Pret oferta saptămânii
39.00 Lei 29,25 Lei
Pret intreg
48,00 Lei
Pret intreg
49,00 Lei
- Home
- Produse
136LEI95.20 lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: James A. și Priscila Tucker
- Categorie: Devoțional exploratori
Dar de întrebările nebune, de înșirările de neamuri, de certuri și ciorovăieli privitoare la Lege, ferește-te, căci sunt nefolositoare și zadarnice.
Tit 3:9
E uimitor câte întrebări fără rost putem găsi de dezbătut. Dacă stai și asculți cele mai multe certuri, vei asculta o declarație de zădărnicie. Încearcă. Se poate întâmpla în familii, în biserici, în parlament și chiar între guverne. Problemele fundamentale sunt rareori discutate. Disputele degenerează de obicei foarte repede, rezumându-se la certuri absurde și nefolositoare asupra unor chestiuni fără rost. Un exemplu în acest sens îl găsim la furnici, care hotărăsc mutarea mușuroiului, din motive pe care încă nimeni nu a ajuns să le înțeleagă.
De obicei, în colonie există un grup de furnici radicale, care vor să se mute. Nu se știe cum, dar acest grup de furnici în minoritate a găsit undeva un alt loc și ele vor să aibă mușuroiul acolo. Ca urmare, ele se apucă de treabă și încep să mute mobila, ouăle, larvele și le cară la noua casă.
Dar furnicile conservatoare – cele care nu vor să se mute la noua casă – nu acceptă ca mobila și puii să fie mutați, însă până ce ele își dau seama ce s-a întâmplat, cele puse pe mutare au reușit deja să plece cu una sau două încărcături de marfă prețioasă. Așa că pleacă după ele și aduc înapoi ceea ce au pierdut. Dar cele dornice de mutare nu se lasă cu una cu două și se întorc, împachetează din nou și pleacă iarăși la noul loc cu un transport. În curând, tot mușuroiul e angrenat în acest uimitor dute-vino. Tot mușuroiul poate fi văzut pe o cărăruie, unele furnici cărând lucruri într-un sens, celelalte în sens contrar. Se întâmplă ca pe parcursul drumului ele să se și depășească una pe alta. Două coloane de furnici, ambele cărând aceeași încărcătură – una transportând într-o direcție, cealaltă făcând returul. Ca și oamenii care se ceartă, nici măcar nu știu de ce se ceartă. Și disputa poate continua zile întregi până ce, în cele din urmă, una din părți obosește și renunță.
- Detalii
- Scris de: James A. și Priscila Tucker
- Categorie: Devoțional exploratori
Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate semințiile pământului se vor boci și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și cu o mare slavă.
Matei 24:30
Într-o zi de primăvară, în timp ce eram într-o tură de observare a păsărilor pe coasta de sud a Texasului, am observat ceea ce părea a fi un nor mic rotund pe cer, deasupra mării. Părea că se deplasează constant și se apropia. Prin ocheanul meu am putut vedea că micul nor negru avea ușoare mișcări neregulate în timp ce aluneca. Apoi am mai văzut încă unul în depărtare și apoi încă unul. Acești nori erau atât de depărtați, încât nu puteam să-i zăresc decât cu mare efort, însă toți păreau că se apropie de țărm. Când au ajuns destul de aproape, am văzut că formele negre care tremurau la marginea conturului norilor erau de fapt sute de pete mărunte, păsări! Nu mai văzusem niciodată păsări zburând în stoluri ca acestea. Unul din norii de păsări a trecut deasupra capului meu și s-a lăsat brusc, fluturând din aripi, pe un copac din apropiere. În sfârșit, păsările au putut fi identificate ca fiind rude de-alte vrăbiilor care trăiesc în America de Sud. Dar care era explicația zborului lor atât de strâns? Văzusem de multe ori păsări din această specie, dar niciodată nu observasem acest comportament.
