
Pret intreg
35,00 Lei


Pret intreg
25,00 Lei
Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.
Psalmii 34:7
La scurt timp după ce ne-am mutat în casa noastră nouă din Montega Bay, Jamaica, i-am avertizat pe cei doi copii ai mei, de patru și șase ani, să se joace doar în interiorul curții noastre înconjurate de gard. Am mers lângă gardul de piatră și le-am arătat doi câini ai străzii trecând pe trotuar.
Mintea fiicei mele de șase ani nu a reținut acest sfat pentru mult timp. Curiozitatea ei a câștigat și, într-o dimineață, s-a strecurat pe poartă și a trecut strada. În câteva secunde a fost înconjurată de câinii vecinului și de alți câțiva câini ai străzii. În total erau șapte câini.
A fugit în partea cealaltă a străzii cu viteza luminii și a sărit pe gard, încercând să treacă zidul înainte de a o prinde câinii. Faptul că a reușit să se urce și să sară gardul a fost o minune.
Când ne-a împărtășit această întâmplare în timpul ultimei vacanțe de Crăciun, încă era convinsă că îngerii ei păzitori au trecut-o dincolo de zid. Era imposibil să poată sări gardul cu piciorușele ei de șase anișori.
Două decenii mai târziu, fiica mea se întorcea acasă din plimbarea ei obișnuită de după-amiază. Deodată, niște mârâituri i-au atras atenția. De data aceasta erau doi câini vagabonzi neprietenoși, pe care nu-i mai văzuse niciodată. Lătrând și mârâind, i-au blocat drumul. Nu avea pe unde să treacă.
Chiar când părea că nu are nicio cale de ieșire, s-a oprit o mașină lângă ea. Persoana care conducea a dat geamul jos și a întrebat-o:
- Ai nevoie de ajutor?
- Da, a răspuns ea, mai mult înfricoșată decât politicoasă.
Fiica mea a deschis ușa și a intrat în mașină înainte ca femeia să o poată invita să urce.
- Unde locuiești? a întrebat-o doamna.
Fiica mea s-a bucurat să îi spună că era doar la un minut distanță de casă.
Apoi i-a mulțumit din nou și din nou. Nu a mai văzut-o niciodată pe acea doamnă prin zonă. Dumnezeu Și-a trimis îngerul să o scape din nou! Ea și-a adus aminte că Dumnezeu împlinise făgăduința din Psalmii 34:7. Două decenii mai târziu, îngerul ei păzitor a făcut lucrul acesta din nou. De data aceasta a putut să o întâlnească!
Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat; spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada!
Psalmii 51:7
Pentru că folosesc un scaun cu rotile sunt coborâtă în apa caldă pentru a-mi înmuia corpul obosit și a-l curăța. Când am aflat că Jim, rezidentul artist care pictează păsări, folosea sare Epsom pentru a-și hidrata pielea care devenise uscată și descuamată, am fost mirată, în special când am auzit că există și cu miros de lavandă. Chiar dacă știam că va fi mai costisitoare, am rugat-o pe cumnata mea să îmi trimită și mie un pachet. Când am primit-o, am pus-o în apă. Mirosul calmant de lavandă a umplut aerul. Schimbând trei dintre cuvintele pe care le-am văzut pe peretele căzii, am scris o metaforă personală. „Lavanda este pentru corp același lucru ca parfumul pentru suflet.” Acesta a devenit mottoul vieții mele.
Aproape imediat mintea mea s-a dus către un moment care a avut loc acum două mii de ani. Se întâmpla chiar în timpul de dinainte de crucificarea lui Isus. A fost o întâmplare atât de importantă, încât toate cele patru evanghelii o notează. Isus Se afla în casa lui Simon, cel care fusese recent vindecat de lepră. Dar nu era oaspete de onoare, deși El, Vindecătorul, ar fi trebuit să fie. Nimeni nu I-a spălat picioarele, chiar dacă cineva ar fi trebuit să facă asta, pentru că drumurile erau prăfuite. Maria Magdalena, recunoscătoare, cu lacrimi în ochi, a îndeplinit sarcina. În timp ce toți ceilalți erau ocupați cu alte lucruri, ea I-a uns picioarele cu un ulei foarte scump, dintr-un vas de alabastru. Plină de lacrimi, I-a spălat picioarele cu ulei și le-a șters cu părul ei lung.
