- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Bob alesese o bucată de pământ de lângă un lac din pădure ca să îi fie casă pentru următoarele șaptezeci și două de ore. Dacă putea trăi doar cu sacul lui de dormit – construindu-și propriul adăpost, făcând focul din nimic, găsindu-și singur mâncare –, atunci avea să treacă testul de tehnici de supraviețuire.
Pe la jumătatea celei de-a doua zile, un roi de tăuni l-a atacat. Aproape că a început să plângă. S-a ascuns în sacul de dormit – cu cap cu tot – pentru a se proteja, dar se topea de căldură. Așa că a ieșit de acolo.
Mai târziu, în noaptea aceea, când Bob s-a întors în sacul de dormit, dorindu-și să fi găsit mai multă mâncare, a pornit o furtună, și vântul aproape că l-a aruncat în jos de pe munte. Bob a început să țipe. A fugit prin ploaie spre niște stânci care erau aproape. Strecurându-se între ele, știa că încălcase regulile de supraviețuire. Părăsise locul pe care și-l alesese. Nu trecuse testul. Dar era în siguranță.
Citește Luca 1:26-38
Unde poți fugi când te simți copleșit?
Ascultarea de Isus nu îți transformă viața într-o excursie confortabilă cu rulota. Tăunii tot vor veni să te înțepe și furtunile tot vor apărea în calea ta. Ești deștept dacă îți dai seama că trebuie să fugi la adăpost atunci când știi că nu ai cum să supraviețuiești singur.
Când la ușa Mariei a bătut un înger și i-a spus că Dumnezeu avea un plan uimitor pentru viața ei, Maria a avut o întrebare importantă: Cum pot avea un fiu? Nu sunt căsătorită. Dar copilul ei nu avea să fie conceput în modul obișnuit. Avea să fie făcut prin Duhul Sfânt. Și Isus nu avea să fie un copilaș obișnuit. Era Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.
Asta nu îi va opri pe oameni să bârfească, trebuie să fi gândit Maria. Voi fi o proscrisă. Până și Iosif a decis să rupă logodna cu ea înainte ca Dumnezeu să îi spună planul Lui (Matei 1:19).
Maria a văzut atât minunea, cât și frica în planul lui Dumnezeu pentru ea. Dar știa unde să fugă pentru a fi în siguranță. Era puternică, deși era probabil doar o adolescentă, pentru că s-a ascuns în Stâncă (Isaia 26:3,4). Maria știa în Cine să se încreadă.
Nu vei câștiga o insignă de merit dacă vei încerca să supraviețuiești singur în viață. Este o greșeală să nu te ascunzi în Stâncă și vei ajunge să fii luat pe sus de vânt.
Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!”
Luca 1:38
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
– Nu este corect! Sandy era enervată. Ne-a picat pe toți!
Când a văzut biroul domnului Denter descuiat și gol înainte de începerea orelor, l-a luat cu asalt. Sandy a aruncat tot de pe birou și a trântit sertarele pe podea.
Apoi, prietena ei, Kendra, i s-a alăturat, îndesând un sandviș cu jeleu într-un videocasetofon care se afla în spatele biroului domnului Denter. Sandy a rămas blocată.
– Kendra! Ce faci?
– Nu își vor da seama niciodată că am fost noi. Vor crede că băieții au făcut-o.
În ziua aceea, Sandy i-a spus domnului Denter că trebuia să vorbească cu el după oră.
– V-am stricat biroul, a mărturisit ea. Vă voi ajuta să puneți totul la loc, apoi mă voi duce la domnul director.
– O să flămânzești astăzi la prânz, nu-i așa? i-a spus el ironic.
– Aia nu am făcut-o eu! s-a apărat Sandy. Sincer!
– Va trebui să explici lucrul acesta în biroul directorului, Sandy. Nu te cred.
Citește Psalmii 51:1-12
La ce bun să recunoști că ai greșit?
David a scris Psalmul 51 după ce a avut o aventură cu Bat-Șeba și a ordonat uciderea soțului ei, pentru ca el să se poată căsători cu ea. Acesta este un păcat îngrozitor. Dar pentru Dumnezeu nu este mare diferență între păcatele lui David și ale noastre. Toate păcatele pun un zid de despărțire între noi și Dumnezeu.
Păcatul rănește pe toată lumea, dar cel mai mult Îl rănește pe Dumnezeu. La El se referă psalmistul când spune „împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit”. David nu putea inventa scuze în fața lui Dumnezeu, Judecătorul suprem. Singura lui speranță era să își recunoască greșeala și să implore mila lui Dumnezeu.
