Pret intreg
35,00 Lei
Pret intreg
25,00 Lei
- Home
- Produse
60Lei42 Lei
- Citește
- Descarcă
- Inspiraționale
- Detalii
- Scris de: Paul Costache
- Categorie: Devoțional de dimineață
Deci fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu.
1 Corinteni 10:31
În biserica primară, credincioșii convertiți la creștinism proveneau atât dintre iudei, cât și dintre neamuri. Iudeii convertiți încă mai erau tributari unor practici ceremoniale privitoare la sărbători sau reguli alimentare ceremoniale, iar cei care proveneau dintre neamuri aveau încă unele sensibilități legate de ritualurile de închinare păgână, mai ales că mediul social era puternic impregnat cu aspecte ale închinării idolatre. Ei erau chemați să viețuiască și să lucreze pentru concetățenii lor și, prin urmare, trebuiau să evite, pe de o parte, contaminarea idolatră, iar pe de alta, izolarea, enclavizarea, așa cum au făcut iudeii. De asemenea, găsirea unui grad de flexibilitate intracomunitară, însă fără compromis, era o necesitate în vederea realizării unității creștine. În sensul acesta, o problemă contextuală care părea serioasă era consumul de carne, care, în majoritatea cazurilor, era mai întâi dedicată idolilor și numai după aceea era servită la banchete, în templele păgâne sau vândută în piețe.
Pavel include subiectul în categoria „chestiunilor discutabile” (Romani 14:1) și îl abordează în mai multe rânduri și circumstanțe (1 Corinteni 8:10 și Romani 14). Romani 14 este o pledoarie a respectului pentru celălalt în spiritul dragostei frățești: De ce unul poate să mănânce, și altul, nu?
„Eu știu și sunt încredințat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine și că un lucru nu este necurat decât pentru cel ce crede că este necurat” (Romani 14:14). Deci a mânca sau a nu mânca depinde de capacitatea de înțelegere și, implicit, de credința și conștiința fiecăruia, pe care Însuși Dumnezeu le respectă. În concluzie, „fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu”, și implicit, cu respect pentru semeni. „Chestiunile discutabile” pe care le vom întâlni azi să le rezolvăm în același spirit.
Să ne rugăm Domnului pentru o judecată spirituală profundă, prin care să integrăm cunoștința cu o conștiință curată și cu dragostea autentică pentru Dumnezeu și pentru semeni.
- Detalii
- Scris de: Constantin Iosub
- Categorie: Devoțional de dimineață
Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea.
Ioan 7:37
Acum câteva luni, la mașină, de care sunt foarte mulțumit de altfel, a apărut un defect tare neplăcut. În depășiri uneori se oprea brusc motorul, chiar când voiam să cresc viteza. Au urmat săptămâni de tatonări. Diagnoza dădea vina pe senzori. Destui bani cheltuiți fără ca problema să se rezolve. Din nou diagnoze, bănuieli în dreptul filtrului de particule, a pompei etc. Până la urmă, după atâta necaz și bani pierduți, problema s-a rezolvat cu 50 de lei – atât a costat schimbarea filtrului de motorină! Am înțeles încă o dată că, atunci când vrei să rezolvi o problemă, este important să începi cu lucrurile și metodele simple. În sănătate este cam la fel. Dumnezeu a lăsat ca sănătatea noastră să depindă în general de niște lucruri simple, ieftine sau chiar gratuite de multe ori, care ne sunt la îndemână.
Ne aflam în nordul țării la o activitate de sănătate când, în timpul unui seminar, un domn s-a ridicat să întrebe ce poate face pentru că de ani de zile îl durea capul. Cheltuise mulți bani, în multe locuri, și problema nu se rezolvase. Cineva a avut inspirația să-l întrebe dacă bea apă. Dumnealui, patron de altfel, s-a uitat mirat și a întrebat:
– Apă? Dar apa nici în pantofi nu-i bună.
