Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.
Ioan 3:16
Mă gândesc la o adolescentă care a avut o întâlnire care a dus la o sarcină. Luca ne spune istoria fecioarei Maria. Gabriel i-a spus că a primit har înaintea lui Dumnezeu, că va naște un Fiu și că Îl va numi Isus. El va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Maria a răspuns: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” (Luca 1:38).
Matei consemnează că logodnicul ei, Iosif, fiind un om drept, a decis să o părăsească în liniște. Un înger i s-a arătat în vis și i-a spus: „Nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un Fiu și-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale” (Matei 1:20-21).
Isus nu era un copil obișnuit. Dumnezeu a revărsat tot Cerul în acel singur Dar. Regele Irod a vrut să-L distrugă pe Isus, așa că i-a ucis pe toți copiii de sex masculin din Betleem care aveau de la doi ani în jos. Dar viața lui Isus a fost cruțată pentru a aduce la îndeplinire planul de mântuire al lui Dumnezeu.
Isus creștea, Se întărea în înțelepciune și în statură și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. La vârsta de doisprezece ani a început să predice și să învețe în templu, iar oamenii erau uimiți că vorbea cu atâta autoritate. Când Isus a fost botezat de Ioan Botezătorul, Duhul Sfânt S-a coborât peste El sub forma unui porumbel.
Imediat, dușmanul a încercat să-L ispitească pe Isus, fără succes, iar în următorii trei ani, Isus a continuat să-i vindece pe cei cu inima zdrobită, să redea vederea orbilor, să-i facă pe șchiopi să meargă, pe surzi să audă, să învie morții și să propovăduiască Evanghelia bogaților și săracilor.
Isus va veni din nou, nu ca un Prunc, ci ca Rege al Regilor și Domn al Domnilor. Să-L sărbătorim cu cea mai profundă bucurie!
Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiți și voi.
Ioan 14:1-3
Se apropie sărbătorile de iarnă și magazinele confirmă acest lucru! Semnele că acestea sunt aproape pot fi văzute chiar mai înainte de Ziua Recunoștinței. Aceasta este o perioadă emoționantă, atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Cu cât sunt mai aproape acele zile, cu atât oamenii sunt mai entuziasmați. Fac cumpărături, își fac tot felul de surprize și cadouri împachetate în hârtie colorată și strălucitoare și se vizitează unii pe alții. Străzile și casele se împodobesc cu luminițe colorate și se pregătesc bunătăți pentru mese festive.
Prietenele mele, toate aceste pregătiri mă duc cu gândul la cea mai emoționantă dimineață care va veni în curând. Domnul Isus ne-a promis, chiar înainte să Se înalțe la Cer, că va pregăti toate lucrurile pentru acea dimineață. El Se va îngriji de daruri speciale pentru noi. Va face palate pentru toți copiii Săi. El, care cunoaște inimile copiilor Săi, știe exact ce le va aduce bucurie. Și, deși El ne dă daruri tot timpul, aceste daruri sunt neprețuite.
Fiecare va primi o piatră albă cu un nume nou. Există o harpă și o coroană. Și fiecare coroană va avea pietre scumpe. Acolo sunt palatele pe care le-a pregătit pentru toți cei răscumpărați. Dumnezeu abia așteaptă să ajungem acolo ca să putem primi darurile pe care le are pentru noi.
Sunteți entuziasmate gândindu-vă la acea dimineață măreață când Îl vom vedea pe cel mai prețios Dar dintre toate, Isus Hristos, Fratele nostru mai mare? Abia aștept să văd ce are Dumnezeu pregătit pentru copiii Săi! Să ne dorim din toată inima să fim acolo!
Cântați Domnului o cântare nouă, căci El a făcut minuni! Dreapta și brațul Lui cel sfânt I-au venit în ajutor.
Psalmii 98:1
Deși nimeni nu cunoaște data exactă a nașterii Domnului nostru, atunci când vine luna decembrie, un spirit de anticipare pune stăpânire pe lumea creștină. Se așteaptă cu bucurie și nerăbdare ziua nașterii Domnului. Muzica triumfală despre prima venire a Domnului, predicile, programele și activitățile din biserici amintesc faptul că Isus S-a născut în lumea noastră ca să ne salveze.
Îmi place cum descrie Biblia nașterea Domnului. Și îmi plac nespus de mult și cântecele care spun povestea lui Isus. Îmi amintesc de mama mea care cânta în timp ce lucra în bucătărie. Ea era de credință catolică înainte de a deveni adventistă de ziua a șaptea și cânta unele dintre cântecele latinești de advent. Seara, familiile se adunau într-un anumit loc din cartier. Se scoteau cărțile vechi de imnuri și cântam în acompaniamentul unor instrumente făcute din bambus și fir de undiță, spre încântarea noastră, a copiilor.
Am moștenit dragostea pentru cântecele pentru nașterea Domnului de la mama mea și îmi place să cânt și să ascult colinde și imnuri. Această practică îmi încălzește inima, păstrându-mi, în același timp, mintea concentrată la Isus și la dragostea Lui pentru mine. Ellen White scrie: „Vă atrag atenția la talentul cântatului, care ar trebui să fie cultivat, deoarece vocea omenească este unul dintre talentele pe care Dumnezeu le-a încredințat pentru a fi folosit spre slava Sa” (Evanghelizare, p. 475).
Psalmii 96:1,2 ne spun: „Cântați Domnului o cântare nouă! Cântați Domnului, toți locuitorii pământului! Cântați Domnului, binecuvântați Numele Lui, vestiți din zi în zi mântuirea Lui!”
