Volumul 8 a fost publicat pentru a răspunde unei crize, cea mai mare criză cu care s-a confruntat vreodată Biserica Adventistă de ziua a Șaptea. În iarna anilor 1902-1903, mișcarea panteistă câștigase avânt. Volumul 8 de mărturii  a adus un mesaj cu privire la acestă problemă. Criza a fost înfruntată și biserica a fost salvată.

 Cartea nu începe cu un tablou al problemelor cu care se confrunta biserica , ci cu secțiunea intitulata ''Oportunități actuale'', in care ''Lucrarea noastra'' este prezentată în termeni motivatori. Apoi urmează capitolele despre ''Misiunea'', ''Puterea promisă'' , și puncte de vedere cu privire la responsabilitățile noastre în țară și în străinătate. Poporul lui Dumnezeu nu trebuia să fie distras de la lucrarea lui de a duce lumii lumina. Având ochii ațintiți asupra lucrării,s-au făcut pași  înainte.

Discuţiile având ca subiect natura Domnului Hristos au dat multe bătăi de cap teologilor. Dificultatea a stat în faptul că se generau multe alte întrebări foarte importante: Ce este acela păcat? Există un păcat strămoşesc? Cum arată un sfânt? Care este legătura dintre sfinţenie şi desăvârşire? Va fi o ultimă generaţie desăvârşită?

Conştient că Ellen White a spus: „Aveţi grijă, multă grijă, cum insistaţi asupra naturii umane a lui Hristos”, autorul Roy Adams, profesor de teologie şi publicist adventist, răspunde raţional, cu Biblia şi Spiritul Profetic, la întrebările de mai sus. Sunt prezentate perspectivele principale aduse în discuţie în cadrul acestui dialog, analizând ce s-a întâmplat în 1888 sau în 1957, la publicarea cărţii Questions on Doctrine.

Când păcatul nu e văzut doar ca o răutate manifestată extern prin răzvrătire şi viclenie, ci şi ca o incapacitate conştientizată intim prin ratarea ţintei în mod repetat sau prin deformarea morală, atunci tocmai natura Domnului Hristos – a Celui făcut una cu noi, dar fără păcat – e soluţia la criza noastră ca indivizi şi ca biserică!

Ne plac experienţele de viaţă şi de credinţă ale marilor oameni. Iar când aceştia sunt din propria noastră biserică şi sunt chiar pionierii ei, istoria vieţii lor capătă semnificaţii colosale. Ne privesc din portretele lor feţe sobre în hainele clasice ale vremii şi oameni trecuţi prin viaţă şi prin încercări grele. Niciunul nu a fost desăvârşit, dar fiecare, la rândul lui, ne oferă o fărâmă din experienţa sa de viaţă, de căutare a lui Dumnezeu şi mai ales de vestire a revenirii Fiului Său. Vom zâmbi şi vom plânge alături de ei, ne vom înţelege mai clar istoria, chemarea profetică şi misiunea care ne stă în faţă. De la o tinereţe de aşteptare a unei reveniri iminente până la anii firelor de păr alb, în care faptele lor îi urmează, experienţele uimitoare ale pionierilor adventişti vorbesc deopotrivă minţii şi inimii noastre. Experienţele pionierilor arată calea pentru experienţele unei noi generaţii de aşteptători.

În paginile Epistolei către galateni, apostolul Pavel caută să-și readucă enoriașii pe linia cea dreaptă a credinței. Amăgiți de o teorie iudaizantă în care formula de mântuire nu mai era „credința”, ci „credința+faptele”, galatenii ajunseseră să creadă că jertfa lui Hristos era insuficientă.
Pavel anatemizează o astfel de evanghelie și avertizează că, prin săvârșirea de fapte în vederea mântuirii, galatenii riscau să ajungă din nou sub jugul unei robii necruțătoare.

În paginile epistolei regăsim cel mai amplu material autobiografic al apostolului Pavel, cea mai fermă punere în contrast a Evangheliei lui Hristos cu alte evanghelii ale oamenilor și cea mai clară distincție între faptele legii și roada Duhului.
Galatenii rămân mereu contemporani nouă câtă vreme suntem ispitiți să căutăm faptele înaintea credinței, și nu ca rod al ei.