Cercetările au arătat că păsările care zboară în grupuri foarte compacte, conservă energia pe parcursul zborului deasupra mării, unde nu au nimic de mâncat. Atunci când păsările zboară ca și când ar fi un singur corp mare, profită de una din legile aerodinamicii: fiecare din păsările din stol trebuie să facă un efort mai mic decât dacă ar zbura de una singură. Forma rotundă este deosebit de potrivită pentru a conferi stolului eficiență sporită în zbor. Stolul este în cel mai adevărat sens al cuvântului, o singură unitate de zbor – o farfurie zburătoare cu pene.
Când va veni Isus, vom vedea mai întâi un mic nor la mare distanță. Pe măsură ce norul se apropie, se vor desluși miile de îngeri care îl vor însoți pe El, toți zburând unul lângă altul ca o navă cosmică celestă, venind ca să ne ia pentru a ne duce în căminul nostru din ceruri.
- Detalii
- Scris de: James A. și Priscila Tucker
- Categorie: Devoțional exploratori
Poate un Etiopian să-și schimbe pielea, sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, care sunteți deprinși să faceți răul? De aceea, îi voi risipi, ca pleava luată de vântul pustiei.
Ieremia 13:23,24
Știm cu toții că dintre animale, cameleonii se pot proteja schimbându-și culoarea pentru a se confunda cu mediul, însă ei nu au capacitatea de a-și schimba culoarea după bunul lor plac. De fapt, culoarea pielii cameleonului este determinată de emoțiile lor și de temperatura aerului. Cameleonii pot avea diferite culori, însă principala schimbare constă în schimbarea nuanței de la deschis la închis, în funcție de modul de folosire al unei substanțe numite melanină, care e prezentă în celulele pielii. Pielea cameleonului are mai multe straturi și acțiunea melaninei în diferitele straturi, determină culoarea. Una dintre specii de exemplu, devine galbenă când i se face prea cald și cenușie dacă e prea rece. Dacă se apropie un intrus, se face palidă. În caz de luptă, cel învins își semnalizează înfrângerea devenind închis la culoare. Aceste culori au puțin de-a face cu culoarea mediului în care se află cameleonul.
Oamenii pot și ei să se schimbe la culoare într-o oarecare măsură. Unii dintre noi ne putem bronza, dar procesul acesta nu are loc într-o clipă. Uneori ne rușinăm, iar fața și gâtul se înroșesc. Când ne înspăimântăm devenim palizi, iar când ni se face foarte frig ne putem chiar învineți. Toate aceste culori depind de acțiunea sângelui sub piele. Însă nu ne putem schimba culoarea pielii așa cum face cameleonul, prin redistribuirea melaninei.
Textul nostru de astăzi ne spune că, fiind păcătoși, nu putem prin propria noastră putere să ne facem mai buni, așa cum nu ne putem schimba nici culoarea pielii. Dar cameleonul ne arată că Creatorul a prevăzut o posibilitate de schimbare, iar Isus a promis Să intre în viața noastră prin Duhul Sfânt pentru a ne schimba interiorul. Atunci când se va întâmpla acest lucru, nu va fi doar o experiență emoțională, va fi o schimbare durabilă!
- Detalii
- Scris de: James A. și Priscila Tucker
- Categorie: Devoțional exploratori
Dar, prea iubiților, să nu uitați un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani și o mie de ani sunt ca o zi.
2 Petru 3:8
Cuvântul efemer înseamnă că ceva nu durează decât pentru o scurtă perioadă de timp, cum ar fi o zi, iar apoi dispare. Unele flori sunt efemere în sensul că înfloresc dimineața, se închid în aceeași seară și nu se mai deschid niciodată. Dacă combinăm cuvântul efemer cu cuvântul grec care înseamnă aripi – ptera – obținem cuvântul efemeropteră, aceasta fiind denumirea științifică a unui grup de insecte înaripate care trăiesc o singură zi. Aceste insecte efemere sunt numite rusalii. De fapt, rusaliile trăiesc mai mulți ani, dar sub formă de larve, sub apă, dar în acea zi mare în care devin adulte, ele devin efemere.
