Pastorul Gheorghe Graur a făcut parte din generațua de aur a pionierilor AZȘ din prima jumătate a secolului XX. Absolvent al Școlii Misionare de la Stupini în anul 1933, a iubit biserica și a slujit-o cu devotament până la vârsta de 85 de ani, când s-a stins din viață.
Istoria Bisericii Adventiste din România este publicată în memoria pastorului Gheorghe Graur, care și-a petrecut ultimii treizeci de ani din viață căutând, cercetând și analizând diverse surse și documente, vorbind cu oameni ai credinței care au trăit evenimentele pătrunderii soliei advente în România. O particularitate care iese în evidență este faptul că acesta a prezentat evenimentele mai mult ca pastor și mai puțin ca istoric, ceea ce face ca lucrarea să fie plăcută, captivantă și ușor de citit.
În paginile Epistolei către galateni, apostolul Pavel caută să-și readucă enoriașii pe linia cea dreaptă a credinței. Amăgiți de o teorie iudaizantă în care formula de mântuire nu mai era „credința”, ci „credința+faptele”, galatenii ajunseseră să creadă că jertfa lui Hristos era insuficientă.
Pavel anatemizează o astfel de evanghelie și avertizează că, prin săvârșirea de fapte în vederea mântuirii, galatenii riscau să ajungă din nou sub jugul unei robii necruțătoare.
În paginile epistolei regăsim cel mai amplu material autobiografic al apostolului Pavel, cea mai fermă punere în contrast a Evangheliei lui Hristos cu alte evanghelii ale oamenilor și cea mai clară distincție între faptele legii și roada Duhului.
Galatenii rămân mereu contemporani nouă câtă vreme suntem ispitiți să căutăm faptele înaintea credinței, și nu ca rod al ei.
Când ai simţit ultima oară bucuria generată de teologie? Nu mă refer la urmărirea unei predici care a fost atent concepută şi entuziast prezentată. Ci la studiul personal al Bibliei – doar tu şi Cuvântul.
Bucuria este una dintre emoţiile la care se pare că ne referim cel mai puţin atunci când ne gândim sau vorbim despre citirea Scripturii. Dar bucuria adusă de teologie nu este rezervată doar cercetătorilor şi teologilor, celor care citesc tomuri întregi şi descifrează semne bizare de la dreapta la stânga. Bucuria teologiei înseamnă, pur şi simplu, a purta conversaţii plăcute cu Autorul suprem al Cuvântului.
În Repere biblice, autorii sunt bărbaţi şi femei, teologi sau nu, tineri şi mai puţin tineri, care îşi împărtăşesc drumul parcurs personal de-a lungul unei anumite convingeri biblice. Urmărind aceste repere, poate te vei simţi provocat să iei din nou (sau pentru prima oară) un viraj brusc pe calea credinţei.
Pe măsură ce vei citi aceste capitole interesante, vei descoperi nu numai hrană spirituală, adevăr şi încurajare, ci şi bucurie – bucuria de a petrece timp cu mesajul transmis personal omenirii de Dumnezeu.
Domnul Hristos, Marele Învățător, a prezentat multe din învățăturile Sale în timp ce Se plimba împreună cu ucenicii pe dealurile și prin văile Palestinei sau când Se retrăgea pe malul unui lac sau al unui râu.
În parabolele Sale, Isus lega adevărul divin de lucruri și întâmplări obișnuite, așa cum se regăseau ele în viața pastorilor, a constructorilor, a agricultorilor, a călătorilor și a gospodarilor. Lucrurile familiare erau asociate cu adevăruri frumoase despre grija iubitoare a lui Dumnezeu față de noi, despre respectul și recunoștința care I se datorează și despre grija pe care trebuie să o avem unii față de alții. În felul acesta, adevărurile înțelepciunii divine și lectiile practice deveneau convingătoare și impresionau profund.
Cartea „Dumnezeu cu noi”, îți va spune nu doar o poveste frumoasă despre trecut, ci, din cuvintele șii pildele Mântuitorului Isus Hristos, vei afla rosturile timpului prezent, planurile lui Dumnezeu cu lumea noastră și speranța reinstaurării Împărăției, de care putem avea și noi parte, în viață sau dincolo de moarte.