Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire.
1 Ioan 1:9
Sunt multe lucruri grele de făcut în viață. Unul, recurent, este actul iertării. Pentru unii s-ar putea să fie destul de simplu. Din păcate, iertarea este complicată. Dacă nu o învățăm de la Dumnezeu, este aproape imposibil să o învățăm de la oameni.
Simon Wiesenthal, un evreu austriac, și-a dedicat viața strângerii de informații și documente în vederea aducerii naziștilor în fața judecății. În Floarea soarelui povestește despre momentul greu al iertării. Un soldat german, internat în spital și bandajat pe tot corpul, îl imploră să-l ierte pentru crimele săvârșite contra evreilor. „Am plecat, fără să-i răspund”, avea să spună Wiesenthal. După un timp, conștiința a început să-l macine. „Ce ar fi trebuit să fac? Am făcut bine?” Neputând trăi cu aceste remușcări apăsătoare, va scrie marilor personalități ale vremii. Cerea disperat un răspuns.
Ce bine că Dumnezeu nu gândește ca noi. El poate să ierte. E drept. E credincios. E mai presus de așteptările și calculele noastre. Nu te îngrijora de capacitatea lui Dumnezeu de a ierta. Preocupă-te de situația ta prin care amâni căutarea iertării. Folosește dimineața aceasta cu credință și spune-I lui Dumnezeu, care poate ierta, păcatele care te apasă. Apoi, prin credință, acceptă iertarea Lui pentru tine.
Roagă-te să treci peste prejudecățile tale legate de iertare.
Provocare: Oferă iertare colegilor care te agasează.
Să se lase cel rău de calea lui și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând.
Isaia 55:7
Există o poveste indiană dedicată dragostei de mamă. Un băiat se îndrăgostește de o fată. Fata, conștientă de puternica legătură dintre fiu și mamă, îi cere acestuia să-și dovedească dragostea totală pentru ea și să-i aducă inima mamei. Dacă va face asta, ea este dispusă să se căsătorească cu el. Băiatul e copleșit. Cum să-și arate dragostea pentru iubita sa și să nu ia viața mamei. Neavând nicio ieșire, cu lacrimi în ochi, săvârșește cerința fetei. Distrus, aleargă cu inima mamei în mână. Aproape de sosire se împiedică. În cădere, scapă inima mamei între ierburi. Căutând disperat după ea, aude inima mamei spunându-i: „Te-ai lovit fiul meu? Te doare?”
Morala este simplă. Mama nu încetează să iubească. Când iubește, prin sacrificiul ei e capabilă să ierte indiferent cât de mult am rănit-o. Dumnezeu este neobosit. Nu există niciun impediment pentru el să înceteze să ierte. E gata în fiecare zi să șteargă toate greșelile și păcatele tale. Această calitate divină este o veste nemăsurabilă. Nu te lăsa păcălit de gândul că poți face orice. Dumnezeu poate ierta și va ierta, dar să te lași de obiceiurile proaste și căile rele. Părăsește gândurile obscure și murdare. Întoarce-te la Dumnezeu, care iartă cu dragoste.
Roagă-te să scapi de obișnuințele păcătoase.
Provocare: Fă-ți un obicei bun și refuză să asculți de anturaj. Ascultă de Dumnezeu.
Domnul este bun și drept: de aceea arată El păcătoșilor calea.
Psalmii 25:8
Istoria Africii de Sud după Cel de-Al Doilea Război Mondial este țesută în jurul politicii de apartheid. Apartheidul este politica de separare a comunităților pe criterii de etnie și rasă. Africa de Sud a fost marcată de separarea dintre albi și negri. Negrii nu aveau drept la vot și liberă circulație. A fost o perioadă cumplită. Negrii au trecut prin suferințe dure și moarte. După primele alegeri libere, președintele Nelson Mandela a fost asaltat de cererea negrilor de a se face dreptate. Oamenii cereau răzbunare. Președintele împreună cu conducătorul spiritual Desmond Tutu au decis să înființeze Comisia pentru Adevăr și Reconciliere, ce avea drept scop scoaterea la lumină a atrocităților comise și reconcilierea părților. S-a dovedit a fi calea corectă pentru Africa de Sud.
