tatăl Nostru iubitor ne reamintește prin scrierile inspirate că „noi luăm asupra noastră o responsabilitate care Îi aparține lui Dumnezeu, așezându-ne în felul acesta în locul Său. Dacă credem într-adevăr că Domnul ne iubește și vrea să ne facă bine, vom înceta să ne mai frământăm în ce privește viitorul. Ne vom încrede în Dumnezeu, așa cum se încrede un copil într-un părinte iubitor” (Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 100).
Lasă-te sub ocrotirea Lui azi!
- Detalii
- Scris de: Gabriela Bulboacă
- Categorie: Devoțional de dimineață
Binecuvântă, suflete, pe Domnul, și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!
Psalmii 103:1
Este o dimineață răcoroasă. Mă trezesc cu greu la 6 dimineața pentru a ajunge la practică pe Secția de ATI a unui spital județean. Când mă ridic din pat, observ că mă dor picioarele mai tare decât în ziua precedentă, probabil de la atâta mers pe jos și stat în picioare. Oare voi vedea aceiași pacienți ca în zilele precedente? Oare pot pleca mai repede astăzi? Oare se va supăra doamna doctor dacă lipsesc o zi? Ajută-mă, Doamne, să termin repede...!
Cu speranța că voi avea o zi ușoară, deschid ușa salonului, dar, surprinsă, constat că e mare agitație. Cadrele medicale sunt în jurul unui bărbat în vârstă de 28 de ani, care tocmai a suferit un cumplit accident de mașină. Medicii chirurgi au fost nevoiți să execute o triplă amputare, care va urma să schimbe radical viața acelui tânăr, dacă va supraviețui impactului și pierderii semnificative de sânge.
După câteva minute de șoc, am realizat cât de privilegiată sunt că m-am putut ridica din pat cu ajutorul propriilor membre, că sunt conștientă și că am nenumărate motive să Îi fiu recunoscătoare lui Dumnezeu. Apoi mi-a venit în gând pasajul din Ioan 5, care ne ilustrează experiența ologului de la scăldătoarea Betesda. „În Ierusalim, lângă poarta oilor, este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, care așteptau mișcarea apei” (Ioan 5:2,3). Sute de bolnavi zăceau acolo, în speranța că poate, după un timp, vor putea ajunge și ei să fie vindecați. Acesta era singurul scop al existenței lor. Fără sănătate, orice altă dorință, orice vis era în zadar.
Ce binecuvântare este să poți merge, să îți poți desfășura activitățile necesare traiului zilnic! Ce frumos este să privești cu ochii tăi frumusețile naturii și ce minunat este să simți cu mâinile tale o floare și să-i miroși parfumul îmbietor, să cânți și să-L lauzi pe Dumnezeu pentru minunile Lui!
Identifică trei motive pentru care vrei să-I mulțumești lui Dumnezeu și pentru care să-I duci laudă!
- Detalii
- Scris de: Claudia Iștoc
- Categorie: Devoțional de dimineață
Cel ce va birui va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, și el va fi fiul Meu.
Apocalipsa 21:7
Suntem îndemnați prin inspirația Spiritului Profetic să ne punem ținte înalte. „Nu trebuie să fiți mulțumiți cu realizări umile. Puneți-vă scopuri înalte și nu precupețiți niciun efort pentru a le atinge” (Solii pentru tineret, p. 36). Ținta înaltă așezată înaintea noastră este biruința împotriva lumii, „pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruiește lumea; și ceea ce câștigă biruința asupra lumii este credința noastră” (1 Ioan 5:4). „Căci tot ce este în lume: pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este de la Tatăl, ci din lume” (1 Ioan 2:16).
Apostolul Ioan nu vorbește despre corp, despre care mai târziu gnosticii au pretins că este în sine rău. Expresia „pofta firii pământești” înseamnă impulsul puternic de a satisface acele dorințe contrare voinței lui Dumnezeu. „Atât la Hristos, cât și la perechea sfântă din Eden, pofta a stat la temelia primei mari ispite. De acolo de unde a început ruina noastră trebuia să înceapă lucrarea pentru mântuire” (Dietă și hrană, p. 185). Cine biruiește materia, trupul de carne, intră în Împărăția harului și se pregătește pentru Împărăția slavei. În tot acest proces de înnoire duhovnicească, Dumnezeu este Tatăl acelora care trăiesc experiența nașterii din nou, al celor care au biruit lumea cu toate ispitele ei. Al celor care s-au lepădat de trupul de carne. „O viață curată și nobilă, o viață de biruință asupra apetitului și lascivității este posibilă pentru oricine își va uni voința slabă și șovăitoare a omului cu voința atotputernică și neclintită a lui Dumnezeu” (Divina vindecare, p. 176).
O mamă spartană, luându-și rămas-bun de la fiul ei, înainte ca acesta să plece în război, i-a zis: „Să te întorci ori cu scutul, ori pe scut, dar nicidecum fără scut!” Aceasta însemna: ori cu scutul ca biruitor, încununat cu onoare, ori pe scut ca om căzut în luptă și purtat pe acesta de tovarășii de luptă. Această urare inedită este și pentru noi. Toți oamenii sfinți pe care vizionarul Ioan îi vede la marea de cristal nu sunt decât cei care au biruit.
