- Detalii
- Scris de: Doru Parașcineț
- Categorie: Devoțional tineri
Rugați-vă totodată și pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o ușă pentru Cuvânt, ca să putem vesti taina lui Hristos, pentru care, iată, mă găsesc în lanțuri.
Coloseni 4:3
În copilărie, în fiecare vară, mama mă lua în pădure. Casa noastră nu era departe de pădurile satului. Acolo, printre copaci, mama și bunica adorau să caute ciuperci. Pentru mine, pasiunea nu avea să prindă rădăcini niciodată.
Îmi amintesc din acele momente doar clipele singuratice. Momentele când mă îndepărtam de mama sau de grupul care era cu noi. Necunoscând locurile, fără telefoane mobile, eram extrem de precaut să nu mă îndepărtez prea tare. Nu de puține ori m-am trezit fără contact: nici vizual, nici auditiv. Erau clipele dezorientării. Am apelat la strigătul salvator. În așteptarea răspunsului, îmi țineam respirația și, într-o liniște mormântală, mă rugam să aud vocea mamei. De fiecare dată când reperam, slab, glasul ei, alergam în direcția sunetului.
Dumnezeu a deschis în pădurea deasă a păcatului o ușă pentru Cuvântul Său. Din păcate, noi am închis-o la loc. Ia gândește-te! Nu ne-am luat lumea în cap și ne-am îndepărtat după „ciupercile” fanteziste ale lumii? Am ronțăit răul și ne-am apucat de tocit plăcerea. Din când în când, ne trezim din debusolarea produsă și așteptăm un „cuvânt” salvator. Nu te gândești să verifici ușa minții tale? Poate ar trebui să deschizi accesul spre adâncul ei. Cuvântul lui Dumnezeu poate ajunge acolo.
Roagă-te să primești cuvântul lui Dumnezeu în inima ta.
Provocare: Deschide ușa inimii tale Evangheliei lui Isus.
- Detalii
- Scris de: Doru Parașcineț
- Categorie: Devoțional tineri
După venirea lor, au adunat biserica și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei și cum deschisese neamurilor ușa credinței.
Faptele 14:27
Mi-ar plăcea să discutăm despre alte teme importante, dar subiectul credinței este capital. Credința este singura modalitate de a intra în universul infinit al lui Dumnezeu. Credința reduce toate strădaniile și încercările noastre la nivelul pâlniei. Peștele se zbate pe uscat, dar înoată atât de bine în apă. O mașină poate alerga atât de rapid pe șosele, dar nu are nicio șansă dacă ajunge în mare. Simetric, ne putem crede super-eroii timpului modern. La vârsta tinereții ne putem proiecta un univers aservit propriilor noastre înțelegeri, și totuși să nu ne mai putem mișca deloc din poziția în care suntem. Te întrebi de ce?
Vreau doar să-ți propun o privire sinceră introspectivă. Alergi întruna după extaz și împlinire. Consumi multă energie pentru oboseală vremelnică. Înveți mai mult sau mai puțin, cu speranța că vei reuși să faci ceva în viață. Dar... ratezi…, repet, ratezi punctele grele. Goliciunea interioară te macină, lumea ta fumegă și trăiești de azi pe mâine. Orizontul este întunecat și perspectivele, închise. Înțelegi? E vorba despre ușa credinței. Ea e pâlnia prin care poți trimite spre Dumnezeu capotările tale. Strânge-le cu atenție și intră pe această ușă. Ușa credinței te va ajuta să înțelegi ce a făcut Dumnezeu pentru tine.
Roagă-te să cultivi tot mai des credința în viața ta.
Provocare: Țintește mai sus. Întinde mâna prin credință spre Dumnezeu.
- Detalii
- Scris de: Doru Parașcineț
- Categorie: Devoțional tineri
După aceste lucruri, m-am uitat și iată că o ușă era deschisă în cer.
Apocalipsa 4:1 p.p.
Terminasem de luat cina împreună cu un prieten. El trăise o vreme în Franța, în zona Parisului. Acum, de ceva timp, se așezase la casa lui. Tată a doi copii, reușise să se adapteze noilor condiții din țară. E activ. Muncește de dimineața până seara. Fiind constructor a întâlnit foarte mulți oameni. L-am întrebat de mai multe ori care a fost cel mai important lucru de care au ținut cont francezii atunci când l-au căutat să le facă vreo lucrare în casele lor. Nu a stat pe gânduri și mi-a răspuns repede: „Încrederea!”
