Acest devoțional îți va face cunoștință cu Isus, în cazul în care nu l-ai întâlnit deja pe Cel care Și-a dat viața pentru tine. Dacă deja ai simțit atingerea iubitoare a Mântuitorului, avem certitudinea că aceste mesaje zilnice îți vor îmbogăți relația cu el.

Lucrarea de față se adresează pastorilor, pastorilor asistenți, studenților și slujbașilor bisericii, în dorința și din necesitatea de a stabili faptul că adevărurile susținute de Biserica AZŞ își au izvorul și temelia în Sfânta Scriptură, fiind în armonie cu "credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna".

Tragedia veacurilor se numără printre cele mai cunoscute și citite cărți ale scriitoarei creștine Ellen G. White, fiind a cincea dintr-o serie care prezintă istoria lumii din perspectiva Bibliei și a creștinismului. Aproape două milenii de creștinism sunt trecute în revistă prin prisma raportării umane la principiile divine, autoarea evidențiind felul în care, întotdeauna, în mijlocul decăderii spirituale generalizate au existat oameni, grupuri și mișcări religioase care au lupta pentru cauza lui Dumnezeu, în baza unui „Așa stă scris!”

Capitolele cărții urmăresc firul roșu care străbate veacurile începând de la distrugerea Ierusalimului în primul secol creștin și persecuțiile îndreptate împotriva creștinilor, continuând cu prereformatori ca John Wycliffe și cu marile momente și figurile emblematice ale Reformei protestante, ajungând până la mișcarea millerită și cea de trezire adventă din secolul al XIX-lea. Un accent deosebit cade pe interpretarea profețiilor biblice despre sfârșitul veacului și pe nevoia de pregătire a creștinilor din timpul prezent pentru a Doua Venire a lui Hristos.

Tragedia veacurilor a fost tradusă, de la prima sa apariție în anul 1888, în numeroase limbi și a fost răspândită în lumea întreagă. Mulți dintre cititorii români cunosc deja cartea aceasta care, de mai multe decenii, este disponibilă și în limba lor, fiind tipărită de-a lungul anilor atât integral, cât și în ediții prescurtate, ce au inclus doar capitole selectate.

Ediția de față, prezentată în condiții grafice deosebite, hardcover și full color, captivează cititorii prin aspectul vizual inedit, îmbogățit cu aproape 300 de ilustrații, fotografii și picturi clasice care ilustrează subiectele abordate de scriitoarea americană, lărgind și adâncind perspectiva celor interesați să afle mai multe despre istoria creștinismului.

Această lucrare este, în esenţă, un studiu biblic asupra rolului pe care bijuteriile îl au în Biblie. Vom face un efort deosebit pentru a-i permite textului biblic să vorbească de la sine. 

Angel Manuel Rodriguez este doctor în teologie şi slujeşte ca director al Institutului de Cercetări Biblice al Conferinţei Generale a Adventiştilor de Ziua a Şaptea din anul 1992. El a fost, de asemenea, preşedinte al Antillian College şi vicepreşedinte al Southwestern Adventist University. Este autorul mai multor cărţi( dintre care Mesajul, misiunea şi unitatea bisericii; Introducere la teologia rămăşiţei, publicate de Editura Viaţă şi Sănătate) şi susţine o rubrică lunară în Adventist World.

Haideți să explorăm Scriptura și vom descoperi cum Dumnezeu ne-a înzestrat, pe fiecare în mod specific, să împlinim ceea ce contează cel mai mult pentru El: să-i găsim pe copiii Săi în lume și să-i aducem în Împărăție. Mai întâi, vom analiza care sunt lucrurile care deturnează cel mai adesea evanghelizarea; apoi, vom vedea exemple demne de urmat care ne vor arăta cum să dăm mărturie, indiferent de darurile spirituale pe care le avem; și, în cele din urmă, vom studia mai atent ce ne învață Isus Însuși despre cum să-L facem cunoscut oamenilor din jurul nostru. Vă rog, nu vă simțiți intimidați de invitație. Nu vă cer să bateți pe la uși. Vă spun doar că trebuie să-L lăsăm pe Dumnezeu să ne arate, în Cuvântul Său, că nu a fost niciodată intenția Sa să limiteze evanghelizarea la grupul restrâns al câtorva profesioniști care dețin videoproiectoare costisitoare. A împărtăși vestea cea bună este privilegiul tuturor. Ne putem folosi darurile, talentele și resursele unice ca să schimbăm lumea în numele lui Isus. Fiți martori pentru Isus. Cum? Aplicând în viață dragostea lui Dumnezeu.  

