Atentatele de la 11 septembrie 2001 au fost o împlinire a unei profeții? Ce puteți spune despre primirea de către biserică a soliei de la 1888? Dar despre acuzația conform căreia Conferința Generală ar fi Babilonul? Ce a spus Ellen White despre bijuterii, verighetă, teatru, dans, jocurile sportive? Scrierile ei sunt plagiate? Ulterior au intervenit și alții asupra textelor? De ce nu s-a publicat tot ce a scris ea? Ce se face cu banii din cărțile ei? Putem sărbători Crăciunul, Paștele sau sărbătorile din vechime? Este interzis să consumăm carne, brânză, ciocolată? Ce puteți spune despre chimioterapie, tratamente moderne sau controlul nașterilor?
William Fagal a fost pastor de district și profesor de colegiu, iar din anul 1984 a fost cooptat în echipa de cercetare a Fundației White. Timp de 19 ani a slujit ca director al filialei Fundației White de la Universitatea Andrews, iar ulterior, din 2003, ca director asociat al fundației la sediul central din Silver Spring.
În cartea de față, William Fagal a selectat din miile de întrebări despre Ellen White un număr de 101 întrebări, considerate cele mai provocatoare, des întâlnite și controversate. Citind cărțile ei, el demască o serie de mituri care s-au strecurat în biserică și descoperă adevărul despre această autoare inspirată.
Istoria adventiștilor de ziua a șaptea - așa a fost cunoscută cartea Spune Lumii. Lucrarea de față a servit decenii la rând ca sursă de ilustrații și experiențe, informații istorice și inspirație pentru credincioșii adventiști, fiind readusă acum publicului într-o formă revizuită și actualizată.
Evanghelizarea, însăși inima creștinismului, este un subiect de o importanță principală pentru aceia care sunt chemați să vestească ultima solie de avertizare a lui Dumnezeu unei lumi aflate sub condamnarea păcatului. Trăim în ultimele ceasuri ale istoriei, iar mesajul advent, proclamat spre a pregăti un popor pentru revenirea Domnului, trebuie să ajungă până la cele mai îndepărtate zone ale pământului, asemenea unui strigăt puternic.
Ellen G. White (1827-1915) este autoarea cu cele mai multe lucrări traduse în alte limbi. A scris 40 de cărți și 5000 de articole, iar din cele 50 000 de pagini de manuscris s-au compilat peste 100 de volume.
„Credeţi în Yahwé, Dumnezeul vostru, şi veţi fi neînvinşi! Credeţi în profeţii Lui şi veţi avea izbândă!” (2 Cronici 20:20)
Majoritatea profeţilor descrişi în această lucrare nu se califică pentru denumirea onorabilă de profet, sau „om al lui Dumnezeu”. Pe de altă parte, adevăratul profetism nu este reprezentat în această carte ca fiind darul exclusiv al lui Ellen G. White în toată era creştină.
Pe lângă dovezile suficiente, care confirmă darul profetic al lui Ellen G. White, cartea discută şi anumite aspecte critice, pe baza propriei concepţii a lui Ellen G. White despre inspiraţia divină şi în lumina unei cercetări realiste şi lucide.
Scopul meu a fost acela de a-i ajuta pe cititori, şi cu prioritate pe fraţii mei, credincioşii adventişti, să înţeleagă fenomenul profetismului, sub diversele lui naturi şi forme, scoţând în evidenţă anumite aspecte şi manifestări frapante şi care sunt mai puţin cunoscute în rândurile credincioşilor. – Florin G. Lăiu
Florin Lăiu a fost redactor la revista Semnele timpului, asistent universitar, lector universitar şi documentarist, activând chiar şi după pensionare la catedra de Biblie a Universităţii Adventus din Cernica, dar şi ca director al Departamentului de Cercetare al Uniunii AZS din România. A publicat numeroase articole şi studii, printre care Cosmogonia biblică şi misterul originilor, Ordinea cerească a comunităţii de credinţă şi Triunitatea Dumnezeirii.
Este cunoscut, de asemenea, pentru contribuţiile importante din cadrul Societăţii Biblice Interconfesionale din România.
Această carte este dedicată tuturor acelora care, asemenea profetului Ieremia, pornesc pe drumul chemării divine, în ciuda consecinţelor profund marcate de tristeţe și plângeri.
Pornind la studiul acestei cărți, te vei descoperi cercetând câteva dintre comorile îngropate care se regăsesc în Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci când aceste comori sunt aduse la suprafaţă, spre deosebire de aur și diamante (care sunt de folos doar pentru înfăţișarea exterioară), ele aduc o reformă morală și spirituală interioară, deoarece sunt „de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire” (2 Timotei 3:16).