Insectele sunt cele mai numeroase vietăți de pe Pământ, locuind aici din cele mai vechi timpuri. Dinozaurii au dispărut, dar insectele sunt prezente încă. Pe nedrept ignorate, ele au roluri-cheie pentru menținerea în echilibru a ecosistemelor planetei.
Planeta insectelor nu este o nouă enciclopedie, ci o carte care prezintă, nesistematizat, curiozități din lumea diversă și fascinantă a celor numite insecte, gâze sau gângănii. Tinerii cititori vor descoperi că lumea lor e plină de mistere, că insectele au capacități și abilități nebănuite și că oamenii pot învăța multe de la aceste făpturi mărunte.
Florin Bică este redactor și autor de cărți pentru copii. Cititor pasionat încă din copilărie, și-a îmbogățit experiența lucrând ca bibliotecar, secretar de redacție, traducător, editorialist etc. A fost redactor al revistei pentru copii Nota 10 (2013-2015). Cărți pentru copii publicate: Mici întâmplări din copilăria unor oameni remarcabili (2019); Lecții financiare pentru copii (2017); Igiena orală pe înțelesul copiilor (coautor, 2017); Am găsit o geantă cu bani (2015); Fineas și dinozaurii (2015); Jucărie de hârtie (2015); Batistă, șervețel (2013); De-aș fi Superman... (2013); Eroii Bibliei (2012); Școala Feților-Frumoși (2012). A editat volumele de povestiri Cum mi-am petrecut vacanța (2018) și Amintiri din copilării (2017). A coordonat mai multe colecții de carte: „Biblioteca Junior”, „Cărțile lui Doru Gălbenuș”, „Cărțile galbene” și „Buburuze”. Alte cărți publicate: Mi-am adunat mințile (2017); Alege să alegi! (2016); Ocolul clipei în optzeci de veșnicii (2015); Mărunțișuri de mare preț (2014). Scrie constant recenzii de carte, cronici de film și articole diverse pe teme legate de carte.
Sebastian Baculea lucrează în domeniul graficii publicitare și este ilustrator de carte, experimentând cu diferite stiluri și tehnici. A publicat bandă desenată în revistele Comics și Glorioasa Fanzină și în albumele Urban Comics made in Cluj (2012) și Țara desenată – Întâmplări cu și despre Germania(2014), publicate cu sprijinul Centrului Cultural German din Cluj-Napoca. Cărți pentru copii ilustrate: Cum mi-am petrecut vacanța (2018); Amintiri din copilării (2017); Am găsit o geantă cu bani (2015); Fineas și dinozaurii (2015); Jucărie de hârtie (2015).
Almanahul copiilor isteți este un material pregătit în special pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani, deși adulții sunt și ei bineveniți printre cititori.
Conținutul bogat și divers este atractiv și educativ. Cititorii vor descoperi lucruri noi, își vor îmbogăți cunoștințele de cultură generală, își vor exersa spiritul de observație și istețimea rezolvând jocuri, vor citi poezii și povestiri, vor găsi inspirație și, bineînțeles, vor avea și ocazii de amuzament.
Locurile sfinte din Israel suscită întotdeauna emoții pelerinilor care le vizitează. Însă dincolo de emoție, cu ce rămân? Cartea își propune un obiectiv profund și îndrăzneț: să ofere nu numai informații despre o țară îndepărtată, nu numai o ocazie de reamintire pentru cei care au fost deja acolo, ci, printr-o permanentă paralelă trasată între evenimente sau locuri din vechime și viața sufletească a cititorilor (veritabile lecții ale istoriei), să îi ajute pe aceștia să se regăsească și să redescopere cu fascinație rădăcinile credinței creștine.
În Acasă în lumea Bibliei, periplul prin Ţara Sfântă urmează ruta unui adevărat traseu turistic, nelipsind niciuna din opririle importante într-un astfel de pelerinaj. Iar cele cinci secțiuni ale cărții ar putea fi considerate tot atâtea zile de vizitat locuri încărcate de semnificație. Imaginile, folosite din belșug în cuprinsul cărții, nu fac decât să aducă și mai aproape bisericile, capelele, siturile arheologice, văile, munții, lacurile și străzile descrise cu atâta minuțiozitate de autor.
Traian Aldea are un doctorat în istorie de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București și predă, ca lector universitar, istorie biblică la Institutul Teologic Adventist din Cernica. Are o bogată experiență de arheolog, participând pe șantiere arheologice din Israel, singur sau însoțit de echipe de studenți. A mai publicat, printre altele: Hațor, capitala canaaniților (Editura Viață și Sănătate, 2002), Comori din pământ (Editura Viață și Sănătate, 2004) și Povestea smochinului (Editura Academiei, 2005).
Pe când era doar o copilă, Marie Tharp avea o curiozitate la fel de mare ca lumea pe care dorea să o exploreze. Dorea din toată inimă să devină om de știință și să studieze natura din jurul ei. Însă, pe la jumătatea secolului trecut, femeile nu erau primite cu ușurință în rândul oamenilor de știință. Totuși, Marie nu s-a dat bătută, nu a renunțat la visul ei și a reușit să obțină un loc de muncă în cadrul unui laborator din New York (SUA). Apoi, Marie s-a confruntat cu o altă problemă: femeile nu puteau să meargă alături de colegii lor bărbați pe vapoarele care porneau în expediții de cercetare a lumii subacvatice. Așa că ea a pornit în propria expediție – folosind informațiile pe care i le transmiteau colegii în laborator a început să alcătuiască o hartă a fundului Oceanului Atlantic. Ea a făcut o descoperire senzațională și, totodată, a dovedit lumii că femeile pot fi oameni de știință extraordinari.
JESS KEATING este autoare, ilustratoare și zoolog. Este permanent curioasă în legătură cu lumea din jurul ei. A mai publicat și cartea Shark Lady (o biografie pentru copii a lui Eugenie Clark) și seria Weird Animals.
KATIE HICKEY este ilustratoare și locuiește în Cornwall, Anglia. A ilustrat și cărțile Once Upon a Magic Book și Lumber Jills.
Factorii generatori sau modelatori de arhitectură neoprotestantă au valori particulare într-o Românie majoritar ortodoxă, aflată încă în tranziție dinspre austeritatea vieții proletare către prosperitatea capitalistă, dinspre naționalismul implementat în școlile comuniste înspre individualismul tipic liberalismului occidental, dinspre spiritualitatea subterană înspre pluralitatea religioasă, dinspre ateism înspre secularizare – trecând însă și printr-o perioadă de reviriment religios de invidiat de către restul țărilor europene. Numai la confluența acestor elemente cu puternică specificitate poate fi analizată corect arhitectura neoprotestantă din România.
Volumul de față abordează spațiul de cult neoprotestant din trei perspective: istorică – plasarea fenomenului neoprotestant în contextul sau istoric, social și cultural fiind fundamentală; hermeneutică – necesară în abordarea conceptelor teologice implicate, care trebuie analizate comparativ, în raport cu diversele tradiții teologice creștine; fenomenologică – ce presupune căutarea esenței fenomenului, comprehensiunea faptului religios ce influențează arhitectura de cult neoprotestantă.