Citind cuvintele inspirate, înțelegem că există un punct critic în povestire. „Ea căutase să rămână neobservată și mișcările ei poate nu ar fi fost luate în seamă, dar mirosul nardului a umplut casa și a făcut cunoscută fapta ei tuturor celor de față.” Își dorise să aibă un moment personal cu Domnul ei, dar parfumul a avut un efect cu totul diferit. A atras atenția tuturor celor aflați în încăpere.
Îmi doresc să fiu parfumul care bucură sufletele celor din jurul meu; elementul care inspiră bucurie în inimile noastre. Bucuria extrage parfumul din sufletele noastre și îl împrăștie asupra celor din jurul nostru. Nu e de mirare că povestirea Mariei Magdalena va fi amintită oriunde se va predica Evanghelia. Abia aștept să o întâlnesc!
Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.
Psalmii 34:7
Era o dimineață frumoasă de duminică în care Ruth Bixby se oferise să facă curățenie în micuța ei biserică din sudul statului Maryland. Făcea singură curățenie la biserică în acea zi. Când a intrat, totul arăta plin de pace, și ea a fost inspirată să mediteze și să citească Cuvântul lui Dumnezeu înainte de a începe curățenia. A mers afară la mașină pentru a-și lua ochelarii de citit, s-a întors în biserică și s-a așezat pe ultimul rând, ca să citească din Biblie. A citit o vreme și apoi a început să se roage. Chiar atunci a auzit niște sunete de podea care scârțâie. S-a oprit din rugăciune și a ascultat, gândindu-se că poate vine cineva înăuntru, dar nu a venit nimeni; însă scârțâitul a continuat.
Dintr-un anumit motiv, nu i-a fost teamă și a simțit că este un spirit rău. Fără frică a ordonat cu vocea puternică: „Pleacă din casa lui Dumnezeu. Nu ai niciun drept să fii aici. Nu mă deranja. Ieși din casa lui Dumnezeu imediat.” A repetat acest lucru de mai multe ori și, până la urmă, zgomotul s-a oprit și s-a așternut liniștea.
Ruth s-a dus repede să verifice dacă totul era încuiat și să se asigure că nu se afla nimeni prin preajmă. Apoi a început să facă curățenie în biserică singură și fără nicio teamă. Simțea că prezența lui Dumnezeu este cu ea și știa că îngerii Săi vegheau asupra ei.
Dumnezeu i-a dat puterea și curajul să facă curățenie în biserică în acea zi. A mers acasă bucuroasă, știind că prezența și ajutorul lui Dumnezeu fuseseră cu ea în acea dimineață.
Chiar dacă această experiență a tulburat-o, ea a știut că Dumnezeu era real și că veghea asupra ei și a simțit asigurarea că Dumnezeu Se îngrijea de ea în fiecare aspect. Această experiență i-a întărit mult credința în Dumnezeu.
Și noi putem avea aceeași siguranță, în orice împrejurare, atunci când ne predăm cu credință și ne punem încrederea în Dumnezeu!
Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă.
2 Samuel 22:33
Soțul meu a fost întotdeauna un om foarte energic. Ani de zile a fost constructor și părea că niciodată nu obosește. Putea munci ore întregi, era puternic și chiar la bătrânețe părea că poate întrece pe oricine. Așa că, atunci când am fost la medicul nostru de familie, am fost șocați să aflăm că avea o problemă gravă la inimă și trebuia să fie consultat de un cardiolog cât de repede posibil.