I s-a sugerat să pună apa în stomac, în cantitate suficientă și când trebuie. După un an de zile, când ne aflam în aceeași locație, omul s-a ridicat să dea o mărturie publică despre cât de ușor, la îndemână și ieftin este să îți treacă durerea de cap... bând apă! O doamnă medic în urgențe povestea că atunci când face anamneza bolnavilor diagnosticați cu insuficiență renală care depind de dializă, constată că unii au ajuns în situația aceasta din cauza hidratării necorespunzătoare. Apa este baza proceselor fizico-chimice din organism. „Este una dintre binecuvântările de căpetenie ale cerului. Folosirea corectă a acesteia aduce cu sine sănătatea” (Dietă și hrană, p. 419). Este așa de importantă, încât Mântuitorul o compara cu apa vieții. Simplu, trebuie să crezi, să bei și vei fi ajutat – fizic și spiritual! Bea astăzi suficientă apă și ajută-i și pe alții să o facă!
- Detalii
- Scris de: Paul Pauliuc
- Categorie: Devoțional de dimineață
Vă rugăm, de asemenea, fraților, să mustrați pe cei ce trăiesc în neorânduială; să îmbărbătați pe cei deznădăjduiți; să sprijiniți pe cei slabi, să fiți răbdători cu toți.
1 Tesaloniceni 5:14
„Poți să-mi spui ce deosebire există între un vegetarian și cineva care e omnivor?” După un moment de ezitare, interlocutorul răspunde: „Cred că vegetarianul are toate șansele să moară mai sănătos.” Dacă mormântul e destinația finală temporară, indiferent de modul cum trăim, se naște o întrebare legitimă: Merită să adoptăm principiile unui stil de viață sănătos sau nu?
M-am născut ortodox, însă, la scurt timp după ce am început să vizitez Biserica Adventistă, primele două cărți oferite împrumut pentru a le studia au fost Hristos, Lumina lumii și Dietă și hrană. Să fi fost întâmplare sau providență?
Un paragraf inspirat spune: „Fiecare faptă adusă la îndeplinire în viața noastră este judecată nu în funcție de aparență, ci de motivul care stă în spatele acțiunii” (Mărturii, vol. 3, p. 507). După citirea cărții de sănătate, m-am simțit mustrat pentru trăirea mea în neorânduială, dar nu deznădăjduit, ci încurajat să fac o reformă. Trebuia să-mi clarific însă motivația: longevitate, superioritate spirituală sau condiție sine qua non pentru mântuire? Ulterior am înțeles că niciuna dintre cele trei nu era corectă. Mântuitorul Și-a început activitatea mesianică acolo unde au căzut Adam și Eva – înfrânarea apetitului.
Da, există o strânsă legătură între ce punem în farfurie și o gândire curată, echilibrată, care să poată auzi vocea Duhului Sfânt și, implicit, să poată înțelege voința divină. Deși reforma sănătății nu constituie mesajul final pe care trebuie să-l rostim la încheierea istoriei, totuși rolul ei este determinant: constituie brațul drept al întreitei solii îngerești.
Mântuirea este oferită în mod exclusiv prin har, însă îmi place să cred că doar cei care vor avea un stil de viață sănătos vor putea păzi toate poruncile lui Dumnezeu, vor avea credința lui Isus și vor manifesta răbdarea sfinților sau, așa cum spune textul de astăzi, vor putea să sprijine pe cei slabi și să fie răbdători cu toți.
- Detalii
- Scris de: Dumitrița Bobină
- Categorie: Devoțional de dimineață
Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.
