Această carte se concentrează pe primele trei capitole ale Genezei. Autorul afirmă că tot restul Bibliei își găsește sensul în contextul construit de aceste capitole. Cu alte cuvinte, nu cunoaștem Biblia cu adevărat până nu înțelegem ce spun aceste capitole. Pentru a-L înțelege pe Dumnezeu, pe noi înșine și lumea noastră, trebuie să înțelegem aceste capitole. Ele explică nu doar cum am ajuns la existență, ci și de ce.
Mai mult, potrivit autorului, în istoria Creației „găsim sensul căsătoriei și al familiei, al responsabilității, al muncii și al odihnei Sabatului”. Și, de fapt, „datorită a ceea ce Geneza 3 ne spune despre căderea în păcat, putem să înțelegem nevoia noastră de un Mântuitor și motivul dependenței noastre de harul lui Dumnezeu. Mesajul Evangheliei se întemeiază pe evenimentele din Geneza 1-3.”
L. JAMES GIBSON a obținut un doctorat în biologie la Universitatea Loma Linda, în 1984. În același an, s-a alăturat Institutului de Cercetare în Geoștiință, al cărui director a devenit 10 ani mai târziu. Principalele sale interese includ biologia istorică și relația dintre Creație și știință. A scris diverse articole și este autorul mai multor capitole din diverse cărți, a participat la numeroase conferințe pe tema relației dintre credință și știință pe șase continente și este editorul jurnalului Origins.
Cartea Ellen White trece proba focului este o apărare fermă și bine argumentată a lucrării profetice a lui Ellen G. White, scrisă de Jud Lake. Această carte abordează criticile istorice și contemporane aduse mesagerei ei, oferind răspunsuri clare și solide bazate pe contextul istoric și biblic. Împărțită în trei secțiuni, lucrarea explorează atacurile îndreptate împotriva lui Ellen White, analizează elementele teologice din spatele acestor obiecții și propune strategii practice pentru a răspunde cu credibilitate.
Printre subiectele tratate se numără acuzațiile de plagiat, contradicții presupuse și înțelegerea inspirației divine. Cartea evidențiază modul în care pionierii adventiști au apărat darul profetic al lui Ellen White și cum această apărare rămâne relevantă și astăzi. O lectură esențială pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine moștenirea spirituală adventistă și să răspundă cu încredere criticilor.
„Cea mai bună apărare este atacul.” – Jud Lake
Discuţiile având ca subiect natura Domnului Hristos au dat multe bătăi de cap teologilor. Dificultatea a stat în faptul că se generau multe alte întrebări foarte importante: Ce este acela păcat? Există un păcat strămoşesc? Cum arată un sfânt? Care este legătura dintre sfinţenie şi desăvârşire? Va fi o ultimă generaţie desăvârşită?
Conştient că Ellen White a spus: „Aveţi grijă, multă grijă, cum insistaţi asupra naturii umane a lui Hristos”, autorul Roy Adams, profesor de teologie şi publicist adventist, răspunde raţional, cu Biblia şi Spiritul Profetic, la întrebările de mai sus. Sunt prezentate perspectivele principale aduse în discuţie în cadrul acestui dialog, analizând ce s-a întâmplat în 1888 sau în 1957, la publicarea cărţii Questions on Doctrine.
Când păcatul nu e văzut doar ca o răutate manifestată extern prin răzvrătire şi viclenie, ci şi ca o incapacitate conştientizată intim prin ratarea ţintei în mod repetat sau prin deformarea morală, atunci tocmai natura Domnului Hristos – a Celui făcut una cu noi, dar fără păcat – e soluţia la criza noastră ca indivizi şi ca biserică!
Ez a kötet Ellen Gould White-nak azokat az írásait gyûjti össze, amelyeknek központi témája Krisztus igazsága és a megváltási terv a keresztény életében. Azoknak szól, akik mélyebb ismeretekre szeretnének szert tenni a keresztény lelkiség alapvetõ kérdéseivel kapcsolatban.
Reforma intre cruce și semilună. O perspectivă a contribuției Islamului la consolidarea Protestantismului ne prezintă, prin ochii adevăratei filosofii a istoriei, modul providențial în care Dumnezeu lucrează în pofida geopoliticii și a echilibrelor de putere. În cadrul marii lupte răul devine, până la urmă, slujitorul lui Dumnezeu.
Lucrarea abordează raporturile reale și, mai ales, imaginare dintre reformatorii protestanți și Islamul otoman în secolul al XVI-lea, o vreme în care Mântuitorul era așteptat să vină. Atacurile repetate ale Antihristului (un corn - Biserica Romană, celălalt corn - Islamul) anunțau revenirea lui Isus.
Incursiunile otomane în Europa „biciul lui Dumnezeu” („Flgelum Dei”) apar în momentele cheie ale genezei Protestantismului. Turcii atacă aparent pentru că vor să domine lumea, însă, în planul lui Dumnezeu, ei năvălesc în Europa în momentul în care puterea Scaunului de la Roma este pe punctul de a distruge din fașă mișcarea protestantă. Astfel, în marele plan al istoriei, ei salvează poporul lui Dumnezeu. Carol Quintul nu putea lupta concomitent pe două fronturi, cu turcii și cu protestanții. Mai mult, din punct de vedere imagologic, studiul aprofundează profilurile corifeilor Reformei și modul în care aceștia s-au raportat la „El Gran Turco”. Ei au ales mai degrabă „turbanul sultanului decât tiara papei”.