David voia ca Dumnezeu să îi ierte „nelegiuirea”, să nu mai fie supărat pe el și să repare prietenia cu El. Dumnezeu răspunde rugăciunii lui. El îi iartă pe cei care recunosc că au păcătuit (1 Ioan 1:8,9). Și David știa că nu ar fi fost corect să primească iertarea lui Dumnezeu și apoi să continue să păcătuiască. Așa că I-a cerut lui Dumnezeu să îl ajute să găsească bucurie în a face ceea ce Dumnezeu îi cerea.
Copilașii se pot preface că sunt altcineva – un pirat, o prințesă, un atlet profesionist. Dar pentru a te maturiza, trebuie să te vezi exact așa cum ești. Dobândirea unei inimi devotate începe prin a fi sincer cu Dumnezeu și cu tine însuți.
Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta; aşa că vei fi drept în hotărârea Ta şi fără vină în judecata Ta.
Psalmii 51:4
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Nimeni nu știa de ce președintele voia să vină în vizită la școala voastră, însă, într-o zi, directorul a anunțat venirea lui. Președintele. Și directorul tău a dat startul unui concurs de eseuri pe școală: „Ce vreau să îl întreb pe președinte”.
Cine câștiga acel concurs avea să fie invitatul președintelui la prânz. Voiai din toată inima să câștigi – nu doar pentru a putea discuta chestiuni arzătoare despre politica externă, ci și pentru că voiai să stai la masă cu elita societății. Așa că ai pus eseului titlul „De ce vreau să mă hlizesc cu tipul cel important”.
Când ai pierdut concursul, ai făcut alte planuri prin care să atragi atenția președintelui, dar ai renunțat. Câinii care detectează bombele au verificat dulapurile și agenții de la serviciile secrete cu pistoale automate pe sub sacouri au verificat conductele de aerisire. Ai decis că nu era o idee prea bună să te așezi pe rândul din față și să te strâmbi când se cântă imnul de stat. Nu este totuși bine să îl superi pe președinte.
Citește Proverbele 9:10
Știi că trebuie să fii bun pentru Dumnezeu. Însă trebuie să îți fie frică de El?
Dumnezeu îi cheamă pe creștini să se apropie de El mai mult decât te vei apropia tu vreodată de un președinte. El Se oferă să îți fie prieten (Apocalipsa 3:20). Pentru că Hristos a murit pentru păcatele tale, ai o relație constantă cu Dumnezeul universului (Evrei 10:19-22). Lucrul acesta este mai important decât orice invitație de a lua masa cu președintele. A-L cunoaște pe Dumnezeu înseamnă mai mult decât a petrece timp în prezența șefului celui mare.
A te „teme de Dumnezeu” nu înseamnă că ești speriat de moarte. Dumnezeu este atotputernic. Conștientizarea acestui fapt s-ar putea să te sperie și să te îndepărteze. Dar Dumnezeu are față de noi o iubire desăvârșită, care te atrage spre El. Dacă pui acele lucruri laolaltă, ești atras spre Dumnezeu în venerație.
Cartea lui Naum ilustrează cum să te raportezi la Dumnezeu. Existămotive pentru care să te temi de El. Este „un Dumnezeu gelos şi răzbunător” (1:2) și „nu lasă nepedepsit pe cel rău” (1:3). Dar Dumnezeu este și „un loc de scăpare în ziua necazului” (1:7). Îi „cunoaşte pe cei ce se încred în El” (1:7).
Dacă te joci cu focul, ești neînțelept. Dar ești și mai neînțelept dacă nu te apropii de el să te încălzești.
Începutul înţelepciunii este frica de Domnul şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.
Proverbele 9:10
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
– Toți copiii de la școală locuiesc în niște case uriașe, a strigat Brett la tatăl lui. Nimeni nu poartă haine oribile ca ale mele. Nu vor vrea să fie văzuți cu cineva ca mine.
Brett voia să meargă la cumpărături. Acum.
Câteva zile mai târziu, Brett a urcat în mașină lângă tatăl lui. Când și-a dat seama că făceau un ocol uriaș în drumul lor spre mall, tatăl lui i-a ignorat întrebările.
– Brett, i-a spus el în cele din urmă, înainte să mergem la cumpărături, vreau să vezi ceva. Nu ca să te simți vinovat, ci ca să îți dai seama ce avem.