Isus S-a născut pe pământ datorită marii Sale iubiri pentru noi. Haideți să cântăm, cu instrumente și voce, și să sărbătorim dragostea inegalabilă și binecuvântările pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra noastră! Vom cânta o cântare nouă!
„Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui” (Evrei 13:15). Amin!
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.
Ioan 3:16
În anii 1930, când eu și sora mea eram destul de mici, așteptam cu nerăbdare sărbătorile de iarnă. Nu aveam nicio idee dacă vom primi sau nu cadouri. Cu toate acestea, făceam obișnuita listă de dorințe și i-o dădeam mamei noastre singure: nuci, câteva bomboane de ciocolată, o portocală pentru fiecare dintre noi și poate o pereche de pantofi din piele lăcuită pe care o văzusem în catalogul Sears. Aceasta era lista noastră. Adevărat?
În cei patru sute de ani dintre încheierea canonului Vechiului Testament și anul 3 î.Hr., națiunea evreiască a avut și ea o listă. Ei se rugau pentru un Eliberator, cineva care să-i salveze de sub asuprirea tiranică a autorității romane. La sfârșitul celor patru sute de ani, un înger i s-a arătat unei fecioare și i-a spus că era binecuvântată și că fusese aleasă să fie mama Fiului lui Dumnezeu (vezi Luca 1:26-38). Arătându-i-se logodnicului ei, Iosif, cu aceeași declarație, îngerul a spus: „Și-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale” (Matei 1:21). Adevărat?
Treizeci și trei de ani mai târziu, acel Copil făgăduit a fost arestat, acuzat că a vindecat în Sabat, a înviat morții, a amenințat cu răsturnarea guvernării romane și S-a dat drept Fiul lui Dumnezeu. Înainte de a-L ucide, a fost bătut fără milă. El a purtat păcatele noastre pe cruce, murind pentru ca noi să nu fim nevoiți să o facem. „Prin rănile Lui suntem tămăduiți” (Isaia 53:5). Răscumpărați pentru totdeauna! Adevărat? Adevărat!
Pe mama a costat-o ceva să își sacrifice veniturile sale umile pentru a cumpăra lucrurile de pe lista noastră de dorințe. Dar ea ne-a iubit. Dumnezeu ne iubește infinit mai mult. Faptul că L-a dat pe Fiul Său să moară pentru iertarea păcatelor noastre a fost mult mai costisitor. Pentru că păcatele noastre au fost cele care L-au pus pe cruce, trebuie să includem în lista noastră de dorințe conștientizarea faptului că păcatele noastre nemărturisite ne vor despărți pentru totdeauna de Dumnezeul nostru (vezi Isaia 59:2). Păcatul este ofensator pentru Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 7:1, Geneza 6:11-13).
Tată, Îți mulțumesc! Fie ca noi să ne dăm seama întotdeauna cât de detestabil este păcatul pentru Tine. Păcatul L-a făcut pe Fiul Tău să sufere. Dar El a făcut-o pentru că ne-a iubit. Adevărat!
Da, Tu ești lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunericul meu.
2 Samuel 22:29
De când ne-am mutat în Fredericksburg, Virginia, soțul meu și cu mine nu ne‑am aventurat prea mult afară după lăsarea întunericului. Într-o seară ne‑am hotărât să facem o excursie nocturnă, iar eu m-am bucurat să privesc toate luminile specifice înșirate cu grijă pe case și pe magazine. Iubesc această perioadă a anului din multe motive, și mai ales pentru că este însoțită de multe lumini.
Înconjurată de lumini strălucitoare, mi-am amintit că acest aer de sărbătoare era absent din apartamentul meu. Cu un an înainte, am fost poate una dintre acele persoane care au exagerat cu decorațiunile. Socrii mei veneau în vizită și știam că aceasta era singura mea șansă de a decora casa noastră pentru alte persoane. Am scos toate ghirlandele, luminițele și decorurile festive pe care le-am putut aduna. În acest an, toate comorile noastre frumoase erau depozitate la părinții mei. În plus, din cauza pandemiei, a fost pentru prima dată în viața mea când nu am putut merge acasă de Crăciun.
Lista mea cu dorințe de Crăciun se umple în fiecare an cu decorațiuni, mâncare, cadouri, familie, filme de Crăciun, colinde, cântece preferate și, bineînțeles, să mă bucur de cea mai bună slujbă religioasă de Crăciun. Acum când lucrez pentru o școală publică în loc de o biserică, a fost pentru prima dată în opt ani când nu a trebuit să lucrez în Ajunul Crăciunului. Mi-am amintit că în anii trecuți îmi doream întotdeauna să am liber în săptămâna dinaintea Crăciunului. Aș fi simțit, în sfârșit, că nu sunt grăbită cu pregătirile de Crăciun. În 2020, nu a fost nevoie de astfel de pregătiri. Crăciunul nu a fost normal în acel an și m-am simțit cam păcălită.
Dar, în realitate, și tu, și eu știm ce înseamnă cu adevărat Crăciunul pentru creștini. Atunci când mă confrunt cu un Crăciun netradițional, aș putea să stau deoparte, să fac un bilanț și să realizez că niciunul dintre lucrurile de pe lista mea cu dorințe de Crăciun nu este nici pe departe ceea ce înseamnă Crăciunul. Iar atunci când mă voi aventura în întunericul Crăciunului din acest an și din anii următori, singura Lumină care contează cu adevărat va fi cea care îmi va ilumina Crăciunul. Mă rog ca Isus să facă același lucru pentru tine. „Și slava Domnului a strălucit împrejurul lor” (Luca 2:9).