
Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
Psalmii 73:25
Sufletul care întreține iubirea lui Hristos este încărcat de libertate, lumină, iubire și bucurie în Hristos. Într-un asemenea suflet nu există gânduri împărțite. Întreaga lui ființă caută după Dumnezeu. El nu caută sfat la oameni să afle care îi este datoria, ci la Domnul Isus, Izvorul întregii înțelepciuni. El cercetează Cuvântul lui Dumnezeu ca să descopere care sunt standardele stabilite.
Am putea găsi noi oare un ghid mai sigur decât Domnul Isus? Adevărata religie este întrupată în Cuvântul lui Dumnezeu și constă în a fi sub îndrumarea Celui Sfânt în gând, cuvânt și faptă. Cel care este Calea, Adevărul și Viața îi spune: „Urmează-Mă!” celui mai modest, silitor și dedicat căutător. El îl conduce pe calea îngustă la sfințenie și cer. Domnul Hristos a deschis această posibilitate pentru noi, costându-L enorm. Nu suntem lăsați să ne împleticim de-a lungul drumului prin întuneric. Isus Se află la dreapta noastră, spunându-ne: „Eu sunt Calea.” Toți cei care se decid să-L urmeze fără rezerve pe Domnul vor fi conduși pe drumul regal și, chiar mai mult, pe calea divină realizată ca răscumpărații Domnului să meargă pe ea. Cu cât vom afla mai mult despre Hristos din Cuvântul Său, cu atât vom simți mai mult nevoia de El în experiența noastră. Să nu ne găsim odihnă până când nu ne vom sprijini pe purtarea jugului lui Hristos și pe ridicarea poverilor Sale! Cu cât suntem mai credincioși în slujba Lui, cu atât Îl vom iubi mai mult și Îl vom preamări. Fiecare datorie, mică sau mare, pe care o vom avea va fi adusă la îndeplinire cu credincioșie și, pe măsură ce avansăm în cunoașterea Domnului, va fi tot mai mare dorința noastră de a-L glorifica.
Noi depunem acum mărturie individual în fața lumii despre puterea harului lui Hristos de transformare a caracterului uman din slavă în slavă, din caracter în caracter. Privind la Hristos ca Model al nostru, care este curat, sfânt, nepătat, noi suntem pregătiți pentru comuniunea cu îngerii cerești. Dacă vrem ca Hristos să fie Conducătorul și Prințul nostru în curțile cerești, se cade să ne întrebăm: „Ce este Hristos pentru noi acum? Putem spune, în timp ce Îl contemplăm pe Răscumpărătorul nostru: «Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine» (Psalmii 73:25)?”
Așa vorbește Domnul: „Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în aceasta găsesc plăcere Eu!”, zice Domnul.
Ieremia 9:23,24
Există o educație esențial lumească. Scopul ei este succesul în lume, gratificarea ambiției egoiste. Pentru a-și asigura o asemenea educație, mulți studenți investesc timp și bani în aglomerarea minții lor cu cunoștințe nenecesare. Lumea îi consideră cunoscători, dar Dumnezeu nu Se află în gândurile lor. (...)
Există un altfel de educație, foarte diferită. Principiul ei fundamental, așa cum a fost stabilit de cel mai mare Învățător pe care lumea L-a cunoscut vreodată, este: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui” (Matei 6:33). Scopul ei nu este egoist, ci să Îl onoreze pe Dumnezeu. (...) Dumnezeu este sursa oricărei înțelepciuni. El este infinit înțelept, drept și bun. Despărțiți de Hristos, cei mai înțelepți oameni care au trăit vreodată nu-L pot înțelege. Ei pot declara că sunt înțelepți, se pot mândri cu realizările lor, dar simpla cunoaștere intelectuală, fără marile adevăruri centrate în Hristos, nu înseamnă nimic. (...)
Dacă oamenii ar putea vedea măcar pentru un singur moment dincolo de marginea orizontului finit, dacă ar putea surprinde o licărire a Celui Veșnic, orice gură ar înceta pe loc să se mai laude. Oamenii care trăiesc pe acest mic atom de lume sunt finiți; Dumnezeu deține nenumărate lumi care se supun legilor Sale și sunt conduse având în vedere slava Sa. Deși oamenii au ajuns atât de departe în cercetarea științifică pe cât le permit puterile lor limitate, încă rămâne un infinit dincolo de ceea ce pot ei să cuprindă.
