Anul 1517 îl face faimos pe un bărbat anume. Atât de faimos, încât, chiar și astăzi, cinci sute de ani mai târziu, mulți oameni încă asociază anul 1517 cu numele lui: Martin Luther.
În 1517, el a publicat 95 de teze care au declanșat o adevărată mișcare. A început astfel o luptă pentru autoritate în Biserica Catolică, luptă care a zguduit și, în cele din urmă, a divizat lumea creștină până astăzi. Ceea ce a început cu o dispută universitară s-a încheiat în 1530 cu o declarație protestantă – „Mărturisirea de credință de la Augsburg”. A fost nașterea bisericilor protestante.
În cartea aceasta, autoarea Meike Roth-Beck povestește despre viața palpitantă a lui Martin Luther și, totodată, prezintă câteva dintre cele mai importante teze ale sale, explicându-le pentru copii.
Ilustrațiile geniale ale lui Klaus Ensikat dau viață perioadei de sfârșit a Evului Mediu. Cartea aduce în atenția copiilor o parte semnificativă din istoria creștinismului și a lumii.
Locurile sfinte din Israel suscită întotdeauna emoții pelerinilor care le vizitează. Însă dincolo de emoție, cu ce rămân? Cartea își propune un obiectiv profund și îndrăzneț: să ofere nu numai informații despre o țară îndepărtată, nu numai o ocazie de reamintire pentru cei care au fost deja acolo, ci, printr-o permanentă paralelă trasată între evenimente sau locuri din vechime și viața sufletească a cititorilor (veritabile lecții ale istoriei), să îi ajute pe aceștia să se regăsească și să redescopere cu fascinație rădăcinile credinței creștine.
În Acasă în lumea Bibliei, periplul prin Ţara Sfântă urmează ruta unui adevărat traseu turistic, nelipsind niciuna din opririle importante într-un astfel de pelerinaj. Iar cele cinci secțiuni ale cărții ar putea fi considerate tot atâtea zile de vizitat locuri încărcate de semnificație. Imaginile, folosite din belșug în cuprinsul cărții, nu fac decât să aducă și mai aproape bisericile, capelele, siturile arheologice, văile, munții, lacurile și străzile descrise cu atâta minuțiozitate de autor.
Traian Aldea are un doctorat în istorie de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București și predă, ca lector universitar, istorie biblică la Institutul Teologic Adventist din Cernica. Are o bogată experiență de arheolog, participând pe șantiere arheologice din Israel, singur sau însoțit de echipe de studenți. A mai publicat, printre altele: Hațor, capitala canaaniților (Editura Viață și Sănătate, 2002), Comori din pământ (Editura Viață și Sănătate, 2004) și Povestea smochinului (Editura Academiei, 2005).
Faimoasa carte a lui Paul de Kruif, Vânătorii de microbi, îmbracă, iată, hainele unei noi traduceri în limba română la aproape un secol de la prima sa ediție în engleză. „Cartea aceasta reușește și astăzi să ne cucerească inimile și mințile”, scrie F. González-Crussí în introducerea sa, iar „supraviețuirea unei asemenea puteri de atracție este rară, în general, în cazul cărților.”
În douăsprezece capitole care țin cititorii cu sufletul la gură, autorul prezintă biografiile romanțate ale unora dintre cei mai inovatori, îndârjiți, curajoși și eroici luptători împotriva microbilor, acești obscuri, ba chiar invizibili dușmani ai vieții, care au făcut sute de milioane de victime de-a lungul timpului. Începând de la cel dintâi vânător, Anton van Leeuwenhoek (născut în secolul al XVII-lea), cartea ne trece prin fața ochilor o galerie care îi include pe Lazzaro Spallanzani, Robert Koch, Theobald Smith, Giovanni Battista Grassi și mulți alții, oferindu-ne mai mult decât istorie – inspirație.
Paul de Kruif (1890–1971) a fost un microbiolog american care s-a remarcat prin cărțile sale pe teme științifice. Absolvent al Universității din Michigan (în 1912), și-a susținut doctoratul la aceeași instituție de învățământ (în 1916). A luptat în Franța în timpul Primului Război Mondial, iar după război a devenit asistent universitar la universitatea unde își făcuse studiile. A lucrat și la Institutul Rockefeller destinat cercetărilor medicale (din 1965, Universitatea Rockefeller). Ulterior, de Kruif a devenit scriitor cu normă întreagă. A colaborat cu diverse publicații periodice și a scris cărți precum The Fight for Life (1938) și Life Among the Doctors (1949). Cartea i-a adus celebritatea a fost Microbe Hunters (Vânătorii de microbi, 1926), aceasta având parte de numeroase reeditări și traduceri de-a lungul timpului.
Copiii vor face cunoștință cu Rosalind Franklin, care a trăit în Anglia la jumătatea secolului trecut. Fascinată de lumea pe care o putea vedea la microscop, Rosalind și-a construit o carieră în domeniul științei, în ciuda faptului că societatea vremii nu încuraja femeile în direcția aceasta. Ea a deprins să folosească o tehnică nouă, numită difracție cu raze X și a rămas în istorie pentru faimoasa „Fotografie 51” în care a surprins cu precizie structura ADN-ului. De asemenea, Rosalind Franklin a studiat structura moleculară a virusurilor întâlnite la oameni și la plante și a avut o contribuție semnificativă în lupta împotriva poliomielitei.
Albumul ilustrat Rosalind s-a uitat cu atenție le povestește copiilor istoria vieții ei.
LISA GERIN a fost bibliotecară la o școală primară și este profesoară la liceu, cu o diplomă de master în domeniul educației. Scrie cărți de nonficțiune pentru copii și trăiește în Tucson, Arizona (SUA).
CHIARA FEDELE este o ilustratoare italiană, născută în Milano. Ilustrațiile ei îmbină tehnicile tradiționale cu cele digitale. A ilustrat și cărțile: A Fall Ball for All (de Jamie A. Swenson), The Brave Cyclist (de Amalia Hoffman) și When Rosa Park Went Fishing (de Rachel Ruiz).
Dinozaurii. De unde au venit și unde s-au dus?, de dr. Elaine Graham-Kennedy, este o carte care li se adresează în primul rând copiilor, și-apoi părinților, bunicilor, educatorilor și tuturor celor care doresc să îi ajute pe copii să descopere lumea fascinantă a dinozaurilor.
„Există multe aspecte pe care știința nu le cunoaște sau nu le înțelege cu privire la dinozauri. Majoritatea lucrurilor prezentate în cărți, filme și emisiuni de televiziune cu privire la apariția și comportamentul lor sunt simple speculații. Sunt convins că, în cartea de față, dr. Kennedy nu operează cu speculații. Are grijă să traseze o linie clară de demarcație între ceea ce se știe și ceea ce oamenii își imaginează că ar putea fi adevărat.” (Jerry D. Thomas, în prefața cărții)
Cele 80 de pagini ale volumului îi introduc pe tinerii cititori în lumea fosilelor, a scheletelor, craniilor, urmelor de piele, ouălor, urmelor și cuiburilor de dinozauri. Autoarea scrie dintr-o perspectivă creaționistă, încercând să îi învețe pe copii că informațiile cunoscute până azi despre dinozauri pot fi armonizate cu teoria creaționistă privind originea lumii.
Putem ști de unde au venit dinozaurii? Avem indicii privind dispariția lor? Sunt câteva dintre întrebările cu care ne provoacă dr. Kennedy, care și-a petrecut o mare parte din viață pe situri arheologice, în căutarea urmelor „giganților” dispăruți cu mult timp în urmă.