
Când Aimee s-a așezat în fața lui pentru a urmări piesa de teatru a școlii – chiar acolo unde el o putea privi în voie, prefăcându-se că se uită la ce se întâmplă pe scenă –, Scott a simțit cum i se urcă inima în gât, sufocându-l. O oră și jumătate, cumpăni el, în care să o admir pe Aimee privind piesa de teatru.
Dumnezeu – printr-un pastor de tineret destul de direct – îl învățase pe Scott principiile Bibliei pentru relațiile dintre un băiat și o fată: Controlează-te! (1 Tesaloniceni 4:3-5). Păstrează-ți gândurile curate! (Matei 5:28). Relațiile intime sunt pentru căsătorie! (Evrei 13:4). Și nu te implica într-o relație cu cineva necreștin (2 Corinteni 6:14). Cândva Scott chiar crezuse că Îl auzise pe Dumnezeu spunându-i: „Nu te duce lângă Aimee”. Mulțumesc, Doamne, i-au răspuns cu tristețe gândurile lui. Nu trebuia să spui asta. Se uită la mine așa de frumos iar eu nu mă pot apropia de ea.
Câteva luni mai târziu, toată lumea a aflat secretul lui Aimee: prietenii ei o transformaseră într-o dependentă de alcool. Lucrul acesta a dus la o serie de alte situații complicate. Dar Scott era dintr-odată bucuros că nu o făcuse prietena lui.
Citește Psalmii 119:43-48
De ce să asculți de Dumnezeu?
Părea un fel de joc ciudat. În fiecare zi, un necunoscut îți trimitea prin poștă un mic dispozitiv electronic și niște instrucțiuni de asamblare. Zi după zi, piesă după piesă, tu trebuia să pui părțile laolaltă. Într-o zi, după ce ai urmat toți pașii, te trezești. Ai o bombă lipită de piept. Se pare că toate părțile și instrucțiunile veneau din partea unui inamic. Bomba ticăie, gata să explodeze. Nu știi când se va întâmpla.
Viața îți explodează în față atunci când urmezi instrucțiunile greșite.
Vestea bună: Dumnezeu conduce echipa de geniști și are câteva moduri prin care te împiedică să îți arunci viața în aer. Uneori aranjează circumstanțele astfel încât răul să nu își facă loc în viața ta.
Tot Dumnezeu este Cel care ți-a dat Biblia. Poruncile Lui sunt instrucțiuni pentru ca tu să îți dai seama că ești pe cale să construiești o bombă. Regulile Lui te feresc întotdeauna de suferințe absurde și inutile și te țin în viață (Ioan 10:10). Și, dacă ai încredere că Dumnezeu vrea ce este cel mai bine pentru tine, Îi vei urma instrucțiunile.
Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie. Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.
Psalmii 119:44,45
Derek le face cu mâna părinților lui, în timp ce aceștia pleacă cu mașina.
– Pe mai târziu! Distracție plăcută!
Derek știe că se vadistra. În timp ce închide ușa din față, se întreabă de ce i-au spus părinții lui să nu invite pe nimeni la el acasă. De ce își fac griji? Nu au încredere în mine?
Câteva minute mai târziu, au sosit și cei șase prieteni pe care îi invitase, urmați curând de alți doisprezece, pe care nu îi invitase. Atmosfera devine gălăgioasă. Lucrurile încep să cadă de pe pereți.
Derek fuge la baie și se încuie acolo. Ce mă fac? Să chem poliția din cauza propriei petreceri? Nu a fost nevoie. Vecinii sunaseră deja la poliție. Derek aude pe cineva ciocănind la ușa din față și toată lumea fuge pe ușa din spate. Polițiștii sunt destul de îngăduitori, dar promit că se vor întoarce să vorbească cu părinții lui Derek.
Închizând ușa în urma lor, Derek se întreabă dacă nu cumva părinții lui au avut dreptate.
Citește Psalmii 119:30-32
Este vreodată ușor să asculți de Dumnezeu?
Dacă asculți de părinți numai pentru că te pot pedepsi pe viață, atunci îți va fi întotdeauna greu să asculți de ei. Te vei concentra pe cât de greu este să depășești limitele, în loc să le respecți.
