


Pret oferta saptămânii
44,00 Lei 33,00 Lei

Pret intreg
49,00 Lei

Pret intreg
49,00 Lei
James White a fost un om al paradoxurilor. Îi plăceau în egală măsură vechea Evanghelie și ultimele gadgeturi. Generos din cale-afară, a fost în permanență urmărit de zvonuri cum că ar folosi în mod egoist banii. Chiar dacă uneori cuvintele lui au fost extrem de tăioase, a atins viețile a mii de persoane.
„Ține-te de agricultură”, i-au spus prietenii. Însă tânărul James avea idei mai mărețe. Personalitate hotărâtă, s-a zbătut să obțină o educație, a devenit un predicator șovăielnic, a fost hirotonit în confesiunea Legătura Creștină, s-a alăturat mișcării millerite și s-a căsătorit cu o fată, Ellen, care avea frecvent crize de leșin. Acest bărbat din Maine, care nu a terminat niciodată liceul, a întemeiat patru reviste, două edituri și un colegiu (devenit astăzi Universitatea Andrews, din Berrien Springs, Michigan, Statele Unite). A organizat o biserică, a slujit-o în calitate de lider și i-a publicat cărțile de imnuri. Dependent de muncă (fapt admis chiar de el) și antreprenor în timpul liber, s-a ocupat cu tranzacții imobiliare, și-a făcut o pepinieră șia mânat o turmă de catâri din Texas până în Kansas pe Traseul Chisholm.
În această nouă biografie, Gerald Wheeler descâlcește caracterul complicat al parcursului teologic al lui James White, de la teoria ușii închise și antitrinitarianismului său la accentul pe care l-a pus în ultima parte a vieții pe îndreptățirea prin credință.
„Mi-am dedicat viața ridicării acestor instituții”, scria James. „Ele sunt copiii mei, iar interesele mele sunt strâns legate de ele.”
Cartea „James White: inovator și învingător” reprezintă cel mai profund studiu de până acum al aceluia care, în multe moduri, a fost părintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
Numele lui Marie Curie este foarte cunoscut. Dar ce anume știm despre această femeie de știință care a fost laureată cu două Premii Nobel? Cartea scrisă de Christine Schulz-Reiss le povestește copiilor viața faimoasei cercetătoare, de la nașterea în Polonia secolului al XIX-lea, trecând prin anii copilăriei, marcați de sărăcie și de viață grea, apoi prin anii lungi dedicați studiului și cercetării (într-o epocă în care accesul femeilor în lumea științelor se făcea cu dificultate) și ajungând până la etapa deplinei maturități, când Marie Curie a făcut descoperiri uimitoare, cu riscul propriei sănătăți. Marie Curie a contribuit la lupta împotriva cumplitei boli care este cancerul și a format, ca profesoară, viitoare generații de cercetători și oameni de știință. Sfatul primit de la tatăl său – „Ați putea pierde totul, dar ce aveți în cap nu vă poate fi luat de nimeni și de nimic.” – a călăuzit-o toată viața.
Christine Schulz-Reiss (n. 1956) a studiat literatură germană, istorie și științele comunicării. A lucrat pentru diverse ziare din Germania, întâi ca reporter, apoi ca director adjunct al secției de reportaje al unui cotidian din München. Ulterior, a lucrat ca jurnalist independent și s-a orientat către scrierea de cărți pentru adolescenți și copii.
Regina Kehn trăiește în Hamburg (Germania) și ilustrează albume și cărți pentru copii. A ilustrat texte scrise, între alții, de: Cornelia Funke, Michael Ende, Franz Kafka, Philip Kerr.
Se spune că atunci când privesti un stejar frumos, cu o coroană bogată, poţi fi sigur că rădăcinile lui sunt tot atât de ramificate şi solide.
Când priveşti familia Baciu, cu ramuri directe sau altoite, nu poţi să nu te plasezi în trecutul în care Tata Pintilie Baciu îşi făcea apariţia ca o veste bună şi un aducător de senin. Pentru că am ascultat din copilărie graiul lui inconfundabil, dar am avut şi onoarea de a fi colegi în slujirea ogorului Domnului, preţuiesc foarte mult ceea ce a lăsat ca mărturie, atât prin rândurile acestui volum, cât şi prin lăstarele familiei lui, de care mă simt apropiat şi pentru care am o deosebită preţuire.
Aşadar, cititorule, dacă ai amintirea omului Pintilie Baciu, reîmprospăteaz-o citind această carte. Dacă nu, priveşte acest stejar deosebit, cu tot cu ramuri, şi vezi în centru rădăcina!
Pastor Daniel Chirileanu
Carismatic, dinamic, prezentabil și cu o tendință către extreme, A. T. Jones a fost o figură proeminentă în Biserica Adventistă în anii 1890. Cu toate acestea, pe la începutul secolului al XX-lea, el avea să se întoarcă împotriva bisericii pe care o iubea și să devină unul dintre cei mai înverșunați dușmani ai ei. Implicat în controverse aproape întreaga sa activitate, Jones a fost una dintre cele mai fascinante personalități care au onorat vreodată un amvon al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. El s-a aflat în centrul acțiunii în timpul uneia dintre cele mai formatoare și mai controversate perioade din istoria denominațiunii. În viața lui se împletesc teme precum sesiunea Conferinței Generale din 1888, natura sfințirii, relațiile dintre biserică și stat și relația sa de dragoste - și - ură cu Ellen G. Ehite.
Această biografie, alcătuită în urma unei strălucite lucrări de cercetare, dezvăluie un om atât de puternic și de carismatic., încât căderea sa pare de neînțeles, și totuși cumva inevitabilă. Descoperiți contribuțiile pe care Jones le-a adus adventismului - și ce l-a determinat în cele din urmă, să lupte împotriva credinței pe care și-a petrecut atât de mult timp din viață să o construiască.
Gladys Aylward (1902-1970), pe propriile ei economii, pleacă în misiune în China fără a avea sprijinul unei societăţi de misiune. Anul plecării, 1932, a fost un an în care războaiele civile şi încercările de expansiune ale diferitelor puteri au sfâşiat structura ţării bazată pe tradiţie şi obiceiuri.
Mandarinul Yangcheng o însarcinează să verifice execuţia unui ordin guvernamental şi astfel are posibilitatea de a intra în fiecare sat şi de a-i invăţa pe oameni despre credinţa în Hristos.
În timpul ocupaţiei japoneze a ajutat mai mult de o sută de copii să treacă munţii spre regiunile neocupate de peste râul Huang Ho. A fost totodată şi un martor de încredere al martiriului bisericii creştine chineze în timpul consolidării puterii comuniste. A slujit în tabere de refugiaţi, în închisori, într-o colonie de leproşi, printre studenţi si călugări budhişti, dar numele ei este amintit cu cea mai mare recunoştinţă de către sutele de copii orfani, abandonaţi, pe care i-a salvat de la foamete, adesea cu preţul privării propriei persoane.
Gladys Aylward a devenit cetăţean chinez şi a rămas până la sfârşitul vieţii o slujitoare credincioasă a poporului în mijlocul căruia a ales să-şi trăiasca viaţa. A murit pe Insula Taivan. Azilul de copii din Taipei îi poarta şi astăzi numele. Cartea din faţă este prima biografie a lui Gladys Aylward publicată în limba română.