Târându-se afară din apă, larva de rusalie iese din cămășile ei vechi și desface niște aripi extraordinare care vibrează în timpul zborului. Ele au la dispoziție mai puțin de 24 de ore pentru a-și încheia ciclul de reproducere. Ouăle sunt depuse și apoi, consecvente naturii lor efemere, rusalia adultă moare. Aceasta seamănă poate cu o poveste tristă de dragoste și totuși, aceasta este viața rusaliilor. Ouăle vor ecloza, iar puieții vor începe ciclul din nou în casele lor de sub apă.
În comparație cu rusaliile, alte animale trăiesc mult. Recordul de vârstă la animale este deținut de o broască țestoasă, Marion, care a trăit 152 de ani. Desigur, aceasta este nimic în comparație cu vârsta lui Metusala, care a avut 969 de ani când a murit (Geneza 5:27).
Dar în comparație cu veșnicia, chiar vârsta lui Metusala nu e mai mult decât o zi. El a trăit aproape 1000 de ani, totuși Biblia ne spune că o perioadă așa de lungă este ca o singură zi pentru Dumnezeu. Rusaliile nu au nevoie de mai mult de o zi ca să-și îndeplinească misiunea, iar o viață este suficientă pentru a îndeplini sarcinile pe care ni le dă Dumnezeu. Durata de timp nu contează așa de mult, cât contează modul de folosire al acelui timp pentru împlinirea scopurilor lui Dumnezeu în viața noastră.
- Detalii
- Scris de: James A. și Priscila Tucker
- Categorie: Devoțional exploratori
Căci Scriptura zice: „Să nu legi gura boului când treieră bucate”, și: „Vrednic este lucrătorul de plata lui.”
1 Timotei 5:18
E greu să găsești un animal leneș. Fiecare creatură are lucrul ei de făcut și o face cu toată hotărârea. Poate că cele mai notabile excepții sunt animalele de casă. Nu e un lucru neobișnuit să vezi un câine sau o pisică de casă nefăcând nimic decât să stea tolănită toată ziua. Presupun că nu-i nimic rău în asta, afară de faptul că totuși Creatorul a dat fiecărei ființe o lucrare de făcut; iar după ce păcatul a intrat în lume munca a devenit și mai importantă, și pentru că era un mijloc de a ne menține ocupați ca să nu ajungem în încurcături. Dar să ne întoarcem puțin la câinii și pisicile de casă.
Știai că guvernul britanic a avut pisici pe statele de plată timp de mai mult de o sută de ani? Se pare că sistemul poștal britanic a avut o problemă prin anii 1800. Șoarecii mâncau corespondența! Poștașii au încercat să pună otravă și curse de șoareci, dar șoarecii au continuat să ronțăie documentele națiunii. În 1868, secretarul poștelor londoneze a dat dispoziție ca să fie angajate trei pisici pentru a stăvili problema, cu un salariu săptămânal de patru penny. „Dar,” a zis secretarul, „dacă după șase luni numărul de șoareci nu se reduce, pisicile vor fi concediate”.
Pisicile au trecut la treabă. Numărul de șoareci și șobolani s-a redus așa de drastic încât secretarul și-a dat aprobarea pentru angajarea mai multor pisici. Chiar și astăzi, oficiile poștale londoneze au pisici angajate, dar salariul s-a îmbunătățit considerabil. Unul dintre cei mai bine plătiți vânători de șoareci este Kojak, care câștigă o liră și 8 șilingi pe săptămână. Șeful lui spune că aproape în fiecare săptămână, Kojak depune pe biroul său mai mulți șobolani și o grămadă de șoareci.
Adu-ți aminte de Kojak și de colegii lui la proxima ocazie când simți că ți-e lene! Tot ce poate mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta. Eclesiastul 9:10