Același lucru se întâmplă când vine vorba de ascultarea de Dumnezeu. Vei căuta din toată inima ce are El pregătit pentru tine numai dacă te încrezi în El mai presus de orice. Lucrul acesta nu se întâmplă deodată, dar nu este greu de înțeles cum se întâmplă: Te ridici. Alegi „calea adevărului” (versetul 30). Îi spui lui Dumnezeu că Îl vrei pe El și calea Lui. Citești Biblia, ca să îți aduci aminte ce a făcut Dumnezeu pentru tine (Romani 10:17). Umbli. Te ții de „învățăturile” lui Dumnezeu (versetul 31). Asculți de ele – chiar dacă îți e teamă că vei cădea și vei da cu fața de pământ. Dar nu se întâmplă lucrul acesta. Dumnezeu îți arată din nou și din nou cât de bune sunt căile Sale. Este bun și înțelept. Încrederea ta în El crește. Așa că alergi. Alergi „pe calea poruncilor” lui Dumnezeu (versetul 32). Inima ta „va bate” sau „se va lărgi”, ceea ce înseamnă că „va tresări de bucurie” (Isaia 60:5) și „foarte mare pricepere” (1 Împărați 4:29).
Asculți pentru că vrei, nu pentru că trebuie.
Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.
Psalmii 119:32
Ascuns în spatele canapelei, Andrew și-a încărcat pistolul cu săgeți, gata să tragă. A țintit cu săgeata capul lui Nick și a apăsat pe trăgaci. Puf! Andrew a început să râdă în timp ce se retrăgea ca să își încarce arma, iar Nick se prefăcea că îl doare. Apoi din sufragerie a venit un strigăt care a oprit războiul cu săgeți:
– Este amuzant până scoateți ochii cuiva. Terminați imediat!
Ignorăm regulile care ni se pare exagerate: „Treci strada numai acolo unde există trecere de pietoni.” „Nu alerga pe holuri.” „Nu trage cu săgeți în capul oamenilor.” Încălcarea acelor reguli nu aduce întotdeauna cu sine acele consecințe îngrozitoare cu care ne amenință cei care le-au făcut, așa că ne asumăm riscul.
Unii oameni tratează regulile lui Dumnezeu în același mod, ignorând avertizările despre bine și rău, pentru că li se par prea grele sau prea demodate ca să mai asculte de ele. Pe lângă asta, mai și râd de tine când Îl iei pe Dumnezeu în serios și nu te alături activităților lor.
Citește Psalmii 119:89-96
Ce Îl face pe Dumnezeu vrednic de ascultare?
Mulți credincioși se întreabă la un moment dat în viața lor de ce se obosesc să Îl asculte pe Dumnezeu.
Ei bine, nu ar fi rău să ne amintim că Dumnezeu a vorbit și a creat cerurile și pământul, așa că are tot dreptul să facă regulile și să stabilească consecințele pentru încălcarea lor. Dar există motive mai importante pentru a asculta decât faptul că Dumnezeu Își poate distruge vrăjmașii.
Dintre toți conducătorii din lumea aceasta, numai Dumnezeu are putere nemăsurată, înțelepciune deplină și dragoste infinită. Rezultatul? Judecată perfectă cu privire la ce este bine și ce este rău, ce înalță și ce distruge. Niciuna dintre regulile Lui nu este absurdă sau demodată și niciuna nu are alt scop decât binele tău.
Iată ce înseamnă credincioșia lui Dumnezeu. Obrăznicia oamenilor nu te va distruge dacă te vei prinde de perfecțiunea căilor lui Dumnezeu, a „legilor”, „poruncilor” și „judecăților” Lui. Amenințările, tachinările și râsul planează asupra ta numai până ce îți dai seama cât sunt de slabe în comparație cu grija nemăsurată a lui Dumnezeu.
Dacă n-ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
Psalmii 119:92
– Copii, ne aflăm astăzi aici ca să facem din acest băiat un om mare și puternic, să îi oferim putere spirituală supranaturală, să îl facem un bun creștin, care ascultă întotdeauna de Dumnezeu.
Michael era legat de o masă lucioasă din oțel și i se părea că instructorul lui de la bisercă avea un mod unic de a-i repara pe cei care se jucau în timpul orei lui.
Bărbatul și-a fluturat brațul în fața lui Michael.
– Da, a spus el, asta li se întâmplă băieților care nu sunt atenți la predică. Mai întâi îi vom coase gura aia mare. Apoi îi vom pune niște urechi mai mari – ca să asculte. Îi vom prinde pleoapele cu bandă adezivă, ca să își țină ochii deschiși. Și apoi – acesta este pasul cel mai important – îl vom injecta cu o substanță spirituală, ca să îl trezim din punct de vedere spiritual. Întrebări?
