Ellen G. White în Europa este o carte care a fost dorită şi cerută. A fost realizată la propunerea liderilor europeni în activitatea editorială şi a conducătorilor de biserici reuniţi la Jönköping, Suedia, în 1971, şi realizată de D.A. Delafield, pe atunci director asociat la White Estate, care, pentru o documentare amănunţită, a vizitat locurile în care lucrase Ellen White.
Cartea acoperă o perioadă scurtă, însă semnificativă de la începuturile lucrării Bisericii Adventiste în Europa, cu dificultăţile, cu obstacolele, dar şi cu speranţele, împlinirile şi bucuriile inerente. Şi prezintă, de asemenea, un capitol mai puţin cunoscut din viaţa şi lucrarea lui Ellen White - cei doi ani petrecuţi în Europa, o perioadă scurtă, dar cu o activitate intensă şi neobosită.
Această biografie fascinantă, care prezintă căutările unui preot romano-catolic pentru a găsi adevărul, este autentică până la cel mai mic detaliu.
Nu există în viață o căutare mai emoționantă decât drumul parcurs pentru aflarea răspunsului la o întrebare spirituală, căutând soluția lui Dumnezeu pentru problemele nerezolvate, ale sufletului.
Paginile acestea se pot constitui într-o sursă de inspirație pentru fiecare creștin cu convingeri religioase ferme.
Faimoasa carte a lui Paul de Kruif, Vânătorii de microbi, îmbracă, iată, hainele unei noi traduceri în limba română la aproape un secol de la prima sa ediție în engleză. „Cartea aceasta reușește și astăzi să ne cucerească inimile și mințile”, scrie F. González-Crussí în introducerea sa, iar „supraviețuirea unei asemenea puteri de atracție este rară, în general, în cazul cărților.”
În douăsprezece capitole care țin cititorii cu sufletul la gură, autorul prezintă biografiile romanțate ale unora dintre cei mai inovatori, îndârjiți, curajoși și eroici luptători împotriva microbilor, acești obscuri, ba chiar invizibili dușmani ai vieții, care au făcut sute de milioane de victime de-a lungul timpului. Începând de la cel dintâi vânător, Anton van Leeuwenhoek (născut în secolul al XVII-lea), cartea ne trece prin fața ochilor o galerie care îi include pe Lazzaro Spallanzani, Robert Koch, Theobald Smith, Giovanni Battista Grassi și mulți alții, oferindu-ne mai mult decât istorie – inspirație.
Paul de Kruif (1890–1971) a fost un microbiolog american care s-a remarcat prin cărțile sale pe teme științifice. Absolvent al Universității din Michigan (în 1912), și-a susținut doctoratul la aceeași instituție de învățământ (în 1916). A luptat în Franța în timpul Primului Război Mondial, iar după război a devenit asistent universitar la universitatea unde își făcuse studiile. A lucrat și la Institutul Rockefeller destinat cercetărilor medicale (din 1965, Universitatea Rockefeller). Ulterior, de Kruif a devenit scriitor cu normă întreagă. A colaborat cu diverse publicații periodice și a scris cărți precum The Fight for Life (1938) și Life Among the Doctors (1949). Cartea i-a adus celebritatea a fost Microbe Hunters (Vânătorii de microbi, 1926), aceasta având parte de numeroase reeditări și traduceri de-a lungul timpului.
Se spune că atunci când privesti un stejar frumos, cu o coroană bogată, poţi fi sigur că rădăcinile lui sunt tot atât de ramificate şi solide.
Când priveşti familia Baciu, cu ramuri directe sau altoite, nu poţi să nu te plasezi în trecutul în care Tata Pintilie Baciu îşi făcea apariţia ca o veste bună şi un aducător de senin. Pentru că am ascultat din copilărie graiul lui inconfundabil, dar am avut şi onoarea de a fi colegi în slujirea ogorului Domnului, preţuiesc foarte mult ceea ce a lăsat ca mărturie, atât prin rândurile acestui volum, cât şi prin lăstarele familiei lui, de care mă simt apropiat şi pentru care am o deosebită preţuire.
Aşadar, cititorule, dacă ai amintirea omului Pintilie Baciu, reîmprospăteaz-o citind această carte. Dacă nu, priveşte acest stejar deosebit, cu tot cu ramuri, şi vezi în centru rădăcina!
Pastor Daniel Chirileanu
Clifford Goldstein nu credea în Dumnezeu. Totuși se închina unuia. Dumnezeul lui era un roman pe care începuse să-l scrie și care spera să ajungă bestseller. Mașina de scris era altarul pe care aducea ofranda unui devotament obsesiv.
Goldstein credea totuși în adevăr, dar nu știa care este acesta sau unde să-l găsească. Rătăcind prin Europa și prin Israel pentru a descoperi esența romanului său, a continuat să caute și sensul vieții, ajungând la un altar cu totul diferit.
O coliziune explozivă s-a produs în momentul în care visul de faimă literară și dorința de a descoperi adevărul s-au întâlnit în lupta pentru supremație - o luptă care a smuls o provocare din adâncurile sufletului său: „Arată-ți fața, Dumnezeule, dacă o ai, dacă îndrăznești!”