Dumnezeu întotdeauna are o cale pentru tine. Din păcate, căile lui Dumnezeu nu sunt căile noastre. De fiecare dată, calea lui Dumnezeu nu ține cont de calculele mărunte ale răzbunărilor sau polițelor pe care noi încercăm să le plătim celor ce ne-au greșit. Calea Domnului este despre adevăr și reconciliere. E singurul drum prin care poți descoperi potențialul tău și comorile inestimabile ce ți-au fost dăruite de Dumnezeu. Caută să descoperi calea lui Dumnezeu pentru tine.
Roagă-te ca Domnul să-ți descopere calea pe care să mergi.
Provocare: Intră pe calea descoperită de Dumnezeu.
Adevărat vă spun că toate păcatele și toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta, dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va căpăta iertare în veac, ci este vinovat de un păcat veșnic.
Marcu 3:28-29
Vestea cea mare pentru tine e dată de voința lui Dumnezeu de a ierta totul. Tot ce ai făcut pe dos, greșit și păcătos poate să fie iertat. Partea mai puțin plăcută e faptul că există un singur păcat care nu poate fi iertat. Este păcatul împotriva Duhului Sfânt. Nu știu dacă este o temă de bucurie sau de reflecție pentru tine. Să te bucuri că toate trăsnăile îți vor fi iertate sau să te îngrijorezi că ai putea cădea la capitolul „păcatul împotriva Duhului Sfânt”.
Într-un lanț, fiecare za reprezintă totul sau nimic. Gândește-te ce s-ar întâmpla dacă, între inelele lanțului, unul singur ar fi fisurat. Ar deveni inutil. L-ai putea folosi doar pentru a te lăuda că ai un lanț și să vorbești ce lucrări ai putea realiza. Asta ar fi tot. De făcut ceva cu el ar fi de cascadorii râsului.
Păcatul împotriva Duhului Sfânt replică aceeași situație. Ce rost au toate eforturile tale de a te debarasa de păcate dacă ai o atitudine cu „spatele la Dumnezeu”. Faci fapte bune, dar refuzi să umbli cu Dumnezeu prin faptele tale. Totul este zadarnic. Dar dacă umbli cu Dumnezeu, tot trecutul tău este iertat și nu te mai afli sub acțiunea păcatului de neiertat.
Roagă-te să nu cazi în păcatul de neiertat.
Provocare: În loc să fii un „om bun”, trăiește ca un „om care umblă cu Dumnezeu”.
Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.
Evrei 10:18
Cele mai apăsătoare momente prin care a trebuit să trec nu au avut de-a face cu suferința fizică sau cu neajunsurile din viața personală. Au fost legate de clipele dure ale tăcerii. Vorbesc de tăcerea care se așterne după ce ai fost demascat pentru o faptă nesăbuită, un cuvânt spus cum nu trebuie, sau o atitudine grosolană care a atras după sine un deznodământ neplăcut. Consider aceste momente asemănătoare unui spin care te macină constant.
Îmi amintesc de mama, de momentele ei de suferință și de lecțiile de viață pe care mi le-a servit atunci când a decis să nu răspundă faptelor mele neplăcute. Of... ce cumplit! Să stai cu capul în pământ și să aștepți. Să aștepți glasul izbăvitor. Un cuvânt de la mama, ca un semn că ești iertat și totul a fost trecut în salonul uitării.
Mama știa să folosească tăcerea ca un preambul al iertării. Pregătea terenul pentru clipa izbăvitoare. De fiecare dată îmi oferea un moment de ieșire, iar iertarea devenea un moment de celebrare. O îmbrățișare, un pupic, un gest de tandrețe. Toate aveau rolul să marcheze clipa eliberatoare. Așa face Dumnezeu. Iartă. Este darul Lui pentru tine. O poate face, pentru că plata pentru iertare a fost achitată de Isus, pe Golgota. Ce minune poate fi mai mare decât darul iertării de la Dumnezeu!
Roagă-te și mulțumește lui Isus pentru darul iertării.
Provocare: Bucură-te de iertarea oferită de Isus.