Karl Haffner este pastor senior la Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Kettering, Ohio,şi strateg de misiune pentru Kettering Health Network. Deţine o diplomă de licenţă în teologie şi în afaceri la Walla Walla University, un master în administrarea afacerilor la Pacific Lutheran University şi un master ţi un doctorat în teologie la Andrews University. Este autorul mai multor cărţi, printre care: Soul matters, The cure for the last daze,  The cure for soul fatigue, şi Caught between two worlds. Karl este căsătorit cu Cherie şi au împreună două fiice, Lindsey şi Claire. Este uimit în fiecare zi de harul lui Dumnezeu şi pe deplin dedicat să li-l descopere şi altora.

„Caracterul este tot ce contează și, dacă ratăm acest lucru, suntem vulnerabili în fața atacului. Nu ne ajută cu absolut nimic să identificăm fiara, dacă nu Îl cunoaștem pe Isus.”

Aceasta este ideea centrală a cărții „Tabăra de instruire pentru zilele din urmă” - dacă Isus nu Se manifestă în viața mea, dacă nu este El dorința și pasiunea mea, s-ar putea să ratez principalul scop al profeției – acela de a mă pregăti pentru o nuntă.

Folosind grăitoarea analogie a instruirii într-o tabără militară, Randy Maxwell prezintă cu talent mesajele celor trei îngeri din Apocalipsa 14 din perspectiva unui caracter creștin. Rezultatul este o chemare pătrunzătoare la o transformare profetică, nu doar la o informare profetică.

După cum primim permanent binecuvântări de la Dumnezeu, tot la fel trebuie să dăruim permanent. Dacă Binefăcătorul nostru ceresc ar înceta să ne mai ofere, atunci am avea o scuză: nu am mai avea nimic de oferit. Dar Dumnezeu nu ne-a lipsit niciodată de dovezile dragostei Sale.

Istoria începutului experienței creștine și a activității publice a lui Ellen G. White a fost publicată pentru prima dată în anul 1860 într-un mic volum de trei sute de pagini, intitulat „Experiența mea creștină, perspectivele și activitatea legată de apariția și progresul soliei îngerului al treilea”.

Această povestire a vieții și a activității desfășurate până în anul 1860 a fost dezvoltată ulterior de Ellen G. White și publicată din nou în anul 1880, ca parte a unei lucrări mai mari, cu titlul „Schițe din viața lui James White și a lui Ellen G. White”.

În volumul prezent vom găsi, așa cum spunea însăși autoarea, a scurtă povestire a copilăriei ei, a convertirii și a experiențelor creștine timpurii, legate de marea mișcare adventă din perioada 1840-1844, dar și întâmplări legate de evenimentele care au dus la organizarea și dezvoltarea Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Autoarea relatează într-o manieră plină de viață necazurile și bucuriile activității ei din tinerețe și din anii care au urmat. Ea descrie încercările, luptele și succesele din activitatea câtorva persoane zeloase, precum și unele dintre sfaturile care le-au fost adresate acestora.

"Colportorii trebuie să meargă în diferite părți ale țării. Însemnătatea acestei lucrări este egală cu cea de propovăduire. Pentru aducerea la îndeplinire a marii lucrări care ne stă în față, este nevoie atât de persoana predicatorului, cât și de solul fără glas."

Biserica este comunitatea de credință întemeiată de Domnul Christos și condusă de Duhul Sfânt prin oameni dăruiți de El, după planul și principiile lui Dumnezeu.

Biserica este ambasada Împărăției lui Dumnezeu și este organizată după principiile ordinii cerești, având ca model Sfânta Treime, familia din Eden, ordinea patriarhală, teocrația israelită și, în mod special, organizația concepută de Iisus și de apostolii Săi.

Biserica are o identitate spirituală care îi include pe toți copiii lui Dumnezeu care au trăit sau trăiesc în toată lumea, în orice popor sau confesiune, și o identitate istorică, limitată la instituția vizibilă, întemeiată de Iisus, și la mișcările religioase și confesiunile care au așezat autoritatea divină (Scriptura, Duhul Sfânt) mai presus de orice autoritate omenească.

Armonia bisericii este realizată prin dragoste, doctrină sănătoasă și organizare eficientă. Principiile fundamentale ale ordinii ecleziastice sunt slujirea, egalitatea (frăția), unitatea, colaborarea, responsabilitatea, autoritatea, subordonarea (supunerea) administrativă. Spiritul de slujire dezinteresată și de supunere respectuoasă asigură coerența, colaborarea, identificarea darurilor și alegerea slujbelor în biserică.