Volumul 6 din Mărturii a fost scris de Ellen G. White în timpul vizitei sale în Australia și publicat în anul 1901, după întoarcerea în Statele Unite, la unsprezece ani după apariția volumului 5.

Adăugarea acestui nou volum la seria tot mai mare de Mărturii pentru biserică a imprimat adânc în mintea adventiștilor de ziua a șaptea direcția în care Dumnezeu continua să-Și călăuzescă poporul. 

Factorii generatori sau modelatori de arhitectură neoprotestantă au valori particulare într-o Românie majoritar ortodoxă, aflată încă în tranziție dinspre austeritatea vieții proletare către prosperitatea capitalistă, dinspre naționalismul implementat în școlile comuniste înspre individualismul tipic liberalismului occidental, dinspre spiritualitatea subterană înspre pluralitatea religioasă, dinspre ateism înspre secularizare – trecând însă și printr-o perioadă de reviriment religios de invidiat de către restul țărilor europene. Numai la confluența acestor elemente cu puternică specificitate poate fi analizată corect arhitectura neoprotestantă din România.

Volumul de față abordează spațiul de cult neoprotestant din trei perspective: istorică – plasarea fenomenului neoprotestant în contextul sau istoric, social și cultural fiind fundamentală; hermeneutică – necesară în abordarea conceptelor teologice implicate, care trebuie analizate comparativ, în raport cu diversele tradiții teologice creștine; fenomenologică – ce presupune căutarea esenței fenomenului, comprehensiunea faptului religios ce influențează arhitectura de cult neoprotestantă.

A könyv szereplői átlagos emberek, akik akár mellettünk is élhetnek, a történet azonban rendkívüli. A cselekmény napjaink jelenében kezdődik, majd olyan jelenetek felé sodródik, amelyek nagy valószínűséggel be fognak következni a közeljövőben.

Az emberi elme arra törekszik, hogy belelásson a jövőbe. A képzelőerő megelőzi a valóságot, de ha történelmi támpontokra épít, amelyeket a próféciák is megerősítenek, a felkészülés olyan gyakorlati szakaszait járhatja végig az ember, amelyek eredményeképpen szilárdan megállhat a válság óráiban.

Könyvünk hősei tükröt állítanak nekünk, amelyben felismerjük erős és gyenge pontjainkat. Azokat a szélsőséges helyzeteket élik meg, amelyekkel hamarosan nekünk is szembesülnünk kell. Azáltal, hogy átéljük a drámájukat, megtisztíthatjuk a lelkünket a salaktól, és megerősíthetjük a hitünket azokban az ideálokban, amelyekért valóban érdemes élni.

Szerencsére a könyvben felvázolt próféciai jövő még előttünk áll, ezért ma van a felbecsülhetetlen idő, amikor még lehetőségünk van a változásra és a megtérésre. Ma döntünk a sorsunk felett!

Dr. Jean Nussbaum a fost cunoscut ca ambasador al lui Isus Hristos, intervenind pentru libertatea religioasă la autoritățile politice ale țărilor, la cel mai înalt nivel.

În plan religios a avut relații mai mult decât diplomatice cu personalități de seamă, între care se remarcă, în Apus, Papa Pius al XII-lea, iar, în Răsărit, mai mulți patriarhi ortodocși.

Între anii 1927 și 1940, dr. Jean Nussbaum a vizitat de mai multe ori România pentru intervenții la conducerea de atunci a țării, în vederea asigurării și recâștigării libertății religioase. Numai în anul 1937 a trebuit să vină de patru ori pentru situații de urgență.

Experiențele acestui „cruciat pentru libertate”, relatate în această carte, vor fi o reală inspirație atât pentru generația actuală, cât și pentru cele viitoare.

Adevăr pentru viață este o carte-document care-și conduce cititorul de la primele izvoare ale creștinismului până la crezurile și practicile religioase ale societății românești de astăzi.

