Viața e grea, apoi mori. Acesta este adevărul.
Indiferent cât de frumos mascăm moartea cu coșciuge îmbrăcate în mătase și cu buchete de flori impresionante, nu putem opri inevitabilul – și tu, și eu vom muri. Este bine și de dorit ca aceia care te plâng să împărtășească povești emoționante și cântece triste, dar ei se vor duce acasă, iar tu vei rămâne în sicriu.
M-am exprimat destul de direct?

În mitologia greacă, râul Styx separa lumea celor vii de Hades, tărâmul celor morți. Când moartea venea după tine, un luntraș te ducea dincolo de râu, în lumea cealaltă.
Atunci când vorbim despre moarte, sunt suficiente poveștile și miturile civilizațiilor antice? Sau vrei să știi cu adevărat ce se va întâmpla când vei fi coborât singur în mormânt?
„În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea”, ne avertizează Biblia, „până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza 3:19). Viața este grea, apoi mori. Acesta este adevărul.
Dar există speranță. Vrei să afli mai multe?

Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?

Aceste două întrebări-pereche au constituit răspunsul lui Isus la întrebarea unui cărturar cucernic, doritor să știe condițiile pentru moștenirea vieții veșnice (Luca 10:25,26).

În diferitele ei traduceri și versiuni, Biblia este o carte la îndemâna oricui. Avem, așadar, o certitudine asupra a „ce este scris”. Cele mai multe întrebări referitoare la Biblie apar însă atunci când se încearcă un răspuns la cea de-a doua întrebare: „Cum citești în ea?”.

Volumul Principii de înțelegere a Bibliei reprezintă o colecție de articole semnate de teologi adventiști cu pregătire academică de excepție, care vor răspunde principalelor întrebări ridicate de hermeneutica biblică:

Ce rol joacă rațiunea și credința în înțelegerea Bibliei? Care sunt presupozițiile de la care plecăm în interpretare? Cum citim Vechiul Testament? Ce repere ar trebui să avem în vedere la lectura Psalmilor, a Proverbelor sau a poeziei biblice? Cum facem distincția între o pildă și o alegorie? Cum privim relatările diferite din Evanghelii? Câte aplicații poate avea o profeție clasică? Dar una apocaliptică? Cum este influențată interpretarea textului biblic de cultura locului și a vremii în care are loc lectura? Cum aplicăm obiectiv etica biblică în lumea de azi?

Creştinismul se bazează pe presupunerea că Dumnezeu există şi Se descoperă prin profeţi umani, vorbitorii Lui speciali pentru omenirea căzută. Această carte oferă o abordare exhaustivă a acestui subiect dintr-o perspectivă  adventistă de ziua a şaptea. După cercetarea învăţăturilor biblice despre fenomenul profetic, această lucrare de reper oferă o prezentare generală de ajutor a modului în care  aceste fenomene au fost înţelese în tradiţia creştină, culminând cu lucrarea profetică a lui Ellen G. White (1827-1915). 

Cartea explorează noi teorii şi ar trebui să rămână un text standard pentru acest subiect vreme de mulţi ani de acum încolo.

Lectura acestei cărți vă va asigura nu doar o companie plăcută, ci veți simți o adiere de vânt proaspăt, credința parcă vă prinde aripi, iar curajul de a rămâne lângă Dumnezeu în orice circumstanțe va fi întărit. Ideea călăuzitoare a cărții este scoaterea în evidență a nevoii de reformare a bisericii medievale.

Capitolele cărții sunt ca niște tablouri, parțial independente, parțial conectate cu celelalte, cititul cărții devenind vernisajul expoziției Reformei.

Erasmus din Rotterdam, Marthin Luther - călugărul care a descopertit Evanghelia, Johann Eck - opozantul mai catolic decât papa, Femeile reformei, Philipp Melanchthon, Frederic cel Înțelept - sunt doar câteva titluri din cuprinsul cărții.

Volumul 6 din Mărturii a fost scris de Ellen G. White în timpul vizitei sale în Australia și publicat în anul 1901, după întoarcerea în Statele Unite, la unsprezece ani după apariția volumului 5.

