Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Ana Maria Zanfir
- Categorie: Devoțional de dimineață
Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură pe care le-ați auzit.
Luca 4:21
La sinagoga din Nazaret, în dimineața zilei de Sabat, Isus, fiul Mariei și a lui Iosif, despre care toată Galileea vorbea admirativ, este în mijlocul închinătorilor. Este invitat să citească un pasaj din Sfânta Scriptură, în semn de prețuire.
Ce a urmat era greu de anticipat. Un grup de iudei, surprinși de anunțul Mântuitorului – „astăzi s-au împlinit cuvintele acestea” –, în râvna lor pentru adevărul trăit atât de mult timp, nu au loc pentru adevărul prezent și decid să Îl arunce de pe sprânceana muntelui.
Erau în fața unui timp pe care lumea nu îl mai cunoscuse și, cu toată cucernicia lor afișată, credincioșii din Nazaret nu au capacitatea să vadă în Isus pe Mesia și nici să Îl urmeze.
Cuvântul s-a împlinit, cu sau fără ei.
Ellen White are declarații cu valoare de autoritate profetică privind acțiunea misionară specifică timpului nostru, punând un accent deosebit pe lucrarea misionară medicală. Putem spune cu toată responsabilitatea că această vreme a sosit.
Suntem chemați să răspundem invitației cerești și să ne implicăm în anul care tocmai a început, cu toate resursele locale, pentru că mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii.
De aceea, îndrăznește! Domnul Isus ne asigură că biruința este doar a acelora care îndrăznesc. „În lume veți avea necazuri; dar îndrăzniți” (Ioan 16:33); și pentru ca acest sfat-poruncă să fie îmbrăcat cu putere, El ne prezintă însuși exemplul Său: „Eu am biruit lumea.”
Îndrăzneala este generată de resursele pe care le avem sau le putem avea. În Psalmii 20:7 descoperim faptul că unii au încredere pentru că au cai și care, elemente definitorii ale puterii militare a vremii, alții au curaj pentru diferite provocări ale vieții, făcând apel la mult mai multe resurse (bani, relații); pentru cei credincioși rămâne însă o singură constantă – noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru. Și în această putere suntem chemați să îndrăznim anul acesta. Să îndrăznim să trăim mai sănătos, să îndrăznim să le ducem altora vindecare!
- Detalii
- Scris de: Constantin Iosub
- Categorie: Devoțional de dimineață
Dar cărarea celor neprihăniți este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
Proverbele 4:18
Uimea pe toți oamenii din comuna în care locuiam. Era priceput în lucrul cu lemnul și atât de harnic, încât i se zicea „Rapidul”.
Peste câțiva ani, când ne-am mutat în Roman, clădirea bisericii era destul de mare, dar compartimentată, și spațiul în care ne adunam era prea mic. Era nevoie de o autorizație de renovare, dar, în vremea comunismului, așa ceva nu se elibera. Dumnezeu a lucrat atunci prin unul din medicii comunității, pe care l-a așezat în mod providențial în legătură cu o persoană influentă.
– Nu puteți primi autorizație, însă nu vă va deranja nimeni. Faceți ce știți că trebuie, dar repede!
Când am auzit „repede”, ne-am gândit desigur și la „Rapidul”.
Am mers la Bodești, l-am întâlnit și a acceptat să vină. A luat coșul de papură cu sculele, fierăstrăul, a urcat în mașină și am ajuns la Roman cu dificultate, pentru că viscolea. S-a și închis circulația pentru vreo două zile. Când s-a terminat ziua de muncă, l-am invitat acasă la noi să mănânce, să doarmă și aici s-au încurcat lucrurile. A așteptat să se culce toți, a luat de pe pat lenjeria albă și s-a învelit cu haina lui (îi zicea surtuc). Dimineață de tot, înainte de a se trezi cineva, a luat ce avea și, uitând de plată, de lucrul care era de făcut, a plecat prin viscol, pe jos, vreo 50 de kilometri! Schimbarea, acceptarea unui alt mod de viață, era un examen prea greu pentru el. Când anii au mai trecut, reacția față de provocările schimbării a fost una radicală. Viața însăși devenise un examen prea greu!