Ușor de parcurs, dar pe alocuri lăsându-te pe gânduri, cartea răscolește trecutul uitat al Bisericii și pune totul față în față cu Sfintele Scripturi. De aici adună și oferă un mănunchi de taine incredibile și totuși simple, cuvinte și fapte străvechi, dar foarte actuale.

Adevărul pentru viață din această carte nu este o învățătură, ci o Persoană – Iisus Hristos. El S-a mărturisit a fi Calea, Adevărul și Viața.

Lucrarea misionară internă, metode eficiente de abordare a zonelor albe, publicațiile și lucrarea de răspândire a lor, lucrarea în orașe, implicarea laicilor în diferitele ramuri de activitate, lucrarea în domeniul sănătății, lucrarea pentru cei marginalizați, libertatea religioasă, nevoia de unitate, credincioșia în administrare sunt temele abordate în acest volum de Mărturii pentru Biserică. Dacă nu am ști că aceste solii au fost scrise în perioada 1904-1909, deci cu peste 100 de ani în urmă, am putea să credem că avem în față o listă cu priorități din planurile și proiectele Bisericii din România în aceste zile.

Câteva dintre mărturiile cuprinse în acest volum au fost date de Ellen White cu ocazia ultimei sale participări la o Sesiune a Conferinței Generale, în 1909, când era în vârstă de aproape 80 de ani. Lucrarea începută cu o mână de credincioși și organizată în 1863 sub conducerea unui comitet alcătuit din trei persoane crescuse în mod minunat – se ajunsese la 85 000 de membri, 1 200 de slujitori, iar Conferința Generală era organizată pe departamente, diviziuni și uniuni, împărțindu-se astfel povara răspunderii între cei aflați în câmpurile din diferite părți ale lumii. În toate acestea, se vedea clar cum Dumnezeu a condus Biserica și lucrarea Sa pas cu pas, prin sfaturile, îndemnurile, mustrările, încurajările și descoperirile date la timpul potrivit prin mesagerul ales de El.

„Cuvântul proorociei, făcut și mai tare” tocmai prin aceste împliniri aducătoare de roade care se văd, este pus acum în mâna celor care doresc să ia aminte la el.

Într-o vreme în care creştinismul se dă pe faţă doar la sfârşit de săptămână, cand spiritualitatea a devenit un sport cu spectatori, Îndrăzneşte să trăieşti prin fiecare Cuvânt ne aduce înapoi religia fundamentală a lui Hristos: neapologetică, loială şi devotată unui ideal măreţ. Aceste pagini te invită să savurezi frumuseţea Cuvântului lui Dumnezeu şi ce înseamnă cu adevărat să iubeşti şi să te închini Cuvântului Viu, Aceluia care ne-a creat, ne-a salvat şi ne-a răscumpărat. 

Eşti mulţumit de relaţia superficială pe care o ai cu Isus? Dacă răspunsul este da, atunci cartea aceasta nu este pentru tine! Dacă însă flămânzeşti după o relaţie autentică, mai profundă cu Isus şi esti gata să fii frânt şi transformat după chipul Său, atunci te provoc să o citeşti. Îţi va schimba viaţa! 

Melody Mason, de profesie asistentă medicală, este pasionată de a-i ajuta pe oameni să experimenteze o relaţie autentică, profundă cu Dumnezeu. Mesajul ei sincer a fost întotdeauna: „Vorbeşte mai puţin, roagă-te mai mult” şi „Mai mult timp pentru Cuvântul lui Dumnezeu”.

La momentul actual, Melody lucrează la Conferinţa Generală, coordonând programul „Uniţi în rugăciune” la nivel mondial şi ajutând la dezvoltarea resurselor pentru iniţiativele „Redeşteprare şi reformă”. 

Această lucrare este, în esenţă, un studiu biblic asupra rolului pe care bijuteriile îl au în Biblie. Vom face un efort deosebit pentru a-i permite textului biblic să vorbească de la sine. 