Romani 5:8
Ce dimineață frumoasă avem în față când citim un asemenea verset, nu-i așa? Este ceva extraordinar să știi că ești iubit necondiționat, indiferent de păcatul pe care l-ai făcut, și că este Cineva la care poți merge să primești acceptare și înțelegere. Acest tip de dragoste se numește agape și este dragostea pe care Dumnezeu o are pentru Fiul Său și pentru întreaga omenire, este dragostea care se sacrifică, iar dacă o acceptăm, ne face mult bine din punct de vedere al sănătății, și nu numai. Când primești o astfel de dragoste, nu poți să o ții „sub obroc”, ci vei dori să o dai mai departe, și astfel ea se va înmulți în viața ta.
Ca oameni, în mod involuntar uneori suntem egoiști și ne întrebăm: Dar cum rămâne cu mine? Dacă dau, eu cu ce mai rămân? E timpul să spunem „nu” egoismului și să mergem înainte cu puterea dragostei agape. Suntem tentați să facem ziduri în jurul nostru, dar dragostea sparge ziduri. Ellen White, în cartea Divina vindecare, spune că „Hristos a venit să surpe orice zid despărțitor. A venit să arate că darul îndurării și al iubirii Sale este la fel de neîngrădit ca aerul, ca lumina sau ca ploile care reînviorează pământul.”
Ce privilegiu este să avem parte de o asemenea iubire din partea Celui care a lăsat cerul și a venit să moară pentru noi! Dacă am medita în fiecare zi la acest lucru, cred că zilele noastre ar fi pline de sens și fericite indiferent prin ce situație trecem. E timpul să fim buni și iubitori față de cei din jurul nostru și să înțelegem ce spune Scriptura despre dragoste. Urmează această iubire agape a lui Dumnezeu și las-o să se reverse spre lume!
Îți mulțumim, Doamne, că este atât de uimitoare dragostea Ta! Vrem să Te rugăm să ne ajuți să înțelegem cât de speciali suntem.
Astăzi mai mult ca oricând, împarte și tu acest dar nemeritat pe care l-ai primit!
- Detalii
- Scris de: Isabela Mihalcea
- Categorie: Devoțional de dimineață
Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte.
Psalmii 48:14
Întregul parcurs al vieții umane este marcat de angajament, fie că ne referim la îndeplinirea responsabilităților zilnice, la atingerea anumitor performanțe (academice, artistice, sportive) sau la promisiunile pe care ni le asumăm pentru întreaga viață (păstrarea valorilor în care credem, fidelitatea față de persoana iubită). Angajamentul reprezintă, de fapt, dedicarea consecventă față de o persoană, o cauză sau un scop, în ciuda dificultăților potențiale sau a evoluției nefavorabile a circumstanțelor.
În lipsa angajamentului, decizia de a face mișcare în fiecare zi este uitată în prima dimineață ploioasă, dorința de a citi mai mult și de a petrece mai puțin timp în fața ecranelor este diluată de plictiseală, obiceiurile alimentare sănătoase adoptate cu efort pierd teren în fața poftei, iar ispita consumerismului ne distrage atenția de la obiectivele financiare pe termen lung; găsim dificil de iubit partenerul de viață care nu mai corespunde întru totul așteptărilor noastre și, confruntați cu diferite dezamăgiri personale, începem să punem la îndoială chiar și caracterul lui Dumnezeu.
Angajamentul total în relația cu Dumnezeu presupune a fi cunoscuți de El și a-L cunoaște așa cum este. Astfel, din „Dumnezeul acesta”, El devine „Dumnezeul nostru” demn de încredere. Chiar dacă viața nu se desfășoară după scenariul pe care ni l-am imaginat, atitudinea noastră față de El nu se schimbă; chiar dacă răspunsul la rugăciune întârzie sau nu este cel așteptat și chiar dacă pierdem ceea ce vrem cu tot dinadinsul să păstrăm, rămânem în prezența Lui, pentru că Îl cunoaștem și Îl iubim. Și „chiar de nu ne va scoate” din cuptorul aprins (Daniel 3:18), „chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, și câmpiile nu vor da hrană” (Habacuc 3:17), El va fi Dumnezeul nostru... pentru totdeauna.