Ellen G. White în Europa este o carte care a fost dorită şi cerută. A fost realizată la propunerea liderilor europeni în activitatea editorială şi a conducătorilor de biserici reuniţi la Jönköping, Suedia, în 1971, şi realizată de D.A. Delafield, pe atunci director asociat la White Estate, care, pentru o documentare amănunţită, a vizitat locurile în care lucrase Ellen White.
Cartea acoperă o perioadă scurtă, însă semnificativă de la începuturile lucrării Bisericii Adventiste în Europa, cu dificultăţile, cu obstacolele, dar şi cu speranţele, împlinirile şi bucuriile inerente. Şi prezintă, de asemenea, un capitol mai puţin cunoscut din viaţa şi lucrarea lui Ellen White - cei doi ani petrecuţi în Europa, o perioadă scurtă, dar cu o activitate intensă şi neobosită.
Gladys Aylward (1902-1970), pe propriile ei economii, pleacă în misiune în China fără a avea sprijinul unei societăţi de misiune. Anul plecării, 1932, a fost un an în care războaiele civile şi încercările de expansiune ale diferitelor puteri au sfâşiat structura ţării bazată pe tradiţie şi obiceiuri.
Mandarinul Yangcheng o însarcinează să verifice execuţia unui ordin guvernamental şi astfel are posibilitatea de a intra în fiecare sat şi de a-i invăţa pe oameni despre credinţa în Hristos.
În timpul ocupaţiei japoneze a ajutat mai mult de o sută de copii să treacă munţii spre regiunile neocupate de peste râul Huang Ho. A fost totodată şi un martor de încredere al martiriului bisericii creştine chineze în timpul consolidării puterii comuniste. A slujit în tabere de refugiaţi, în închisori, într-o colonie de leproşi, printre studenţi si călugări budhişti, dar numele ei este amintit cu cea mai mare recunoştinţă de către sutele de copii orfani, abandonaţi, pe care i-a salvat de la foamete, adesea cu preţul privării propriei persoane.
Gladys Aylward a devenit cetăţean chinez şi a rămas până la sfârşitul vieţii o slujitoare credincioasă a poporului în mijlocul căruia a ales să-şi trăiasca viaţa. A murit pe Insula Taivan. Azilul de copii din Taipei îi poarta şi astăzi numele. Cartea din faţă este prima biografie a lui Gladys Aylward publicată în limba română.
Vrei să citești întâmplări uimitoare despre felul în care Dumnezeu S-a îngrijit de nevoile unor oameni influenți, lideri de opinie pentru o anumită perioadă de timp?
Atunci această carte este ceea ce cauţi!
În Entuziasm, viziune şi putere vei descoperi felul lor de a se raporta la binecuvântările materiale și la nevoile semenilor lor.
Scriitura lui James Nix, este captivantă, având certitudinea că această carte te va încânta și te va motiva să faci și tu la fel.
În data de 26 iunie 1984, un om de culoare păşea pe aeroportul din Washington. Deşi lucrul acesta se întâmpla în fiecare zi, de data aceasta era ceva cu totul neobişnuit, era puterea lui Dumnezeu în acţiune.
Cu 22 de ani înainte, pe 20 martie 1962, acest bărbat a ajuns în închisorile din Cuba lui Castro. Era Noble Alexander. Pe când ţinea o predică despre păcat, agenţii dictatorului au interpretat menţiunea lui cu privire la lupta dintre Lucifer şi Dumnezeu ca fiind o referire indirectă la regimul lui Castro. Un avocat, pe care Noble nu-l întâlnise niciodată înainte, l-a declarat vinovat de a fi atentat la viaţa preşedintelui ţării.
Noble Alexander a murit pe 20 iulie 2002, liber, asa cum spune titlul cărţii Voi muri în libertate, după ce a păstorit timp de 15 ani diverse biserici din lume.
Clifford Goldstein nu credea în Dumnezeu. Totuși se închina unuia. Dumnezeul lui era un roman pe care începuse să-l scrie și care spera să ajungă bestseller. Mașina de scris era altarul pe care aducea ofranda unui devotament obsesiv.
Goldstein credea totuși în adevăr, dar nu știa care este acesta sau unde să-l găsească. Rătăcind prin Europa și prin Israel pentru a descoperi esența romanului său, a continuat să caute și sensul vieții, ajungând la un altar cu totul diferit.
O coliziune explozivă s-a produs în momentul în care visul de faimă literară și dorința de a descoperi adevărul s-au întâlnit în lupta pentru supremație - o luptă care a smuls o provocare din adâncurile sufletului său: „Arată-ți fața, Dumnezeule, dacă o ai, dacă îndrăznești!”