- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
În urmă cu zece secunde, cuplul de pe ecran se privea în ochi cu dragoste – siropos, dar nevinovat. Dintr-odată, încep să se sărute de parcă ar fi o mașină de spălat pe ciclul de stoarcere. Și continuă. Ochelarii ți se aburesc. Nu te așteptai să vezi așa ceva în filmul acesta.
Întrebare: Ce faci? Opțiunile tale: (a) îți acoperi ochii – dar te mai uiți din când în când printre degete; (b) te holbezi și iei notițe; (c) ieși de acolo și nu te mai duci niciodată la un alt film; sau (d) cauți scuze pentru că te uiți la ceva la care nu ar trebui să te uiți.
Niciunul nu este un răspuns bun.
Iată o întrebare mai bună: De ce te-ai dus la film? Ce sperai să găsești acolo?
Citește Proverbele 2:1-15
Cum cauți înțelepciunea?
Înțelepciunea lui Dumnezeu te ajută să trăiești liniștit și fără să te temi de vreun rău (Proverbele 1:33). Gândul acesta pare atrăgător, aproape la fel ca fericirea și relaxarea pe care te aștepți să le dobândești prin diferite forme de divertisment. Uneori, un film sau puțină muzică îți oferă o fărâmă din ceea ce ai nevoie. Vorbește despre ceea ce simți sau exprimă un adevăr din viață. Dar nu îți oferă sentimentul de împlinire continuă, care vine din cunoașterea adevărului suprem și a realității. Lucrul acesta îl face numai înțelepciunea lui Dumnezeu.
Fii sincer! De multe ori trebuie să suporți o grămadă de lucruri rele, ca să găsești un pic de bine. A încerca să găsești înțelepciune în unele locuri este ca și când ai încerca să găsești mărunțiș în tomberon. Poate că este acolo, dar nu merită să îl cauți.
Dezgustător? Cu siguranță. Dar tot la fel se întâmplă și atunci când cauți în vârtejul de gunoaie de pe internet sau în multe dintre serialele și emisiunile TV, videoclipuri, concerte, reviste, cărți, benzi desenate și jocuri pe calculator – te izbesc nu doar violența, limbajul nepotrivit și „situațiile pentru adulți”, ci și sarcasmul și egoismul.
Lucrurile astea nu sunt folositoare. Dacă într-adevăr cauți înțelepciunea, adevărul, realitatea, care duc la viață, există locuri mai bune în care să cauți.
Înțelepciunea este o comoară care merită căutată. Merită să strigi după ea. Și o găsești la Dumnezeu. Nu te obosi să cauți aur în gunoaie.
Dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
Proverbele 2:3-6
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Urăști privirea aia de tată Ștrumf care știe tot, pe care ți-o aruncă uneori fratele tău mai mare.
– Îmi fac griji pentru tine, îți spune în timp ce se așază lângă tine pe canapea. Am făcut niște prostii și nu vreau ca tu să le repeți.
Te întrebi ce prostii a făcut de simte nevoia să te mustre pe tine acum. Am știut tot timpul că ești prost. Unde vrei să ajungi cu asta?
– Unii dintre copiii ăia cu care îți petreci timpul aduc numai necazuri, te avertizează el.
Te rușinezi. Are dreptate. Apoi privirea fratelui tău devine una ciudată. Vezi o lacrimă formându-i-se în colțul ochiului. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată.
– Știu că te-am tratat ca pe un nimic, își cere el scuze. Dar chiar îmi pasă de tine. Trebuie să fii deștept! Sper să mă asculți.
Citește 1 Împărați 3:5-15
De ce I-a cerut Solomon lui Dumnezeu să îl facă înțelept?
Credeai că Dumnezeu trebuie să îți spună ce să faci. Dar, dintr-odată, îți apare într-un vis, întrebându-te ce vrei să îți dea. Ai acum în mâinile tale o putere cosmică fenomenală.
Ce ai cere? Capacitatea de a alerga 100 de metri în 3,6 secunde? Să fii căpitanul navei Enterprise? Ca cel mai mare dușman al tău să moară brusc într-un accident ciudat? Sau să deții singur compania Microsoft?
Gândește la nivel mai înalt!