Frumusețea ascunsă la vedere este o carte de eseuri. Fiecare eseu este scris de un autor diferit și tratează una dintre temele următoare: modestia, recunoștința, empatia, toleranța, prietenia, iertarea, perseverența, speranța, umorul și credința. Autorii și-au propus să evidențieze atitudini, comportamente și virtuți care fac ființa umană mai bună. Filonul eseurilor este unul creștin, în măsura în care subiectele se suprapun filosofiei de viață creștine.

„Ce este deci această frumusețe ascunsă la vedere, la care ne trimite titlul cărții? Este acea frumusețe interioară a omului care pune propriul caracter mai presus de podoabe și de vestimentație, de bunuri materiale și de titluri onorifice, care se preocupă de însușirile alese ce l-ar putea echilibra sufletește și l-ar putea face plăcut în ochii celor din jur.” (Florin Bică, editor al cărții)

Reforma intre cruce și semilună. O perspectivă a contribuției Islamului la consolidarea Protestantismului ne prezintă, prin ochii adevăratei filosofii a istoriei, modul providențial în care Dumnezeu lucrează în pofida geopoliticii și a echilibrelor de putere. În cadrul marii lupte răul devine, până la urmă, slujitorul lui Dumnezeu.

Lucrarea abordează raporturile reale și, mai ales, imaginare dintre reformatorii protestanți și Islamul otoman în secolul al XVI-lea, o vreme în care Mântuitorul era așteptat să vină. Atacurile repetate ale Antihristului (un corn - Biserica Romană, celălalt corn - Islamul) anunțau revenirea lui Isus.
Incursiunile otomane în Europa „biciul lui Dumnezeu” („Flgelum Dei”) apar în momentele cheie ale genezei Protestantismului. Turcii atacă aparent pentru că vor să domine lumea, însă, în planul lui Dumnezeu, ei năvălesc în Europa în momentul în care puterea Scaunului de la Roma este pe punctul de a distruge din fașă mișcarea protestantă. Astfel, în marele plan al istoriei, ei salvează poporul lui Dumnezeu. Carol Quintul nu putea lupta concomitent pe două fronturi, cu turcii și cu protestanții. Mai mult, din punct de vedere imagologic, studiul aprofundează profilurile corifeilor Reformei și modul în care aceștia s-au raportat la „El Gran Turco”. Ei au ales mai degrabă „turbanul sultanului decât tiara papei”. 

În acest al doilea volum, conţinând pagini din istoria Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România, ca şi în primul volum, am căutat să prezint – spre slava lui Dumnezeu – modul minunat în care Cel Atotputernic a adus şi pe plaiurile frumoase şi binecuvântate ale ţării noastre lumina adevărului Sau.

Lucrarea de faţă nu conţine numai "file de istorie", ci ea ne oferă o lecţie a credincioşiei şi a devotamentului, o lecţie a unei slujiri depline a celor care au făcut o lucrare de pionierat.

Parcurgând paginile acestui volum, două vor fi ţintele noastre: să reţinem modul în care Dumnezeu Şi-a adus la îndeplinire lucrarea şi să vedem spiritul de sacrificiu de sine al celor chemaţi la această lucrare.

Iosif este o profeție, o imagine a lui Hristos, o imagine a multora dintre noi. Asemenea lui Iosif și lui Hristos, li s-a întâmplat și altora în istorie și unora din cercul nostru de prieteni și chiar nouă înșine, să fim vânduți, trădați de cei pe care îi considerăm frați. Drama umanității este coruperea naturii umane, orbirea spirituală, minciuna, invidia, omul care se îndepărtează de Dumnezeu. În cazul istoriei lui Iosif, sunt frații care se îndepărtează de tatăl lor și mint. 

Ne regăsim, de asemenea, în figura lui Iosif când ne aflăm în groapa vieții și a morții și încercăm în disperare să găsim răspunsuri rapide și consolatoare la cele mai profunde și provocatoare întrebări ale vieții. La fel ca și Iosif, după ce trecem prin experiențe vitrege, ajungem la maturizarea spirituală și umană.

Unul dintre cuvintele care îl definesc pe Iosif este Yasaf, adică „adăugat”. Prin alegerile pe care le facem, fiecare adăugăm vieții noastre un sens, o experiență, un element care ne maturizează. ne definește.

(text preluat din prefața cărții Perspectivă din abis, scrisă de Excelența Sa, dr. George Bologan, Ambasadorul României în Italia)