Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
Romani 8:35
Predau la școală și sunt animat de capacitatea elevilor de a-și argumenta deciziile. Unii sunt elocvenți, alții mai puțin, însă, per ansamblu, fiecare are o dibăcie excelentă de a aduce în discuție puncte de vedere nemaipomenite. La subiectul temelor nefăcute, de cele mai multe ori subiectul fierbinte este definit de lipsuri. Mi-a lipsit timpul sau mi-au lipsit caietele. Nu am avut suficient material sau mi-a lipsit cartea. Dacă sapi mai adânc, vei vedea că sunt și lipsuri mult mai grave. A lipsit profesorul și nu am avut suficient conținut. Am lipsit de la școală și nu am avut cum să mă pregătesc.
Din nefericire, acest tango al argumentelor nu reprezintă o obiecție solidă. În ciuda lipsurilor, am descoperit o sumedenie de tineri care mi-au depășit așteptările. Tineri care au luat bacalaureatul, deși aveau certificate CES. Tineri care au reușit pentru că lipsurile i-au motivat. Au muncit la lumina lumânării. Au făcut naveta. Au strâns din dinți, dar nu au renunțat. Ei sunt cei care au înțeles că, în ciuda lipsurilor, se pot răsturna așteptările multora.
Dragostea lui Isus este primul argument care răstoarnă scuza lipsurilor. Renunță să numeri lipsurile și urmărește dragostea lui Isus.
Roagă-te să înaintezi în ciuda lipsurilor.
Provocare: Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru tot ce ai.
Eu strig: „Lăudat să fie Domnul!” și sunt izbăvit de vrăjmașii mei.”
Psalmii 18:3
Într-o zi de miercuri seara, eram împreună cu amicușii din Cluj, adunați pentru întâlnirea săptămânală. În mijlocul nostru se afla un invitat special: Tibi Ușeriu. Tocmai câștigase maratonul de la Polul Nord. O cursă teribilă. Cursa numără 566 km. Pe o vreme geroasă, cu degerături la nivelul degetelor, Tibi a continuat cursa pentru că își dorea să-i ajute pe copiii dezavantajați din România. A reușit.
Ne povestea despre dușmanii cumpliți care îi amenințau visul. A vorbit de pregătirea lui spartană, de supunerea trupului unor exerciții dure, extreme, pentru a putea fi sigur că se va putea gândi la câștigarea cursei. Antrenamentele de acasă, alergările prin ger, atingerea limitelor de suportabilitate și apoi pregătirea psihică pentru a putea înfrunta teama, frica, abandonul, renunțarea, toate au fascinat mintea tinerilor. O seară fantastică cu om fantastic.
Am cântărit fiecare cuvânt și cred că în fiecare mesaj există o oportunitate. Poți trece peste toate piedicile pe care vrăjmașii le pun în calea ta. Nu există nimic din care să nu poți fi izbăvit. Psalmistul a știut acest adevăr. De partea ta este Dumnezeu. El îți poate garanta izbăvirea. Evaluează-ți propria poziție. Vezi câți vrăjmași te împiedică să mergi mai departe. Ai fost descumpănit? Nu dispera. Există astăzi argumentul să te ridici și să ceri izbăvirea în ciuda tuturor dușmanilor din viața ta.
Roagă-te să duci mai departe încrederea în Dumnezeu.
Provocare: Ridică-te din resemnare prin puterea lui Isus.
Voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui – până ce El îmi va apăra pricina și-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină și voi privi dreptatea Lui.
Mica 7:9
O parte semnificativă a bătăliilor este purtată cu formele tot mai pregnante ale întunericului. Nu te grăbi să tragi concluzii pripite. Nu ne rezumăm la condiția fizică a întunericului. Nu vorbim despre noapte sau situații în care ne lipsește lumina. Intenția mea este îndreptată spre zonele mai sensibile, caracterizate de un comportament decadent, spre faptele mascate, făcute doar în ascunzișurile ființei. Departe de ochii lumii, ai părinților sau chiar ai prietenilor. Mici plăceri, la limita binelui. Ele aduc aluviunile păcatului în inima ta. Sunt depuneri constante, agravând cu fiecare ocazie puterea de reacție în sens pozitiv. Drept consecință, te înconjori de întuneric. O cărare a nopții. Ieșirea?