Citește Marcu 4:1-9 și 15-20
În ce constă puterea unui creștin?
Dezvoltarea spirituală nu înseamnă că nu te vei plictisi niciodată la biserică sau că nu vei moțăi în timpul unei predici ori că nu vei uita niciodată să citești din Biblie. Însă apropierea ta de Isus se reflectă în cât de mult asculți de El.
Modul în care Îi răspunzi lui Isus se aseamănă cu modul în care crește o sămânță – sau – atunci când cade în soluri diferite. Cuvântul lui Dumnezeu – mesajul grijii Lui față de noi, al morții lui Hristos pentru noi și poruncile Lui pentru noi – este ca o sămânță. Dumnezeu aruncă semințe în toate direcțiile. Unele cad pe lângă drum, rămân la suprafață și sunt furate. Altele ajung în locuri stâncoase. Sămânța răsare, dar moare pentru că nu are rădăcini, stă în arșița zilei și nu are de unde să își tragă apă. Alte semințe cresc în mijlocul spinilor – grijile și preocupările care sufocă o plantă tânără.
Unele semințe, însă, ajung pe pământ bun – la cei care acordă atenție cuvintelor lui Dumnezeu, le acceptă și acționează conform acestora. Viețile lor încep să cunoască o creștere extraordinară, aducând rod însutit.
De fiecare dată când auzi Cuvântul lui Dumnezeu ai șansa de a fi pământul fertil de care are nevoie. Poți alege să asculți sau nu, să crezi sau nu, să te supui sau nu. Trăiește conform cu adevărul pe care îl cunoști, și vei crește. Nu face asta, și vei rămâne acolo unde ești sau chiar îți vei pierde credința.
O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălţa şi creştea; şi au adus una treizeci, alta şaizeci şi alta o sută.
Marcu 4:8
Nouăzeci de metri. Crosa de cinci, dacă sunt norocos. Așezi mingea pe reper. De data aceasta, o să aterizeze pe iarbă. M-am săturat să râdă toți de mine.
Trosc! A sunat bine. Dar mingea ajunge în pădurea de la marginea canalului navigabil. Cu siguranță nu o să mai găsesc mingea aia. Prietenii tăi încep să chicotească. Tu roșești.
Iei o altă minge, care ajunge într-un lac. Îți înăbuși strigătele. Prietenii tăi au crescut pe teren cu tații lor, „domnii instructori de golf”. Practic, sunt profesioniști. Tu? Te întrebi iarăși de ce joci golf cu ei.
Totuși, știi cum să rezolvi această situație, când mingea este în apă. Ai urmărit meciuri de golf la TV. Adevărații jucători o lovesc suficient de tare încât să o scoată de acolo. Cu ambele picioare în apa până la glezne, lovești cu putere. Pleosc! Devii una – cu apa. Mingea care a intrat acolo nu iese. Apa care s-a ridicat te udă din cap până în picioare.
Citește Matei 4:1-11
A fost greu pentru Isus să facă binele?
Iată cum ne imaginăm acest pasaj: Diavolul lovește. Isus Își încordează mușchii și afișează un zâmbet care Îi dezvăluie dinții perfecți. Isus aruncă spre Diavol pasaje din Biblie. Diavolul se retrage schelălăind, recunoscându-și înfrângerea. Nicio obiecție, niciun chin. Ispita ricoșează dinspre Isus ca un glonț după ce a atins vesta de sub haine.
Nu așa s-a întâmplat.
Isus S-a luptat cu ispita la fel cum o facem și noi – din greu – agățându-Se de adevăr. Satana nu L-a ispitit pe Isus cu mărunțișuri și o coroană de jucărie. S-a oferit să Îl facă pe Isus regele lumii. Și Satana nu a plecat de tot (Luca 4:13). Lupta a continuat. Chiar înainte ca Isus să ajungă la cruce, de exemplu, L-a întrebat pe Tatăl dacă nu exista o cale mai ușoară de a salva lumea (Luca 22:41-46).
Lupta împotriva ispitei nu este niciodată una plăcută. Când îți iese în cale glonțul ispitei, te lovește, te taie și îți sfâșie interiorul, ca apoi să iasă pe partea cealaltă. Dar Isus știe durerea. Îți înțelege durerea. Când vede că te chinui, nu rânjește, nu chicotește, nu Se uită la tine indiferent și nici nu Se preface supărat, lăsându-Și buza în jos și umezindu-Și ochii. Vine și te ajută (Evrei 4:16).
Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.
Matei 4:1