Apostolul Pavel a înțeles nevoia schimbării și rezuma ținta vieții noastre în cuvintele: „Ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos” (Efeseni 4:15).
Anul acesta este dedicat sănătății. Este, de fapt, o chemare din partea Bisericii, din partea lui Dumnezeu, la cercetare de sine în raport cu lumina timpului prezent. Ținta o avem, mecanismele schimbării, de asemenea: o biruință pregătește calea pentru o biruință și mai mare. Vezi ce trebuie făcut și spune alături de El: „Pot totul în Hristos, care mă întărește” (Filipeni 4:13).
- Detalii
- Scris de: Lavinia Prisăcaru
- Categorie: Devoțional de dimineață
Doamne, eu Îți cer ajutorul, și dimineața rugăciunea mea se înalță la Tine.
Psalmii 88:13
Îți prezint și azi vasul meu gol, pe care doresc să îl umpli cu prezența Ta, cu inspirația Ta, cu puterea Ta tămăduitoare pentru mine, și apoi, ca printr-un sistem de vase comunicante, și pentru cei din jurul meu. Fără liniștea reconfortantă a încuviințării Tale nu am putere să pășesc în niciun proiect, nu pot aborda niciun fel de necunoscut. Nici măcar al cazului clinic care vine la control a nu știu câta oară. Oricât de previzibile ar părea lucrurile, oricâte automatisme aș fi dobândit în exercitarea profesiei, a actului medical, oricâtă experiență aș fi acumulat de-a lungul anilor, fără ajutorul Tău nu mă pot aventura în nimic, nu-mi pot controla voința și nici situațiile care apar, oricât de ușor de gestionat ar părea acestea. De aceea, cel mai sănătos lucru pentru trup și pentru suflet este să-Ți cer Ție, nu altcuiva, ajutorul. Să fac aceasta dis-de-dimineață. Nu mai târziu. Nu în grabă și nu puțin. Cel mai măreț privilegiu al unui cadru medical, al omului în general, este dialogul cu Tine, rugăciunea. Neprețuită favoare! Vărsarea sufletului înaintea Ta. Clocotirea gândului reînnoit către înalt, curat și demn de gândit. De vorbă cu Tine. Îți cer ajutorul și constat înmărmurită că îmi dai de fiecare dată mai mult decât am cerut. Mai adecvat. Mai bun. Mai sănătos. Doar așa obținem și menținem viziunea echilibrată, sporul la lucru, siguranța, curajul de a acționa în cele ce sunt de îndeplinit în necunoscutul acestei zile. Fără ajutorul Tău nu avem putere nici pentru cele mai previzibile și banale obligații. De aceea ruga mea se înalță către Tine și Îți cer ajutorul. Îți cer ajutorul să nu-mi pun singură piedici, să nu mă las înșelată de aparențe și să mă bucur de fiecare sunet al naturii prin care îmi comunici ceva punctual despre harul Tău, mereu neobosit. Să trăiesc astfel și azi bucuria deplină a slujirii semenilor, preponderent a celor bolnavi.
- Detalii
- Scris de: Ioana Mia Iuga
- Categorie: Devoțional de dimineață
Încolo, toți să fiți cu aceleași gânduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți.
1 Petru 3:8
Eram în plină pandemie de COVID-19 în primele zile de ianuarie 2021. Molima care a speriat și a făcut să stea pe loc întreaga planetă secera vieți, strângând cercul, venind tot mai aproape de colegi, prieteni, de familie și de oameni dragi.
O colegă și prietenă din facultatea în care lucrez mă anunța că nu se simte bine, că parcă a răcit, că o cuprind niște frisoane, o tuse persistentă... Ne întrebam oare ce o fi? Refuzam oarecum să credem că s-ar putea întâmpla să fie infectată cu temutul virus... Și totuși, s-a întâmplat! Deoarece simptomele persistau și se agravau, i-am alertat pe toți cunoscuții care puteau da o mână de ajutor, ea locuind singură într-un apartament. Îmi venea să strig în gura mare... prin telefoane, pe grupuri de socializare... L-am rugat pe Dumnezeu să găsească o soluție...