Din astfel de cazuri, e necesară prezența cuiva care te poate îndruma spre lumină. Dumnezeu, în cazul nostru, este dispus să-ți arate drumul. În ciuda luminii pierdute sau a mersului în bezna răului, promisiunea lui Dumnezeu este de partea ta. Ai o tolbă de fapte otrăvite? Nu dispera. Poți fi eliberat de ele. Îți este greu de unul singur să ieși la lumina binelui? Dumnezeu e gata să te scoată pe drumul faptelor bune. Pricina ta poate fi rezolvată cu atenție și deosebit interes din partea cerului. În ciuda întunericului, Dumnezeu te poate conduce în lumina veșnică.
Roagă-te să primești lumină deplină.
Provocare: Prin cuvintele tale, fii lumină pentru cei din jur.
El ne-a păstrat sufletul cu viață și n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.
Psalmii 66:9
În viață te vei lupta cu multe deficiențe, slăbiciuni și temeri. Dintre toate, pierderea încrederii în momentele de maximă concentrare, când de atitudinea ta atârnă rezultatul final, este cea mai devastatoare în consecințele ei.
Momentele respective au fost foarte bine surprinse în producțiile de cinema. Scene de suspans autentic. Personajele acționează pe muchie de cuțit. Uneori un apel la timpul nepotrivit, un picur de transpirație, o tuse simplă pun în pericol tot efortul eroului. Amintește-ți de scenele „încordate”, șoferul cu cheia în mână își pierde cumpătul și nu mai reușește să o introducă în locașul ei de pornire. În fața amenințării, părinții își salvează odraslele cu tremur incandescent. Momentul clătinatului este timpul slăbiciunii, ocazia dușmanului tău să acționeze decisiv.
Ce îți spune psalmistul? Dumnezeu poate controla ceea ce este incontrolabil pentru tine. Vei întâlni destule evenimente în care pericolul de a-ți pierde echilibrul va fi foarte mare. Șansa ta este te întorci cu încredere spre soluția lui Dumnezeu. Nu te sustrage ocaziilor de a comunica cu Isus. Nu te pierde cu firea în clipele cumplite prin care poate treci. Nu te resemna cu scuza că așa ești tu de când te știi. Dumnezeu te poate proteja în orice încercare grea. Îți poate întări piciorul. Reazemă-ți viața de Cel care îți promite puterea.
În ciuda tremurului, roagă-te să rămâi statornic.
Provocare: Nu folosi scuzele astăzi, ci caută să îți pui încrederea în Dumnezeu.
...căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu și care a fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o.
Geneza 35:3 u.p.
Eram aproape toți la masă. Trecuseră aproape 25 de ani de la terminarea liceului. Acum, cu dimensiunile corpului schimbate și cu podoaba capilară afectată de trecerea vremii, cu emoții, am schimbat între noi amintiri de altă dată. Nu mi-am propus să folosesc întâlnirea pentru a discuta despre crezul meu. Aveam alte intenții...
Colegul de bancă din timpul liceului a considerat că a sosit momentul să pună în aria discuției credința mea. Cu un aer serios a provocat colegii: „Vă amintiți cum ne-am purtat cu Doru?” spunea colegul, „l-am sâcâit continuu. L-am înjurat, i-am pus piedici, l-am ironizat, uneori l-am lovit... vă amintiți ca vreodată, în ciuda necazurilor pe care i le-am adus, să reacționeze?” Știam și eu că nu am folosit un limbaj licențios sau suburban. Mi-a fost frică de mama și de Dumnezeu. Am crezut că orice necaz trece mai ușor dacă îți păstrezi sufletul curat. Așa am acționat.
Atunci, pentru prima dată, mi-am dat seama că poți influența oamenii în ciuda necazului. Poți fi un catalizator pentru alții, chiar dacă ți se pare că devii un „nimeni”. Nu uita, în ciuda necazului, cine se încrede în Dumnezeu va influența viața celor din jur. Într-o zi vei vedea că a meritat să înduri. Cu Dumnezeu, orice act de credință este un pas spre biruință.
Roagă-te să influențezi oameni.
Provocare: În ciuda necazului, continuă să te comporți ca un copil al lui Isus.