Angel Manuel Rodriguez este doctor în teologie şi slujeşte ca director al Institutului de Cercetări Biblice al Conferinţei Generale a Adventiştilor de Ziua a Şaptea din anul 1992. El a fost, de asemenea, preşedinte al Antillian College şi vicepreşedinte al Southwestern Adventist University. Este autorul mai multor cărţi( dintre care Mesajul, misiunea şi unitatea bisericii; Introducere la teologia rămăşiţei, publicate de Editura Viaţă şi Sănătate) şi susţine o rubrică lunară în Adventist World.

Ce este un sfânt? Dacă sfinții sunt personaje pozitive, de ce se spune în popor că „până la Dumnezeu te mănâncă sfinții”?

Cum au ajuns sfinții din persoane despre care se spune că au avut o viață meritorie să-l „mănânce” pe cel ce vrea să ajungă la Dumnezeu? Și mai ales cât din viața lor a fost realitate și cât legendă?

Fabrica de sfinți este o investigație sinceră și bine documentată despre un fenomen care a marcat decisiv istoria bisericii creștine. Sfinții nu sunt astăzi doar modele de pietate și evlavie oferite ca pildă credincioșilor, ci mult mai mult decât atât. Ei sunt considerați patronii spirituali ai unor localități sau biserici, rămășițele lor trupești sunt prețuite ca adevărate comori făcătoare de minuni, un număr impresionant de oameni se adună pentru a-i venera în procesiuni, iar câștigul financiar provenit din promovarea cultului lor nu este nicidecum de neglijat. Este asta însă ceea ce și-au dorit ei? A poruncit Scriptura să facem așa?

Dincolo de legende și tradiții, creștinismul are nevoie să redescopere puterea uimitoare a adevărului. Isus a spus despre Sine cu autoritate: „Eu sunt... Adevărul” și urmașii Săi au nevoie să își zidească orice convingere și credință pe adevăr. Doar adevărul are putere să ne facă liberi și să ne conducă la Dumnezeu. Adică exact ceea ce ne dorim fiecare dintre noi.

Benone Lupu s-a născut în 1966 la Târgu Neamț. Este doctor în teologie și pastor în Biserica Adventistă din Italia. A mai publicat la Editura Viață și Sănătate lucrările: A fost vreodată Petru la Roma?, Perspectivă din abis, Maica Domnului pe care n-am cunoscut-o și Valdenzii.

Te-ai întrebat vreodată ce a vrut Isus să spună prin cuvintele: „Cine își va păstra viața o va pierde și cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga”?Dar Solomon, prin contrastul din afirmația: „Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte”? Bine este de fapt, rău?„Urâți răul și iubiți binele, faceți să domnească dreptatea la poarta cetății.” Ura și judecata sunt considerate lucruri negative, însă Amos le încurajează. Paradoxurile Bibliei ia multe dintre aceste pasaje neobișnuite, le analizează și le explică într-un mod simplu și clar. Înțelese corect, aceste adevăruri spirituale se vor dovedi ingrediente esențiale pentru o viață evlavioasă.

Autorul acestei lucrări a crescut într-o familie devotată învăţăturilor promovate de Biserica
Adventistă de Ziua a Şaptea – Mişcarea de Reformă. Tatăl său a slujit în lucrare în Statele Unite.
Pastorul Kramer însuşi a intrat în corpul lucrătorilor Mişcării de Reformă şi, împreună cu soţia sa, s-a
dedicat mulţi ani slujirii pastorale în câmpul misionar şi, mai târziu, în poziţii administrative de
răspundere.

În aceste pagini, pastorul Kramer îşi istoriseşte peregrinajul credinţei care l-a condus să
părăsească în cele din urmă, împreună cu familia sa, această biserică a copilăriei, pe care a slujit-o
cu convingere şi devotament, şi să devină adventist de ziua a şaptea. Povestindu-şi experienţa, el
examinează într-o manieră delicată şi onestă doctrinele fundamentale care separă Mişcarea de
Reformă de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

Care este originea Mişcării de Reformă şi care este istoria ei? Cine sunt membrii acestei
organizaţii? Sunt ei chiar ceea ce pretind a fi? Este posibil ca ei să fie oameni sinceri, care sunt
înşelaţi să creadă că fac voia lui Dumnezeu, când de fapt nu cunosc toate dovezile?

Această carte încearcă să răspundă la întrebările de mai sus.