Dacă ceri înțelepciune, este ca și cum ți-ar fi îndeplinite mai multe dorințe. Înțelepciunea îți descoperă fiecare parte a consacrării totale – a fi aproape de Dumnezeu, a fi hotărât, atent, puternic, loial, lipsit de egoism, iertător, sincer, dependent de Dumnezeu și liber de frica de alți oameni.
Bine, bine. Înțelepciunea este cea mai bună.
Dar cui să îi ceri să te ajute să devii înțelept? Nu părinților vreunuia dintre prietenii tăi – care nu sunt nici măcar suficient de deștepți încât să spună „nu”. Surorii sau fratelui tău mai mare? Poate. Sau poate că nu. Unui prieten? Puțin probabil. Poate că știi oameni la fel de mișto ca tine, dar cu siguranță nu la fel de deștepți.
Cum rămâne cu Dumnezeu? El este singura Ființă din univers care știe totul.
Bun răspuns.
Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută.
1 Împărați 3:12
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Cu pixul și caietul pe bancă, îți tragi scaunul mai în față și te străduiești să pari la fel de inteligent ca ceilalți colegi de la primul tău curs de la facultate. Profesorul intră, este ușor de observat cu sacoul acela de lână, părul alb și barba în formă de cioc. Accentul lui îi anunță pe toți că s-a născut în îndepărtata insulă Academia.
În timp ce profesorul explică cerințele pentru notele zece, opt sau șase, un tip ridică mâna, scuturând-o frenetic, pentru a-i atrage atenția.
– Vom da examen din asta? întreabă.
Profesorul îi zâmbește sarcastic, iar ceilalți studenți se uită în jos.
– Plecați acum, vă avertizează profesorul, dacă nu plănuiți să munciți pentru nota șase. Veți munci sau veți pica.
Tresari.
– Veți reuși, continuă el, dacă vă amintiți două lucruri: sunt aici pentru că știu mai multe decât voi. Sunteți aici, ca să profitați de înțelepciunea mea.
Te înfiori, dar știi că are dreptate.
Citește Proverbele 1:1-7
Unde te duci ca să te deștepți?
Viața este un șir de evenimente în care alții fac pentru tine ceea ce tu nu poți și te învață ceea ce tu nu știi, până când devii capabil să faci tu acele lucruri.
Așa că recunoaște: uneori, în anumite situații, ești fără idei și neajutorat.
Nu te simți prost! Toți suntem așa. Toți avem nevoie de ceea ce Dumnezeu vrea să ne învețe: „înțelepciune” (a ști cum să trăiești cu măiestrie), „disciplină” (a te educa în a asculta de Dumnezeu), „maturitate” (a ști să facem alegerea corectă între două idei sau acțiuni) și„precauție” (a ne gândi la consecințele acțiunilor noastre înainte de a le da curs). Înțelepciunea lui Dumnezeu te împiedică să fii naiv sau imatur, astfel încât să știi cum să acționezi în favoarea ta și a altora.
Partea incredibilă este că Dumnezeul atotștiutor nu te tratează niciodată ca pe cineva fără valoare. Nu este un profesor care își etalează vastele cunoștințe superioare.
Dar te poate învăța numai cât vrei să cunoști. Te deștepți numai atunci când te „temi de Dumnezeu” – când asculți cu respect de învățăturile Lui, pentru că știi că ai nevoie de El ca să te descurci în viață.
Vei avea întotdeauna nevoie să înveți de la Tatăl, care știe ce este cel mai bine.
Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel […] ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă.
Proverbele 1:1,4
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Profesoara ta de sociologie tocmai ieșise de pe băncile facultății, dar arăta de parcă își găsise pantalonii evazați într-o cutie mucegăită din dulapul tatălui ei. O porecliserăți Brioșa.
Un ghiveci cu chia de pe biroul Brioșei îi binecuvânta zilnic cu germeni proaspeți sandvișul cu tofu. Peste tot pe birou avea cristale despre care spunea că o feresc de boală. I-ai spus că sunt drăguțe. Ți-a răspuns că sunt puternice.
Și când ați studiat procesul vrăjitoarelor din Salem, s-a oferit să vă citească în palmă și a adus o vrăjitoare care practică magie albă, ca să vă vorbească.
– Este minunată! a spus cu entuziasm Brioșa. Folosește puterea naturii pentru a face binele.
Da, da, îți spui. Încearcă să folosească puterea câinilor turbați, a colților de liliac și a rechinilor ucigași. Acesta este exemplul nostru?
