Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Nicolae Dan
- Categorie: Devoțional de dimineață
Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara, Dumnezeu, mântuirea noastră!
Psalmii 68:19
„Unii atrag boala asupra lor muncind în exces. Pentru aceștia, odihna, eliberarea de griji și o alimentație frugală sunt esențiale pentru restabilirea sănătății. Pentru aceia al căror creier este epuizat, o vizită la țară, unde pot duce o viață simplă, lipsită de griji și unde vin în contact direct cu natura, va fi de cel mai mare ajutor” (Divina vindecare, p. 236).
„Pastorii, învățătorii, studenții (elevii) și alți intelectuali suferă adesea de boli ca urmare a suprasolicitării mintale severe, care nu a fost echilibrată prin exercițiu fizic. Lucrul de care au nevoie aceste persoane este o viață mai activă fizic” (Divina vindecare, p. 238).
Deseori credem că dacă lucrăm pentru Dumnezeu e OK să ne odihnim când putem și să acceptăm orice solicitare. Isus ne învață în această dimineață că și în cea mai importantă lucrare posibilă – salvarea de suflete – este nevoie de temperanță, de pauze și de odihnă.
Trebuie să încetăm să glorificăm munca peste măsură și suprasolicitarea. Lipsa de somn, lipsa unei alimentații sănătoase, lipsa activității fizice și a timpului petrecut cu prietenii și familia nu sunt lucruri ce merită aplaudate. Prea mulți oameni își etalează epuizarea ca pe o medalie de onoare. Starea aceasta de lucruri ar trebui să se schimbe.
Când un muritor fragil încearcă să poarte poveri grele, gândind că totul se va prăbuși dacă nu le duce el, va fi zdrobit de ele și va descoperi că, la urma urmei, Dumnezeu n-a intenționat ca omul să poarte poveri fără El. Însă, atunci când punem poverile acestea asupra lui Isus și apoi facem puținul pe care-l putem face în puterea Lui, negândind că totul depinde de noi, putem să ne menținem seninătatea minții, calmul spiritului, și vom fi astfel în stare de o slujire mult mai eficientă.
Isuse, ajută-mă să nu port toată lumea în spate, ci zilnic să-Ți dau poverile mele, căci Tu ești Cel care „zilnic ne poartă povara, Dumnezeu, Mântuirea noastră” (Psalmii 68:19).
- Detalii
- Scris de: Paula Bălan
- Categorie: Devoțional de dimineață
Cei săraci vor mânca și se vor sătura, cei ce caută pe Domnul Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!
Psalmii 22:26
E dimineață. Te-ai trezit. Ai tras draperiile. Ai deschis geamul. Inspiri adânc aerul proaspăt de dimineață.
Dumnezeu este bun, ți-a mai dăruit o zi. O zi în care să te poți bucura de minunile Lui, de minunile pe care le-a făcut în viața ta.
Te așezi pe pat și citești devoționalul de astăzi, care îți spune:
Cei săraci vor mânca și se vor sătura – noi, oamenii, ființe create de atotputernicul Dumnezeu, suntem săraci fără Creatorul nostru și vom muri înfometați dacă nu mâncăm din Cuvântul Lui. Viața noastră fără Cuvântul lui Dumnezeu nu are sens, nu are scop, nu are speranță, așa că te îndemn ca în fiecare zi să te hrănești din Cuvântul Lui. Să deschizi Biblia și să asculți ceea ce Dumnezeu vrea să îți spună. Făcând astfel, vei mânca și te vei sătura.
Cei ce caută pe Domnul Îl vor lăuda – cei ce caută pe Domnul sunt conștienți de măreția Lui, de bunătatea Lui, de atotputernicia Lui și nu pot să facă altceva decât să Îl laude și să Îi aducă mulțumiri, așa că te îndemn ca și în această dimineață să Îl cauți pe Dumnezeu și să Îi aduci laudă.