Înainte ca să poată fi cu adevărat înțelepți, oamenii trebuie să-și înțeleagă dependența de Dumnezeu și să fie umpluți cu înțelepciunea Lui. Dumnezeu este sursa puterii intelectuale precum este și a puterii spirituale. Cei mai mari oameni care au atins ceea ce lumea consideră a fi cote neobișnuit de înalte de știință nu se pot compara cu ucenicul iubit, Ioan, sau cu apostolul Pavel. Numai atunci când puterea intelectuală și cea spirituală se combină este atins cel mai înalt standard al maturității.
Soarele apune: B 20:37, CT 20:26, IS 20:40, MS 20:50, SM 21:01, DJ 20:46, AR 21:00
Însuși Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.
Romani 8:16
Poți avea mărturia Duhului când căile tale sunt plăcute lui Dumnezeu. Acest lucru se obține prin credința în Cuvântul lui Dumnezeu, prin însușirea în suflet a acestui Cuvânt. Înseamnă a mânca pâinea vieții, care va aduce viața veșnică. Tu compară text cu text! Studiază expunerea vieții adevăratului creștin așa cum este descrisă în Cuvântul lui Dumnezeu!
Legea lui Dumnezeu este marele standard al neprihănirii. Apostolul o declară sfântă, dreaptă și bună. David zice: „Legea Domnului este desăvârșită și înviorează sufletul” (Psalmii 19:7). Hristos spune: „Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. (…) Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește și cine Mă iubește va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi și Mă voi arăta lui” (Ioan 14:15, 21). Mai mult ca sigur, aceasta este mărturia Duhului. (...) „Dacă păziți poruncile Mele” – cu toată inima – „veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui” (Ioan 15:10).
Cei care sunt ascultători de voia lui Dumnezeu nu vor avea parte de vremuri grele și nefericite în această viață. Ascultă din nou cuvintele lui Hristos: „V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină” (v. 11). Aceasta este mărturia pe care toți au privilegiul să o primească – bucuria lui Hristos în suflet prin însușirea Cuvântului lui Dumnezeu (...) și prin aducerea cerințelor lui Hristos în viața practică. De deplina asigurare a speranței au parte toți aceia care cred fiecare cuvânt al lui Hristos, care cred în El, care se unesc cu El prin credință vie. Când are parte de această experiență, ființa umană nu se mai află sub Lege, deoarece Legea nu-i mai condamnă cursul acțiunilor. (...)
Pentru cei care cred, Domnul Hristos este prețios. Duhul Său, care planează peste mintea și inima credinciosului, se află în perfectă armonie cu ce este scris în Cuvânt. Duhul și Cuvântul sunt în acord total. Astfel Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem născuți din Dumnezeu.
Soarele apune: B 20:38, CT 20:27, IS 20:41, MS 20:51, SM 21:02, DJ 20:47, AR 21:02
Sfințește-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.
Ioan 17:17
Adevărul pe care îl declarăm nu ne va fi de niciun folos dacă nu suntem sfințiți prin el. (...) În timp ce eroarea abundă în așa măsură în țara noastră, noi vrem să știm care este adevărul, pentru că nu putem fi sfințiți prin eroare. Cu cât înțelegem mai bine adevărul, așa cum este el în Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât vom ști mai bine cum să ne sfințim viața prin Cuvântul lui Dumnezeu. Noi suntem puși la probă în această lume și Dumnezeu ne încearcă prin faptul că ne dă ocazia de a asculta de adevărul Său. Este un lucru pe deplin solemn să trăim în această vreme în lume și nu ar trebui să fim mulțumiți până când nu avem o conexiune vie cu Dumnezeul din cer și până când nu vom dovedi un simț al responsabilității în fața Lui în fiecare zi din viața noastră. (...)