Ultima oară ai auzit că Brioșa fusese lovită de un camion pe autostradă în timp ce protesta împotriva poluării aerului.
Citește Proverbele 1:20-33
Ce se întâmplă cu oamenii care refuză să devină înțelepți?
Iată un pasaj din Proverbele în care nu ai vrea să te recunoști. Nu vrei să fii prost – încet la minte, incapabil să te uiți pe unde mergi. Nu vrei să fii un batjocoritor – cu limba ascuțită, prea mândru să accepte sfaturi din partea altora. Și cu siguranță nu vrei să fii nebun – îndărătnic, prea încăpățânat ca să accepți să fii corectat, repetând aceleași greșeli, ca un câine care își mănâncă propria vomă (Proverbele 26:11).
Proștii, batjocoritorii și nebunii au câteva lucruri în comun. Se plac exact așa cum sunt. Trăiesc de parcă Dumnezeu nici nu ar exista. Și nenorocirea îi va distruge, pentru că ei continuă să respingă înțelepciunea.
Nu sunt deștepți.
Nu vei reuși să îndrepți fiecare persoană din această lume care Îl respinge pe Dumnezeu. Dar este treaba ta să nu te lași păcălit atunci când încearcă să îți vândă un alt dumnezeu – sau niciun dumnezeu – sau reguli rescrise cu privire la ce e bine și ce e rău. Înțelege ce îți spun. Dar înțelege și unde greșesc. La urma urmei, poți să fii atât de deschis la minte, încât să ajungi să îți cadă creierul din cap.
Căci împotrivirea proştilor îi ucide […], dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
Proverbele 1:32,33
- Detalii
- Scris de: Kevin Johnson
- Categorie: Devoțional tineri
Phil auzise atât de multe despre cât de greu era la liceu, încât în primul și în al doilea an fusese cât se poate de panicat. Studiase din greu. Obținuse note mai mari decât se așteptase vreodată. Apoi, pe la jumătatea liceului, a decis s-o lase mai moale.
La sfârșitul semestrului, consilierul lui l-a chemat în birou.
– În ritmul ăsta, nu vei reuși să termini liceul, l-a avertizat consilierul. Înțelegi asta? Ce ai de gând să faci?
Phil a promis să lucreze din greu, dar promisiunile lui s-au dovedit a fi o glumă. Se prostea în clasă și pe holuri după școală. Fac și eu ce fac prietenii mei, își spunea. Și în primăvara ultimului an și-a dat seama că nu avea note destul de mari ca să poată absolvi.
Ups!
Citește Eclesiastul 7:23-25
O să te faci mai deștept dacă pur și simplu aștepți îndeajuns?
Să presupunem că nu ai auzit clar ce ți-a spus vecina mai în vârstă atunci când s-a aplecat peste gard să îți șoptească ceva la ureche. Dar ți s-a părut că a spus ceva despre niște aur îngropat în curtea ta din spate. Răspunsul tău nu ar fi: „Ați spus ceva?” sau „Vorbeați cu mine?” ori „Scuzați-mă, nu am înțeles. Puteți fi drăguță să repetați ce ați spus adineauri?” Ai spune: „Ați spus AUR? UNDE?” Dacă nu ai înțeles mesajul de prima oară, ai striga după un răspuns clar. Ai săpa, excava și arunca în aer până când ai găsi aur.
Nu este de ajuns să vrei înțelepciune. Trebuie să o cauți. Așa scapi de prostia păcatului și de nebunia de a-ți urma propria cale. Întocmai cum nu te trezești într-o zi absolvent – nu devii mai deștept fără să studiezi – nici înțelepciunea nu îți cade în poală.
Dobândirea înțelepciunii poate fi un proces la fel de lung și de îndepărtat ca absolvirea unui liceu sau a unei facultăți. Într-adevăr, nu vei folosi chiar în clipa aceasta fiecare vorbă înțeleaptă pe care o primești din partea lui Dumnezeu prin Biblie. De aceea s-ar putea să fii ispitit să îți încetinești căutarea sau să renunți întru totul. Dar singura cale de a deveni mai înțelept este să continui să aduni înțelepciune, astfel încât să o poți folosi atunci când ai nevoie de ea.
M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile cu gând să înţeleg, să adâncesc şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.
Eclesiastul 7:25