S-au oprit în fața unei case dărăpănate, puțin mai mare decât căsuțele de joacă ale prietenilor lui Brett. Pe veranda din fața casei stătea un bărbat care curăța un pistol. Garajele aveau desenate pe ele cu spray-uri pentru graffiti simboluri ale unor clanuri.
– Știu că nu avem o casă imensă, a spus tatăl lui Brett, dar avem o mulțime de lucruri pentru care să Îi mulțumim lui Dumnezeu. Nu am mai fost aici de când erai copil. Aici locuiau bunicii tăi când eu eram copil.
Citește Matei 5:3
Cum poți să fii extrem de fericit, indiferent de circumstanțe?
Matei 5:3-11 conține ceea ce cunoscătorii Bibliei numesc „Fericirile”. În cele mai multe traduceri, aceste adevăruri încep cu expresia „Ferice de”, cum ar fi „Ferice de cei săraci în duh”. Dar la fel de bine putem spune „Fericiți sunt”, cum ar fi „Fericiți sunt cei săraci în duh”. Probabil că fericirea ți se pare atrăgătoare.
În versetul pe care l-ai citit, Isus spune mai mult decât:„Manifestă recunoștință!”, deși aceasta este esențială (1 Timotei 6:17).
Ceea ce vrea să spună este că, și atunci când crezi că nu ai nimic, de fapt, ai tot ce îți trebuie. Poate ai rămas fără prieteni. Poate nu mai ai niciun ban. Oricare ar fi situația, Îl ai pe Dumnezeu. Oamenii care sunt săraci în duh – sau pur și simplu săraci (Luca 6:20) – dețin Împărăția cerurilor.
O casă enormă sau o garderobă splendidă nu îți vor face viața perfectă. Când nu Îl ai decât pe Dumnezeu, ai ceea ce contează cu adevărat.
Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Matei 5:3
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Zvârrr! Buff-buff! Poc! Te uiți împietrit la un capac de canalizare care a sărit din asfalt, s-a ridicat în aer ca un frisbee și a aterizat la picioarele tale. Pentru o secundă, te uiți numai la capac. Extratereștrii intergalactici morți în față!
Te îndrepți încrezător spre casă când doi înfundători de canale îți ies în cale. Recunoscător pentru toate tehnicile de identificare a pericolului și de autoapărare pe care le-ai învățat la școală, îi împingi pe extratereștri înapoi de unde au venit, apărând astfel viața pe pământ, așa cum o știm.
După cum te așteptai, ești recrutat de către guvern pentru trupele ultrasecrete de luptă împotriva extratereștrilor. Primești costumul închis la culoare și ochelarii de soare care fac parte din uniformă. Identitatea ta este complet ștearsă. Ești invizibil. Ai ajuns la cel mai înalt nivel. Ești o armată alcătuită dintr-o singură persoană, care luptă împotriva extratereștrilor.
Citește Ioan 15:1-4
De ce ai nevoie de Dumnezeu pentru a fi bun?
Probabil te-ai considera destul de bun dacă ai putea să îi arunci pe extratereștri afară din galaxie cu o singură mână. Dar tot nu ai putea trece peste sentimentul de singurătate. Tot ai avea nevoie de un salariu. De alimente. De electricitate, ca să îți încarci arma cu laser. Și probabil te-ai aștepta ca mama ta să îți spele în continuare hainele murdare.
Data viitoare când te crezi supracalificat și complet independent, pune-ți degetul peste buric și gândește-te la următorul lucru: Cândva, erai ascuns în burta mamei tale și ținut în viață cu ajutorul cordonului ombilical.
Astăzi – fie că ești conștient de asta sau nu – ești la fel de dependent. Primești viața de la Dumnezeu.
Dumnezeu nu îți va tăia niciodată cordonul ombilical spiritual, spunând: „Nu mai ai nevoie de el! Am putea la fel de bine să îl legăm și să îl lăsăm să se usuce și să cadă.”
Nu vei fi niciodată prea mare pentru a-ți tăia cordonul ombilical spiritual – legătura ta cu Dumnezeu. Ești legat de El cum este legată o mlădiță de vie și, despărțit de El, nu poți face nimic.
Buricul tău este o amintire îndepărtată a dependenței fizice. Și nu vei avea niciodată un buric spiritual. Pentru că nu vei înceta niciodată să ai nevoie de Dumnezeu.
Mlădiţa nu poate aduce rod de la sine.
Ioan 15:4