Motivul? Un străin pornește cu un handicap pe piața muncii. Nu e cunoscut și localnicii preferă să lucreze cu cei pe care îi cunosc. Proprietarul trebuie să lase cheia echipei care va lucra în casă. De aceea, sentimentul de încredere este principalul motiv pentru care cineva este sau nu angajat.
Când Ioan a primit mesajul divin pentru oameni, a văzut ușa cerului deschisă. A putut să privească ce este acolo. Dar poate mai important decât vederea a fost faptul că Isus l-a folosit pe Ioan să ne transmită un semnal al încrederii. Nimeni nu este exclus de la această bucurie. Oricine poate pătrunde în lumea cerească. Cerul a fost lăsat deschis, special pentru tine. Căminul ceresc este pregătit să te primească. Isus a arătat încredere față de tine. Tu ești pregătit să arăți încredere lui Isus?
Roagă-te să intri în Împărăția lui Dumnezeu.
Provocare: Demonstrează loialitatea ta față de Isus. Ascultă-L și urmează-L!
- Detalii
- Scris de: Doru Parașcineț
- Categorie: Devoțional tineri
În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.
Ioan 14:2
Sentimentul de acasă nu se compară cu nimic. Multe cuvinte se pot perima și toci prin folosință sau indiferență. Cuvântul „acasă” nu se uzează niciodată. Indiferent cum ajungi, acasă e locul tău, unde poți să fii tu însuți. Găsești înțelegere de la cei dragi. În casa părintelui găsești dragoste și bunătate. Nimeni nu te scoate din casă pentru un gest sau o faptă necugetată. Relațiile nu sunt trase prin filtrul corectitudinii politice. În casa părintească ai ocazia să trăiești „libertatea”. Sentimentul de individualitate nu se cerșește, este un privilegiu pe care mulți îl doresc și nu îl găsesc.
Un astfel de loc este casa Tatălui din cer. Da, un loc pentru tine și pentru fiecare tânăr care își caută locul prin viață. Isus a făgăduit primilor ucenici acest loc. Dacă ai îndoieli cu privire la ce colț din lume ar putea fi casa visurilor tale, gândește-te de două ori înainte să iei o decizie. Toate lucrurile de pe pământ sunt trecătoare. Nimic nu rezistă descompunerii. Dacă vrei să ai parte de un loc unde să fii primit cu duioșie și să te bucuri de părtășie neprefăcută, de liniște autentică și atmosferă divină, urmărește să ajungi în casa Tatălui. Un părinte iubitor te așteaptă să intri sub acoperișul casei Sale. Călătoria ta aici, printre muritori, poate fi palpitantă dacă ți-ai stabilit obiectivul: casa Tatălui ceresc.
Roagă-te să descoperi îmbrățișarea Tatălui ceresc.
Provocare: Gândește-te la căminul ceresc, pregătit de Isus pentru tine.
- Detalii
- Scris de: Doru Parașcineț
- Categorie: Devoțional tineri
... fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.
Luca 3:38
Așa se încheie genealogia lui Isus din cartea evanghelistului Luca. Adam este fiul lui Dumnezeu. Vrei ceva mai mult? Grecii și romanii au încercat să-i umanizeze pe zeii lor și să-i divinizeze pe oameni. Au creat un panteon al zeilor încurcați în fapte mărunte cu cei muritori. Nimeni nu mai știe care este legătura dintre zei și oameni și ce condiție are omul pe pământ.
Scriptura descoperă cu claritate intenția lui Dumnezeu și planul său minunat. Adam nu este doar numele primei ființe create pe pământ. În ebraică, termenul adam înseamnă „om”. Noi nu suntem divini, dar nici nu suntem proiectați să trăim în infern. Dumnezeu ne-a dăruit ocazia să păstrăm nemurirea. Adam a refuzat prin neascultare să păstreze nemurirea. Acum, trăim cataclismul morții. Păcatul ne-a bulversat și ne va traumatiza cât timp vom rămâne pe pământul acesta.
Vestea cea mare este că Isus S-a întrupat. Prin gestul Său, Isus a intrat în genealogia lui Adam. Iar Adam este considerat fiul lui Dumnezeu. Înțelegi acest lucru? Nu ești o sperietoare pierdută prin lume. Nu ești o fantomă. Nu ești o ființă fără perspectivă. Prin calitatea ta de om, în Isus Hristos, ești considerat fiul lui Dumnezeu. Păstrează identitatea ce ți-a fost dăruită de Dumnezeu și trăiește ca fiu al lui Dumnezeu.
Roagă-te să aduci slavă lui Dumnezeu prin acțiunile tale.
Provocare: Păstrează-ți identitatea primită de la Dumnezeu. Trăiește ca un copil al Cerului.