La internare, s-a constatat că șansele ei de a supraviețui erau de 50%. Au urmat zile întregi și lungi de rugăciuni, de încurajări trimise colegei prin toate mijloacele de comunicare la care aveam acces, grupuri de socializare, comunicare prin intermediul aplicației WhatsApp etc.
Când a ieșit din spital, mi-a mărturisit prin ce coșmar trecuse. Și cu toate acestea, a simțit pentru întâiași dată ce înseamnă puterea credinței și a împreunei-simțiri. A rămas uimită și a experimentat ce înseamnă să știi că atâția oameni se roagă pentru viața ta și simt împreună cu tine. Și asta i-a dat curaj să lupte cu virusul nemilos, să treacă peste orice temeri și să se încreadă în puterea vindecătoare a marelui Medic!
Dumnezeu a mai făcut o minune, ca atâtea altele! Iar eu, împreună cu toți cei implicați, ne-am simțit atât de binecuvântați că n-am tăcut când a trebuit să vorbim pentru a salva viața colegei și prietenei mele!
Când te-ai pus ultima dată la dispoziția lui Dumnezeu și ai luat o atitudine fermă pentru salvarea vieții cuiva?
- Detalii
- Scris de: Tibor Ősz
- Categorie: Devoțional de dimineață
Puterea ta să țină cât zilele tale!
Deuteronomul 33:25
Intenția lui Dumnezeu a fost ca omul să trăiască veșnic. Însă, odată cu neascultarea, în lume a intrat păcatul, și prin el, suferința și moartea. „Boala, suferința, moartea sunt lucrarea unei puteri opuse. Satana e nimicitorul, Dumnezeu, reparatorul” (Divina vindecare, p. 112).
Dumnezeu dorește ca fiecare om să fie sănătos. Ioan descrie în felul următor această stare în epistola sa: „Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ți meargă bine, și sănătatea ta să sporească tot așa cum sporește sufletul tău” (3 Ioan 2).
Sănătatea noastă depinde într-o a șasea parte de factorii ereditari, o altă șesime, de intervențiile medicale în caz de criză, iar patru șesimi depind de stilul de viață. Dacă cineva se naște cu un anumit factor ereditar, nu înseamnă neapărat că se va și îmbolnăvi. E ca și când ne-am umple arma cu gloanțe. Ca să distrugem cu ea, e necesar să apăsăm pe trăgaci. Aceasta înseamnă stilul de viață. În situații de criză e nevoie de intervenția medicală, fie chirurgicală, fie farmaceutică, care poate salva vieți. Însă niciun medic nu poate să facă pentru bolnav ceea ce omul poate să-și facă sieși, și anume, să trăiască în armonie cu legile naturii. Ellen White scrie următoarele în cartea Divina vindecare: „Aerul curat, lumina solară, cumpătarea, odihna, exercițiul fizic, dieta corespunzătoare, folosirea apei, încrederea în puterea divină – acestea sunt adevărate remedii. Fiecare om ar trebui să aibă cunoștințe despre mijloacele de refacere ale organismului și despre modul în care să le folosească” (p. 126).
„Cei mai mulți suferă din cauza comportamentului lor greșit... Dumnezeu ne-a înzestrat cu o anumită măsură de forță vitală… Dacă păstrăm cu grijă forța vitală, ținem în ordine mecanismul delicat al organismului, rezultatul e sănătatea. Dacă însă forța vitală e epuizată prea repede, sistemul nervos împrumută putere pentru nevoile curente din resursele sale de energie, iar când un organ e vătămat, toate sunt afectate” (p. 234).
Pentru sănătatea fizică, intelectuală, spirituală, să cercetăm, să aplicăm remediile de mai sus, în timp ce ascultăm de Domnul prin credință, întru slava Sa.