Veselă să vă fie inima pe vecie! – cei ce au mâncat din Cuvântul Lui s-au săturat. Cei care L-au căutat au conștientizat cine este Dumnezeu cu adevărat și I-au dat slavă, de aceea inima lor este veselă. Așa că te îndemn să faci toate aceste lucruri în fiecare zi până la sfârșitul timpului, ca să rămâi cu inima veselă pe vecie.
Închizi devoționalul. Te așezi pe genunchi și Îi spui lui Dumnezeu: Îți mulțumesc că m-ai creat în chip minunat și că îmi dai oportunitatea zi după zi să Te caut, să Te slăvesc. Te rog să mă ajuți să nu mă depărtez de Tine!
Înveseliți-vă în felul acesta inimile zi de zi până ce Domnul va veni!
- Detalii
- Scris de: Corneliu Tanase
- Categorie: Devoțional de dimineață
Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.
Romani 8:1
Mă întreb ce ai spune dacă ți-aș cere să faci o listă cu lucrurile care îți provoacă cea mai mare tensiune, anxietate sau tristețe. Nu știu cum ar arăta acea listă pentru fiecare dintre voi, dar știu asta: dacă ați adăuga la acea listă un sentiment constant sau repetat de vinovăție în fața lui Dumnezeu, atunci viața ar deveni aproape de netrăit. Vinovăția ne paralizează viața și poate duce chiar la încetarea ei.
În acest context, cele mai frumoase cuvinte din lume sunt: „Fără condamnare!” Vino de pe marginea prăpastiei, nu există condamnare! Ridică-te din patul tău de consternare, nu există condamnare! Respiră adânc aerul curat și dă vântului temerile tale, nu există condamnare!
Cât de mult îmi doresc aceste cuvinte pentru biserică, pentru familie, pentru mine și tine. Dar mi se adresează? Ți se adresează? Da! Însă pentru aceasta, trebuie „să trăiești după îndemnurile Duhului”. A trăi după îndemnurile Duhului înseamnă a fi atât de înrudiți cu Hristos, încât nevinovăția Lui să fie a noastră. Acest lucru poate fi interpretat și ca un îndemn de a ne concentra pe ceea ce este benefic pentru organism și de a evita obiceiurile nesănătoase, care pot afecta negativ sănătatea fizică și mintală.
Textul din Romani 8:1 ne asigură că prin credința în Isus Hristos suntem eliberați de osândă și putem trăi o viață plină de speranță și de bucurie. Este o declarație puternică a iubirii și a harului lui Dumnezeu, care oferă oamenilor o a doua șansă, oportunitatea de a trăi o viață nouă și de a fi reconciliați cu Dumnezeu.
Exact asta a făcut Mântuitorul pentru femeia care urma să fie linșată pentru păcatul ei (Ioan 8:3-11), rostind uimitoarele cuvinte pentru urechile ei: „Nici Eu nu te osândesc!”
Te invit să privești astăzi, pentru cinci minute, o floare sau o frunză și să meditezi la Cel care îți spune: „Fără condamnare!”
- Detalii
- Scris de: Sergiu Turturică
- Categorie: Devoțional de dimineață
Ce este omul, ca să Te gândești la el? Și fiul omului, ca să-l bagi în seamă? L-ai făcut cu puțin mai prejos decât Dumnezeu și l-ai încununat cu slavă și cu cinste.
Psalmii 8:4,5
Pentru noi, Dumnezeu este imaginea desăvârșirii și sursa ei. Acceptarea Creației și a originii noastre în înțelepciunea și puterea divină ne deschide poarta cerului, unde avem făgăduința unei refaceri totale și din punct de vedere fizic (Apocalipsa 21:4).
Această perspectivă a unei sănătăți edenice este inclusă în marea noastră nădejde, căci însăși firea tânjește după izbăvirea promisă (1 Corinteni 15:53,54).
Privind la imensitatea cerului, la lună, la stele și la toate galaxiile observabile, omul este atât de mic și de neînsemnat, un firicel de praf insignifiant și neglijabil. Și totuși, Dumnezeu a plătit un preț atât de mare pentru a-l recupera pe omul răzvrătit. Valoarea omului poate fi evaluată corect doar prin prețul sacrificiului dragostei Lui răscumpărătoare.
