James White a fost un om al paradoxurilor. Îi plăceau în egală măsură vechea Evanghelie și ultimele gadgeturi. Generos din cale-afară, a fost în permanență urmărit de zvonuri cum că ar folosi în mod egoist banii. Chiar dacă uneori cuvintele lui au fost extrem de tăioase, a atins viețile a mii de persoane.
„Ține-te de agricultură”, i-au spus prietenii. Însă tânărul James avea idei mai mărețe. Personalitate hotărâtă, s-a zbătut să obțină o educație, a devenit un predicator șovăielnic, a fost hirotonit în confesiunea Legătura Creștină, s-a alăturat mișcării millerite și s-a căsătorit cu o fată, Ellen, care avea frecvent crize de leșin. Acest bărbat din Maine, care nu a terminat niciodată liceul, a întemeiat patru reviste, două edituri și un colegiu (devenit astăzi Universitatea Andrews, din Berrien Springs, Michigan, Statele Unite). A organizat o biserică, a slujit-o în calitate de lider și i-a publicat cărțile de imnuri. Dependent de muncă (fapt admis chiar de el) și antreprenor în timpul liber, s-a ocupat cu tranzacții imobiliare, și-a făcut o pepinieră șia mânat o turmă de catâri din Texas până în Kansas pe Traseul Chisholm.
În această nouă biografie, Gerald Wheeler descâlcește caracterul complicat al parcursului teologic al lui James White, de la teoria ușii închise și antitrinitarianismului său la accentul pe care l-a pus în ultima parte a vieții pe îndreptățirea prin credință.
„Mi-am dedicat viața ridicării acestor instituții”, scria James. „Ele sunt copiii mei, iar interesele mele sunt strâns legate de ele.”
Cartea „James White: inovator și învingător” reprezintă cel mai profund studiu de până acum al aceluia care, în multe moduri, a fost părintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
Îi spuneau Gălbejita, însă numele fetiței palestiniano-arabe bolnăvicioase era Norma. Deși a crescut în sărăcie, îndrăzneala și ambiția ei au ridicat-o pe culmile succesului personal, incluzând locuri de muncă în posturi internaționale de rang înalt și relații apropiate cu diplomați străini și înalți demnitari.
Chiar așa, inima ei tânjea după copilașii săraci, defavorizați. Estimările recente indică un număr de aproximativ 140 de milioane de orfani la nivel mondial.
Cum reușește o fetiță crescută de o mamă creștină devotată, părăsită de tată și în final orfană să depășească obstacolele, devenind o apărătoare a orfanilor?
Norma: dincolo de lacrimile lor, o biografie impresionantă despre o persoană dedicată lui Dumnezeu și semenilor ei. O lecție despre suferință, succes, rugăciune, încercări, dar mai ales despre un Dumnezeu care este aproape de copiii Săi în orice circumstanță.
Există eroi fără pelerină?
Cu siguranță! Cartea aceasta vă prezintă zece istorii adevărate care dovedesc fără tăgadă că eroii adevărați sunt mai puternici și mai vrednici de admirație decât orice supererou animat sau de bandă desenată. Iar asta cu atât mai mult cu cât e vorba de niște copii și adolescenți care au avut curaj să viseze, să acționeze, să depășească prejudecățile și să-și învingă propriile limite sau pe cele impuse de alții.
Eroi fără pelerină este o carte pentru copii, dar și pentru adulți. Cititorii vor întâlni în paginile ei eroi din locuri și culturi diferite, ale căror vieți îi vor face să râdă, să verse lacrimi, să viseze la o lume mai bună și să descopere puterea nebănuită din inima ființei umane.
Dr. Jean Nussbaum a fost cunoscut ca ambasador al lui Isus Hristos, intervenind pentru libertatea religioasă la autoritățile politice ale țărilor, la cel mai înalt nivel.
În plan religios a avut relații mai mult decât diplomatice cu personalități de seamă, între care se remarcă, în Apus, Papa Pius al XII-lea, iar, în Răsărit, mai mulți patriarhi ortodocși.
Între anii 1927 și 1940, dr. Jean Nussbaum a vizitat de mai multe ori România pentru intervenții la conducerea de atunci a țării, în vederea asigurării și recâștigării libertății religioase. Numai în anul 1937 a trebuit să vină de patru ori pentru situații de urgență.
Experiențele acestui „cruciat pentru libertate”, relatate în această carte, vor fi o reală inspirație atât pentru generația actuală, cât și pentru cele viitoare.
Student la medicină, Óscar pierde anul în urma unui transfer eșuat al foilor sale matricole. E încorporat în Armata Spaniei, unde suferă din pricina credinței lui, având neșansa de a pica sub comanda abuzivă a unui sergent-fiară.
Pilot de elicopter și lider înnăscut, sergentul Moliner nu dă doi bani pe soldatul „mistic” și „religia lui dezgustătoare”.
După o vreme, aflat într-o vizită la niște rude care studiau Biblia, Moliner ajunge în contact direct cu profesori de la Institutul Teologic. În cadrul discuțiilor îi revin în minte toate tachinările și discuțiile avute cu soldatul credincios.
Ceva se întâmplă!… continuarea fascinantă a istoriei o găsești în cartea Vase alese.