La o primă impresie, Desmond Doss poate părea un om greu de înțeles, pentru că ceea ce a făcut el este greu de făcut. Doss a fost primul militar american necombatant decorat cu Medalia de Onoare a Congresului Statelor Unite, după ce a salvat de unul singur 75 de soldați în bătălia de la Okinawa, din al Doilea Război Mondial, fără să pună măcar o dată mâna pe armă.
Conform principiilor sale religioase, era convins că trebuie să își apere țara, dar în același timp să nu ia nicio viață omenească. Doss s-a ținut scai de armată, deși armata a încercat din răsputeri să scape de el, și în același timp Doss s-a ținut scai de Dumnezeu.
Cartea de față, scrisă de a doua soție, Frances Doss, este cheia de descifrare a minții uimitoare a acestui erou american și totodată, materialul care a stat la baza documentarului Necombatantul și a blockbusterului Hacksaw Ridge/Fără armă în linia întâi (RO), film în regia lui Mel Gibson, câșticător al Premiului Oscar la două categorii.
John Wycliffe a trăit în secolul al XIV-lea și a rămas în istorie prin proiectul de traducere a Bibliei în limba engleză într-o perioadă în care oamenii de rând nu aveau acces la textele sacre în propriile limbi. Teolog, filosof, profesor universitar, scriitor, predicator și polemist, Wycliffe a anticipat prin cărțile, discursurile și acțiunile sale activitatea marilor figuri ale Reformei protestante. Volumul de față prezintă o scurtă biografie a lui Wycliffe, așa cum a fost scrisă de autoarea Ellen G. White în cartea Tragedia veacurilor.
Cartea include, pe lângă textul lui Ellen G. White, note suplimentare care aduc un plus de informație despre epoca și contextul activității lui John Wycliffe, precum și o cronologie istorică și index.
„Prin curajul arătat în exprimarea opiniilor sale, prin sârguința dovedită în ce privește studiul, prin amploarea proiectelor sale și prin influența pozitivă asupra contemporanilor și a generațiilor următoare, John Wycliffe rămâne, chiar și azi, un personaj emblematic și un exemplu de om al credinței.” (Florin Bică, editor)
Ellen G. White (1827–1915) a scris numeroase cărți despre istoria biblică, istoria creștinismului, educație, spiritualitate creștină, dietă și stil de viață. Două dintre cele mai iubite cărți ale ei sunt Calea către Hristos și Viața lui Isus. Un alt volum îndrăgit de public este Tragedia veacurilor, din care a fost extras capitolul despre John Wycliffe, ce formează textul de bază al cărții de față.
„ – Bun, deci ce știți voi despre Ellen White?
Întrebarea era (…) adresată unor adolescenți în cadrul unei ore de religie. Spre marea mea încântare, elevii m-au răsplătit cu o schiță biografică nemaipomenită.
– Ura pâinea.
– Brânza este otravă.
– Ura tobele.
– Era împotriva participării la spectacole de teatru.
– Înceta să respire în timpul viziunilor.
– Avea un miliard de ani.
– Iubea animalele.
– Era anorthex.”
Acest pasaj din debutul cărții Ellen White pe înțelesul adolescenților, îi rezumă relevant scopul și abordarea. Însă limbajul actual și tonul jucăuș pot fi savurate de cititori de toate vârstele, informațiile fiind serios și riguros prezentate – în mod special elementele biografice controversate. Scopul declarat este acela de a demonstra că Ellen White a fost o persoană obișnuită, supusă greșelii, nu o ființă sfântă și perfectă. Explicând principiile de interpretare a scrierilor ei, autorul descifrează pasajele aparent aspre și critice din lucrările ei, adesea folosite ca armă împotriva tinerilor. Din citate și exemple, Ellen White apare simpatică, amabilă și echilibrată, dar mai ales credincioasă chemării de a fi mesagerul special al lui Dumnezeu.
Seth J. Pierce este un foarte apreciat autor american de cărți pentru copii și tineri. Cu o documentare riguroasă și un pregnant simț al umorului, el reușește să facă accesibile pentru cititorii obișnuiți concepte complexe și dificile, uneori greșit înțelese.
În data de 26 iunie 1984, un om de culoare păşea pe aeroportul din Washington. Deşi lucrul acesta se întâmpla în fiecare zi, de data aceasta era ceva cu totul neobişnuit, era puterea lui Dumnezeu în acţiune.
Cu 22 de ani înainte, pe 20 martie 1962, acest bărbat a ajuns în închisorile din Cuba lui Castro. Era Noble Alexander. Pe când ţinea o predică despre păcat, agenţii dictatorului au interpretat menţiunea lui cu privire la lupta dintre Lucifer şi Dumnezeu ca fiind o referire indirectă la regimul lui Castro. Un avocat, pe care Noble nu-l întâlnise niciodată înainte, l-a declarat vinovat de a fi atentat la viaţa preşedintelui ţării.
Noble Alexander a murit pe 20 iulie 2002, liber, asa cum spune titlul cărţii Voi muri în libertate, după ce a păstorit timp de 15 ani diverse biserici din lume.
Ellen G. White în Europa este o carte care a fost dorită şi cerută. A fost realizată la propunerea liderilor europeni în activitatea editorială şi a conducătorilor de biserici reuniţi la Jönköping, Suedia, în 1971, şi realizată de D.A. Delafield, pe atunci director asociat la White Estate, care, pentru o documentare amănunţită, a vizitat locurile în care lucrase Ellen White.
Cartea acoperă o perioadă scurtă, însă semnificativă de la începuturile lucrării Bisericii Adventiste în Europa, cu dificultăţile, cu obstacolele, dar şi cu speranţele, împlinirile şi bucuriile inerente. Şi prezintă, de asemenea, un capitol mai puţin cunoscut din viaţa şi lucrarea lui Ellen White - cei doi ani petrecuţi în Europa, o perioadă scurtă, dar cu o activitate intensă şi neobosită.