A fost programat pentru o ecocardiografie. Apoi a avut un cateterism cardiac și i s-a spus că va avea nevoie de o nouă valvă. Înainte de operație trebuia să îi fie pus un stent la inimă. Toate aceste proceduri au decurs bine. Am aranjat un drum la Spokane pentru a mai face cinci teste care să ne arate când va putea fi schimbată valva.
La momentul cateterismului, medicul, care se afla doar două săptămâni pe lună la spitalul din Walla Walla, Washington, s-a întâmplat să aibă cele două săptămâni chiar în acea perioadă. El a dorit să pună stentul cât de repede posibil și a putut face asta a doua zi. A verificat și dacă era nevoie și de alte stenturi, dar nu a fost necesar.
Nu știam că aveam nevoie de un specialist pentru acea procedură; credeam că putea fi oricare cardiolog, însă Dumnezeu știa cine trebuia să facă procedura și S-a asigurat că persoana potrivită a fost acolo la momentul potrivit. Stentul a fost pus la timp ca totul să se poată desfășura conform planului de schimbare a valvei.
În timp ce scriu aceste lucruri, soțul meu este în Spokane, unde are cinci examinări preoperatorii înainte de a afla când va putea fi schimbată valva. Îi mulțumim Domnului că planificarea Lui a fost perfectă și persoana potrivită a fost la locul potrivit pentru a se îngriji de nevoile lui.
Dumnezeu este ATÂT de bun!
Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii!
Proverbele 4:23
Sunetul unui oftat greu a ajuns la mine din sufragerie. Am ridicat ochii de la humusul pe care îl făceam și am văzut-o pe Melissa prăbușită în fotoliul ei preferat, cu o lacrimă rostogolindu-se pe obrazul pistruiat. Scria de zor pe iPad-ul ei și repeta încet: „Nu vreau să pic!”
- Despre ce e vorba? am întrebat-o, surprinsă.
- Ei, ora de geografie, s-a smiorcăit. Nu vreau să pic, dar situația nu pare prea bună, chiar cu toate temele pe care le-am făcut.
Mai multe lacrimi s-au rostogolit pe pistrui. Pe ambii obraji acum.
- Melissa, Melissa, i-am spus cu bunătate. Ești prinsă de fenomenul ursului alb.
- Mi-ai spus vreodată despre fenomenul ursului alb? m-a întrebat, ridicându‑se interesată. Este o cercetare făcută de dr. Daniel M. Wegner, i-am explicat. Când spui: „Nu te gândi la ursul alb”, o reprezentare mintală a unui urs alb apare în memorie și creierul tău nu se poate gândi decât la asta. De fapt, te gândești chiar mai mult la ursul alb.
- Deci atunci când spun: „Nu vreau să pic”, în memoria mea activă apare o reprezentare mintală a eșecului? m-a întrebat Melissa.
- Ce vezi cu ochiul minții? am întrebat-o, dând afirmativ din cap.
- Un patru mare, roșu, pe testul meu, a spus Melissa. Ce aș putea să îmi spun în schimb?
- Ce imagine mintală ar reprezenta ceea ce îți dorești să se întâmple? am întrebat.
Melissa și-a șters lacrimile de pe obraji și, cu bărbia în palmă, s-a uitat în zare.
- Văd cu ochișorii mei un zece mare pe test! a spus. (Jucasem de multe ori jocul acesta împreună cu Melissa.)
- Așa, i-am spus. În funcție de cât de mult ai învățat, un zece s-ar putea să nu se materializeze imediat, dar vei ajunge mai departe atunci când țintești mai sus.
În timp ce ne-am continuat ziua, o auzeam periodic pe Melissa repetându-și încet: „Văd cu ochișorii mei un zece mare pe test. Văd cu ochișorii mei un zece mare pe test.”
Nu reușești să îți atingi țintele? Poate că ai pierdut din vedere un îndemn-cheie din Scripturi. Nu te mai gândi la ceea ce nu îți dorești să se întâmple. În schimb, imaginează-ți cu ochiul minții ceea ce îți dorești să se întâmple. Ești ceea ce gândești.