Scena impresionantă a încununării celor răscumpărați este descrisă de către inspirație în cuvinte impresionante:
„Îndată după aceea a apărut marele nor alb pe care stătea Fiul omului. La început, când a apărut în depărtare, acest nor părea foarte mic. Îngerul a spus că era semnul Fiului omului. Pe măsură ce se apropia de pământ, noi am putut vedea slava și maiestatea fără seamăn ale lui Isus, care venea să biruiască. Îl însoțea o suită de îngeri sfinți, cu cununi strălucitoare pe cap... El nu purta o cunună de spini, ci pe frunte avea o coroană de slavă. Pe haina și pe coapsa Lui era scris: Împăratul împăraților și Domnul domnilor. Înfățișarea Îi era strălucitoare ca soarele la amiază. Ochii Lui erau ca o flacără de foc, iar picioarele păreau ca arama fină. Vocea Lui suna ca multe instrumente muzicale. Pământul se cutremura înaintea Lui, cerul se dădea la o parte ca un sul care se strânge, fiecare munte și fiecare insulă se mutau din locul lor... Cei care cu puțin timp înainte voiau să-i nimicească pe copiii credincioși ai lui Dumnezeu de pe pământ vedeau acum slava Sa odihnindu-se asupra sfinților. În groaza lor, auzeau vocile acestora spunând în tonuri voioase: «Iată, Acesta este Dumnezeul nostru în care aveam încredere că ne va mântui» (Isaia 25:9)” (Istoria mântuirii, p. 410).
- Detalii
- Scris de: Andreea Bălan
- Categorie: Devoțional de dimineață
Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, și El te va sprijini.
Psalmii 55:22
Ți s-a întâmplat vreodată să simți că ți se face pielea de găină, că ochii îți lăcrimează, iar inima ți se umple de bucurie doar gândindu-te la toate binecuvântările din viața ta, pe care le-ai primit în mod mai mult sau mai puțin meritat?
Mie deseori mi se întâmplă ca ziua, în timp ce mă ocup de diferite treburi, sau seara, înainte să adorm, să încep să-mi număr binecuvântările. Și, de cele mai multe ori, adorm așa, tot numărând!
Deși am trecut prin diferite încercări, am simțit mâna Sa ocrotitoare asupra mea. Nimeni de pe acest pământ nu este scutit de probleme. Altfel, nu ne-am mai dori Cerul.
Aflată în mijlocul problemelor, m-am rugat mai fierbinte ca oricând. Voiam neapărat să mă conving că El există cu adevărat și intervine în viața mea. O invitație care te poate ajuta și pe tine în acest sens se găsește în cartea Calea către Hristos: „Consacră-te în fiecare dimineață lui Dumnezeu pentru ziua aceea! Supune-I toate planurile tale, ca ele să fie aduse la îndeplinire sau abandonate, după cum va hotărî El, în providența Sa. În acest fel, zi de zi să-ți încredințezi viața în mâinile lui Dumnezeu și, astfel, viața ta va fi din ce în ce mai mult modelată după viața Domnului Hristos. O viață trăită în Hristos este o viață de pace lăuntrică. Nu va fi extaz sentimental, ci o încredere statornică, plină de pace. Speranța ta nu se află în tine însuți; ea este în Hristos” (p. 70).
Situațiile dificile prin care am trecut mi-au întărit credința în El.
Mă simt binecuvântată! El m-a binecuvântat cu un soț grozav și doi băieți minunați.
Dacă treci prin probleme, nu dispera! El este gata să te ajute ori de câte ori tu Îl vei lăsa. Încrede-te în El și vei birui!
Primește sfatul inspirat din cartea Căminul adventist: „Pot veni necazuri, însă acestea sunt partea omenirii. Lăsați ca pacea, mulțumirea și dragostea să păstreze strălucirea soarelui în inimă chiar dacă ziua este înnegurată” (p. 18).
Fii o binecuvântare pentru ceilalți!