- Detalii
- Scris de: Bianca Voinescu
- Categorie: Devoțional de dimineață
Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuie în veci, și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat și nimic de scăzut, și că Dumnezeu face așa pentru ca lumea să se teamă de El.
Eclesiastul 3:14
Din prima zi a pandemiei și până la ultima, nu m-am temut nicio clipă pentru viața mea. M-am temut pentru viața familiei mele, a prietenilor, a bolnavilor, a colegilor. De parcă am fi fost obiectul unei protecții miraculoase pentru un scop superior nouă, am crezut, atât eu, cât și colegii mei, că ne aliniem Divinității în această luptă. Liderul echipei de medici din care am făcut parte ne-a spus calm, senin, zâmbind, dar solemn, că cel mai mare vis al unui infecționist este să trăiască o pandemie și că trebuie să fim curajoși! Și am înțeles odată cu trecerea săptămânilor, a lunilor și a anilor pandemici pentru ce am fost chemați la curaj. Dezlănțuirea nemiloasă a morții s-a sfârșit odată cu încheierea valului Delta. Ce a urmat în era Omicron sau ce va mai fi este posibil să nu atingă niciodată cruzimea sau frumusețea victoriei sfârșitului de an 2021. Să alegi să nu uiți chipurile celor flămânzi de viață sau ale celor care predau armele a însemnat un înalt act de bravură. În fața înfrângerii sau a succesului, tăcerea plină de cuvinte dintre mine și bolnav a luat forma cuvintelor lui Solomon: am ajuns la cunoștința ca niciunuia dintre noi nu ne aparține viața sau moartea, starea de bine sau suferința. Am ajuns la cunoștința că Dumnezeu începe sau sfârșește lucrurile după marea Lui înțelepciune și iubire. Acolo unde El Se oprește, omul nu poate să mai creeze, iar acolo unde El merge mai departe, nimic nu este imposibil de biruit. Am înțeles că actul medical în toată micimea sau complexitatea lui nu este superior rugăciunii, iar simpla rugăciune, în cel mai sublim înțeles al ei, te conduce la descoperirea și acceptarea planului divin.
Cuvintele lui Solomon rămân încă pentru mulți dintre noi un mare deziderat, rămân înțelegerea supremă a celor mai adânci taine, răspunsul absolut la neterminatele noastre întrebări, acceptarea cuminte a celor mai neînțelese situații.
- Detalii
- Scris de: Aldana Cazacu Roman
- Categorie: Devoțional de dimineață
Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia.
Coloseni 4:6
Cuvintele contează cu adevărat în viața unui creștin.
Fiii lui Dumnezeu învață să preschimbe vorbele nefolositoare în unele pline de esență.
Azi, deși mulți vorbesc, scriu sau postează tot ce le trece prin minte, fără a se gândi de două ori, noi trebuie să fim conștienți de greutatea cuvintelor noastre, știind că Dumnezeu ne ascultă.
Pavel ne oferă câteva principii cu privire la cizelarea vorbirii:
1. Nu fi econom cu încurajările! Urmărindu-ți comportamentul, cât de ușor îți e să-i încurajezi pe alții? Ia în considerare nu doar absența descurajării, ci prezența activă a încurajării. Și nu doar vorbe frumoase, ci o încurajare reală – cuvinte care întăresc credința și aduc bucurie în Dumnezeu. Educarea limbajului nu este întotdeauna confortabilă, dar e mereu constructivă.
2. Fii neobișnuit de recunoscător! Vrei ca vorbele tale să radieze har? Mulțumește lui Dumnezeu des și cu voce tare pentru toate binecuvântările. Asigură-te că lumea din viața ta știe că ce ai este un dar de la Dumnezeu. Străduiește-te să fii poate chiar neobișnuit de mulțumitor, căci Îi datorăm Lui toată recunoștința. Cât de des ai încercat să-ți disciplinezi propria vorbire să devină dătătoare de har? Găsești mai ușor motive de nemulțumire? Alege azi să fii plin de recunoștință în vorbire.
3. Corectează cu blândețe! Oamenii lui Dumnezeu dedicați să-i încurajeze pe alții nu aplaudă orice comportament greșit. Uneori e nevoie să ne corectăm comportamentul unii altora. Dar modul în care o facem e esențial. „Fraților, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești, să-l ridicați cu duhul blândeții” (Galateni 6:1).
În loc să fim aspri sau brutali cu cei care au greșit, în schimb, să fim plini de blândețe chiar și atunci când păcatul a fost săvârșit împotriva noastră.
Te îndemn ca astăzi să fii mult mai atent la cuvintele pe care le rostești. Ele pot da viață sau pot zdrobi sufletul. Pentru a fi o pildă, începe să faci fiecare cuvânt rob al lui Hristos.