Sunt o mulțime de voci pe care le vom auzi în jurul nostru care încearcă să ne distragă de la adevăr, dar, dacă vom avea ochiul îndreptat numai spre gloria lui Dumnezeu și ne vom lupta să facem voia Lui, vom putea auzi vocea Sa și vom ști că este vocea Bunului Păstor. Este foarte important să înțelegem glasul care ni se adresează. (...) Asupra fiecăruia dintre noi vor veni ispite. Avem înclinații diferite de a învinge și cum să ne dăm seama că facem acest lucru zi de zi? Trebuie să privim în oglindă – Legea sfântă a lui Dumnezeu – și să descoperim acolo defectele din caracterul nostru. Este un lucru foarte dificil pentru om să se înțeleagă pe sine. Trebuie să ne examinăm îndeaproape și să vedem dacă nu cumva este vreun lucru care trebuie îndepărtat și apoi, în timp ce depunem efortul să renunțăm la eu, prețiosul nostru Salvator ne va da ajutorul de care avem nevoie să ieșim victorioși. (...)
Această lume nu este cerul, este locul de pregătire, este atelierul în care Dumnezeu ne modelează, ne cizelează și ne face adecvați pentru locuințele cerești. Așadar nu te mulțumi cu doar o senzație de adevăr! Dumnezeu ne cheamă la o reformă la fiecare pas. Trebuie să fim corespunzători pentru locuințele pe care Hristos a mers să le pregătească pentru noi. Numai atunci când vom fi în familia cerească, în Împărăția slavei, vom putea avea răsplata eternă. Fie ca Domnul să ne ajute să biruim prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei Lui!
Hristos ne-a izbăvit ca să avem libertate. Rămâneți deci tari și nu vă plecați iarăși sub jugul robiei.
Galateni 5:1 (EDCR)
La început, Dumnezeu l-a așezat pe om sub Lege ca o condiție indispensabilă a existenței sale. El a fost supus guvernării divine și nu poate exista nicio guvernare fără lege. (...) Dumnezeu este omnipotent, omniscient și imuabil – atotputernic, atotcunoscător, neschimbător. El întotdeauna urmează un curs drept. Legea Sa este adevărul – adevărul imuabil și etern. Preceptele Sale coincid cu atributele Sale. Dar Satana le face să apară într-o lumină falsă. Prin pervertirea lor, el caută să le creeze ființelor umane o impresie nefavorabilă despre Legiuitor. În timpul rebeliunii sale, Satana a căutat să-L reprezinte pe Dumnezeu ca o ființă nedreaptă, tiranică. (...)
Drept rezultat al neascultării lui Adam, fiecare om este călcător de Lege, vândut păcatului. Dacă nu se pocăiește și nu este convertit, este sub robia Legii, servindu-i lui Satana, sfârșind în vicleniile inamicului și dovedindu-se un martor împotriva principiilor lui Iehova. Dar, prin ascultare perfectă de cerințele Legii, omul este îndreptățit. Numai prin credința în Hristos este posibilă o asemenea ascultare. Oamenii pot înțelege spiritualitatea Legii, pot conștientiza puterea ei de a detecta păcatul, dar sunt neajutorați când vine vorba să țină piept puterii și înșelăciunilor lui Satana; pot reuși să le țină piept doar dacă acceptă ispășirea pusă la dispoziția lor prin jertfa reparatoare a lui Hristos, care este Ispășirea noastră.
Cei care cred în Hristos și împlinesc poruncile Lui nu mai sunt sub robia Legii lui Dumnezeu. Pentru cei care cred și o împlinesc, Legea nu mai este o robie, ci o libertate. Fiecare om care crede în Hristos, oricine se bizuie pe puterea susținătoare a unui Salvator înviat, care a suferit pedeapsa pronunțată în dreptul vinovatului, oricine rezistă ispitei și în mijlocul răului copiază modelul oferit prin viața Domnului Hristos, va deveni – prin credința în jertfa ispășitoare a lui Hristos – părtaș la natura divină, scăpând de stricăciunea care este în lume prin pofte. Toți cei care ascultă prin credință de poruncile lui Dumnezeu vor atinge starea de nepăcătoșenie în care a trăit Adam înainte de păcat.