Adăugarea acestui nou volum la seria tot mai mare de Mărturii pentru biserică a imprimat adânc în mintea adventiștilor de ziua a șaptea direcția în care Dumnezeu continua să-Și călăuzescă poporul. 

Volumul acesta abordează luptele din trecut pentru a scoate în evidenţă faptele şi principiile care vor influenţa decisiv mersul lumii şi evenimentele viitoare. În paginile sale sunt dezvăluite scenele marii lupte dintre adevăr şi minciună, înşelăciunile lui Satana şi mijloacele prin care i se poate rezista cu succes. Cititorii vor găsi o soluţie satisfăcătoare pentru marea problemă a răului şi a suferinţei şi vor descoperi dreptatea şi iubirea lui Dumnezeu.

Cele sapte peceti, sau sigilii, ne infatiseaza tabloul cuprinzator al bisericii de-a lungul veacurilor, din timpul primei veniri a Domnului Hristos pana la a doua Sa venire, fara sa cuprinda insa si evenimentul revenirii Sale. Cele sapte trambite, Balaurul maniat pe femeie, razboindu-se cu ramasita semintei ei, si intreita solie ingereasca - iata evenimente de o grandoare uluitoare, de a caror desfasurare suntem interesati si noi, cei care traim in aceste zile de la inceputul celui de-al treilea mileniu.

Trăim vremuri deosebite. Evenimentele din lumea noastră cer ca fiecare urmaș al lui Hristos să aibă o relație profundă cu Dumnezeu. Pentru a întări relația aceasta și pentru a împlini nevoile noastre emoționale și spirituale, trebuie să cunoaștem, să experimentăm puterea rugăciunii. Trebuie să-L rugăm pe Domnul așa cum L-au rugat ucenicii: "Doamne, învață-ne să ne rugăm."

Cartea aceasta cuprinde o serie de citate din scrierile lui Ellen G. White, cu privire la subiectul vital al rugăciunii. Mesajele acestea vor ajunge în adâncul sufletului nostru. Convingerile exprimate cu privire la multiplele aspecte ale rugăciunii își vor găsi locul în inima noastră, aducând un răspuns care se va ridica la înălțimea chemării adresate nouă de Dumnezeu, pentru o viață de rugăciune mai adâncă și mai bogată.

Acest ABC al vieţii spirituale, un mic tratat în domeniul devoţiunii, îşi enunţă chiar din titlu misiunea pe care o are. Cartea îl îndrumă pe cititor spre Isus Hristos, ca fiind singurul care poate să împlinească nevoile sufletului. 

Paşii celui care se simte nesigur sau cuprins de îndoială sunt conduşi pe cărarea păcii, iar cel ce caută neprihănirea şi desăvârşirea caracterului este îndrumat, pas cu pas, pe calea adevăratei vieţuiri creştine.

Cartea dezvăluie secretul biruinţei şi descoperă, într-o manieră simplă, harul mântuitor şi puterea sustinătoare a Marelui Prieten al întregii omeniri.

Ellen G. White(1827-1915) a fost scriitoare americană foarte apreciată. autoare a 40 de cărţi şi a 5 000 de articole. Cărţile ei, traduse în zeci de limbi din toate colţurile lumii, tratează o varitate de subiecte, de la comentarii biblice şi spiritualitate creştină la educaţie , stil de viaţă, nutriţie, relaţii interumane şi, nu în ultimul rând, profeţie. A publicat între altele: Patriarhi şi profeţi; Profeţi şi regi; Viaţa lui Iisus; Faptele apostolilor; Tragedia veacurilor etc

Cartea Turcia - leagănul Crucii și al Semilunii este o istorie povestită a meleagurilor Anatoliei, Turciei de astăzi, locul considerat de specialiști - „a doua Țară Sfântă”. Istoria este povestită prin ochii adevăratei istorii - HIS STORY, o lucrare de popularizare, ușor de asimilat cu ajutorul rubricilor „Știați că”, al conexiunilor dintre istoria milenară și cea contemporană, dintre „atunci” și „acum”, și al imaginilor care fac mai mult decât o mie de cuvinte.

