Lucrarea misionară internă, metode eficiente de abordare a zonelor albe, publicațiile și lucrarea de răspândire a lor, lucrarea în orașe, implicarea laicilor în diferitele ramuri de activitate, lucrarea în domeniul sănătății, lucrarea pentru cei marginalizați, libertatea religioasă, nevoia de unitate, credincioșia în administrare sunt temele abordate în acest volum de Mărturii pentru Biserică. Dacă nu am ști că aceste solii au fost scrise în perioada 1904-1909, deci cu peste 100 de ani în urmă, am putea să credem că avem în față o listă cu priorități din planurile și proiectele Bisericii din România în aceste zile.
Câteva dintre mărturiile cuprinse în acest volum au fost date de Ellen White cu ocazia ultimei sale participări la o Sesiune a Conferinței Generale, în 1909, când era în vârstă de aproape 80 de ani. Lucrarea începută cu o mână de credincioși și organizată în 1863 sub conducerea unui comitet alcătuit din trei persoane crescuse în mod minunat – se ajunsese la 85 000 de membri, 1 200 de slujitori, iar Conferința Generală era organizată pe departamente, diviziuni și uniuni, împărțindu-se astfel povara răspunderii între cei aflați în câmpurile din diferite părți ale lumii. În toate acestea, se vedea clar cum Dumnezeu a condus Biserica și lucrarea Sa pas cu pas, prin sfaturile, îndemnurile, mustrările, încurajările și descoperirile date la timpul potrivit prin mesagerul ales de El.
„Cuvântul proorociei, făcut și mai tare” tocmai prin aceste împliniri aducătoare de roade care se văd, este pus acum în mâna celor care doresc să ia aminte la el.
Volumul Confesiunea Înțeleptului pune la dispoziția cititorilor și a iubitorilor de Biblie două traduceri noi ale cărții Eclesiastul. Cea dintâi, Căutătorul, este o traducere din limba engleză, dintr-o versiune engleză a Bibliei, realizată de teologul american E. Peterson. A doua, intitulată Goană după vânt, este o traducere versificată din limba ebraică, migălită de teologul român Florin Lăiu. Cele două traduceri sunt însoțite de o scurtă introducere în temele majore ale Eclesiastului, fiind de folos cititorului în a-l orienta către diversele paliere de lectură a acestei minunate scrieri.
Cuvintele înțeleptului Solomon rămân și astăzi, după secole, la fel de răscolitoare pentru sufletul omenesc, frământări universal valabile și cugetări miezoase asupra existenței umane, cu toate absurditățile regăsite sub soare și arătând către un rost al vieții care poate fi găsit doar atunci când viața este ancorată de Cel care se află deasupra soarelui, Creatorul.
În acest volum, Ellen White oferă multe răspunsuri inspirate și inspiratoare la întrebările ridicate de cei ajunși la vârste „de aur”. Aceste idei prețioase au fost spicuite din scrisorile ei, din manuscrise, cărți, articole publicate în periodice, majoritatea dintre ele fiind scrise după ce autoarea trecuse de șaizeci și cinci de ani, în cei douăzeci și trei de ani cuprinși în perioada 1892-1915.
E kötet különösen fontos témaköröket érint. Az írások mindennapi tevékenységek közben születtek valóságos problémákra adott válaszként. Ezzel segítik az olvasót a keresztény élet útján járni. Olvashatunk az egyházról, az ihletettség elveirõl, a megváltás elveirõl, a keresztény oktatásról, az egészségügyi reformról, az utolsó napok eseményeirõl és más lényeges, többnyire gyakorlati keresztény életet érintõ tanácsokról.
Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?
Aceste două întrebări-pereche au constituit răspunsul lui Isus la întrebarea unui cărturar cucernic, doritor să știe condițiile pentru moștenirea vieții veșnice (Luca 10:25,26).
În diferitele ei traduceri și versiuni, Biblia este o carte la îndemâna oricui. Avem, așadar, o certitudine asupra a „ce este scris”. Cele mai multe întrebări referitoare la Biblie apar însă atunci când se încearcă un răspuns la cea de-a doua întrebare: „Cum citești în ea?”.
Volumul Principii de înțelegere a Bibliei reprezintă o colecție de articole semnate de teologi adventiști cu pregătire academică de excepție, care vor răspunde principalelor întrebări ridicate de hermeneutica biblică:
Ce rol joacă rațiunea și credința în înțelegerea Bibliei? Care sunt presupozițiile de la care plecăm în interpretare? Cum citim Vechiul Testament? Ce repere ar trebui să avem în vedere la lectura Psalmilor, a Proverbelor sau a poeziei biblice? Cum facem distincția între o pildă și o alegorie? Cum privim relatările diferite din Evanghelii? Câte aplicații poate avea o profeție clasică? Dar una apocaliptică? Cum este influențată interpretarea textului biblic de cultura locului și a vremii în care are loc lectura? Cum aplicăm obiectiv etica biblică în lumea de azi?