„Cartea este o minunată prezentare a ținutului Anatoliei sub cele trei sisteme diferite: păgânismul antic, creștinismul bizantin și islamul otoman. Autorul are marele merit de a scoate în evidență aportul fiecărui participant la îmbogățirea patrimoniului cultural al Anatoliei. Lucrarea, deosebit de bogată în informație, foarte concisă și clară în prezentare, te atrage prin derularea ei asemenea unui râu care curge și te poartă prin toate locurile frumoase. Cunoștințele vaste din lumea turcă, dar și din cea a Bibliei oferă lucrării o deosebită valoare. Cele câteva poezii oferă și mai multă culoare lumii orientale.”

Traian Aldea, arheolog lect. univ. dr.

     „Porțile adventismului” rezolvă problema apartenenței - îmi găsesc identitatea, știu cine sunt și ce am de făcut. Când ajungi să înțelegi, o să ai un sentiment de încredere în tine și chiar un aer de mândrie.

    „Ferestrele adventismului” rezolvă problema creștinismului meu. În primul rând trebuie să fiu un creștin autentic, să dau dovadă de valorile nobile și înalte ale caracterului Domnului Isus Hristos.cres

    Cartea, scrisă de pastorul Traian Aldea, deschide un drum nou către fereastra prin care Îl putem vedea mai bine pe Dumnezeul nostru.  

Profeți și regi, a doua carte din seria Istoria umanității din perspectivă creștină, continuă istoria începută în primul volum. Scopul ei nu este acela de a prezenta o cronică sau un raport istoric sistematic, ci, mai degrabă, o suită de evenimente și de personalități care au marcat viața religioasă și politică a poporului Israel, așa cum sunt revelate de Sfânta Scriptura.

Dintr-un popor unit și înfloritor, Israel ajunge o națiune risipită printre neamuri, apoi o rămășiță întoarsă în țară, să reclădească pe temeliile străbune și să aștepte împlinirea făgăduințelor de restaurare definitivă prin Mesia, Răscumpărătorul și Împăratul dorit. Dar venirea și viața Lui costituie tema următorului volum al seriei.

În urcușurile și coborâșurile vieții acestor oameni regăsim experiențele noastre și, mai ales, descoperim intervențiile aceluiași Dumnezeu care conduce istoria omenirii în ansamblul ei, dar are un plan deosebit pentru viața fiecărui om.

„Cine zic oamenii că sunt Eu?” Întrebare crucială, care a generat de-a lungul secolelor răspunsuri diverse.

A fost Isus Hristos un om care S-a dat drept Dumnezeu sau Dumnezeu deghizat în om? Un manipulator abil sau un depozitar autentic al adevărului care aduce eliberare?

Unii, care nu I-au acordat prezumția de divinitate, au zis că este un bolnav mintal sau un visător naiv, în cel mai fericit caz. Alții, cei credincioși, L-au crezut când S-a declarat Dumnezeu. Însă, din acest punct, identificarea precisă a acestui „fiu al omului” a ajuns tot mai departe de un consens general. A fost El Dumnezeu din veșnicie sau un om adoptat de Dumnezeu ca fiu al Lui? A fost El identic cu noi în toate aspectele sau doar asemenea nouă? Până unde a mers biochimia întrupării? Cât de adânc s-a cufundat divinitatea Lui în umanitatea Lui?

„Dar voi cine ziceți că sunt?” Întrebare la fel de crucială, fiindcă de ea depinde mântuirea fiecăruia. Iar răspunsurile la această întrebare sunt mai importante decât celelalte, căci teologia rămâne o disciplină goală și lipsită de sens dacă nu are reverberații în viața personală. De imaginea pe care o avem despre Hristos și despre mecanismele mântuirii se leagă atât viața aceasta, cât și cea viitoare.

În cartea Întruparea infinitului: Isus Hristos, autorul Georges Stéveny se preocupă în egală măsură să răspundă ambelor întrebări, accentuând importanța transpunerii cunoașterii teoretice în relație personală cu Infinitul întrupat.