- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
Prin credință Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-l ia ca moștenire, a ascultat și a plecat fără să știe unde se duce.”
Evrei 11:8
Dumnezeu l-a ales pe Avraam ca mesager al Său prin care să transmită lumii lumina. Cuvântul lui Dumnezeu a venit la el nu cu perspectivele atrăgătoare ale acestei lumi, date de un salariu mai mare, de o apreciere mai profundă sau de onoare lumească. „Ieși din țara ta, din rudenia ta și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta” (Geneza 12:1). Acesta a fost mesajul divin pentru Avraam. Patriarhul a ascultat, (...) și-a părăsit țara, casa și rudele, precum și toate legăturile plăcute ale vieții și a devenit un străin și un călător. Avraam (...) ar fi putut pune sub semnul întrebării și al rațiunii scopurile lui Dumnezeu cu această chemare. Dar el a arătat că avea deplină încredere că Dumnezeu îl conducea; nu a întrebat dacă țara este fertilă, plăcută sau dacă îi va fi mai ușor sau nu. El a mers pe mâna lui Dumnezeu. Aceasta este o lecție pentru fiecare dintre noi. (...)
Există unii care ar putea să se afle în situații favorabile (...) în toate privințele acestei vieți, dar s-ar putea ca Dumnezeu să aibă pentru ei o lucrare de făcut în altă parte, o lucrare pe care nu o pot face printre rude și prieteni. Avantajul și rudele din jurul lor ar putea să-i împiedice în dezvoltarea acelor trăsături de caracter pe care Dumnezeu dorește ca ei să le dezvolte. Prin urmare Dumnezeu vede că, prin schimbarea situației lor și trimiterea acolo unde circumstanțele vor fi cu totul altele, vor ajunge în cel mai bun loc în care să-și dezvolte un caracter prin care Dumnezeu să fie glorificat. (...)
Când ne așezăm acolo unde toate lucrurile sunt favorabile și ușoare, nu simțim atât de mult nevoia de a depinde clipă de clipă de Dumnezeu. Dumnezeu, în providența Sa, ne aduce în situații în care vom simți nevoia după ajutorul și puterea Sa. (...) Stă scris că Avraam căuta cetatea al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu. (...) La fel este cu fiecare dintre noi. Suntem străini și călători în această lume. Noi căutăm cetatea pe care o căuta și Avraam, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu.
Cei care compun cercul familiei ar trebui să se roage ca Dumnezeu să facă ce?
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 146 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024
- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea?
Matei 6:25
În timp ce faci tot ce poți mai bine, nu îți împovăra sufletul și mintea cu grijile acestei vieți! Nu îți întuneca experiența religioasă îngrijorându-te, ci pune-ți încrederea în Domnul că va acționa în favoarea ta și va face pentru tine ceea ce tu nu poți face pentru tine însuți! (…) Este multă îngrijorare nenecesară, multă tulburare în minte legată de lucrurile în privința cărora nu se poate face nimic. Domnul vrea ca aceia care sunt copiii Lui să-și pună toată încrederea în El. Domnul este un Dumnezeu drept și corect; copiii Lui ar trebui să-I recunoască bunătatea și dreptatea în lucrurile mari și mici ale vieții. Cei care își hrănesc atitudinea de îngrijorare și nemulțumire refuză să recunoască mâna Lui călăuzitoare.
Neliniștea nefolositoare este un lucru lipsit de judecată care ne împiedică să adoptăm poziția corectă înaintea lui Dumnezeu. Când vine Duhul Sfânt în suflet, nu va mai fi nicio dorință de a exprima nemulțumire și murmur atunci când nu avem tot ce ne-am dori. Mai degrabă vom mulțumi lui Dumnezeu din toată inima pentru binecuvântările pe care le avem. (...) Există o binecuvântare de care toți putem avea parte, dacă o căutăm așa cum trebuie. Este Duhul Sfânt al lui Dumnezeu și este o binecuvântare care atrage cu sine toate celelalte binecuvântări. Dacă venim la Dumnezeu asemenea copilașilor și cerem harul, puterea și mântuirea Sa, nu numai pentru progresul nostru, ci și ca să putem aduce binecuvântări și celor din jurul nostru, cererile noastre nu vor fi refuzate. Apoi să studiem Cuvântul lui Dumnezeu ca să putem înțelege cum să avem parte de făgăduințele Sale și să le cerem ca și când ar fi ale noastre. Apoi vom fi fericiți. (...)
Hristos a venit pe pământ să-Și dea viața ca noi să avem mântuirea veșnică. El vrea să ne înconjoare pe fiecare dintre noi cu atmosfera cerului ca să putem da lumii un exemplu care să onoreze religia lui Hristos. (...) În această viață, noi trebuie să fim dominați de atitudinea care domnește în curțile cerești. Neprihănirea și adevărul să meargă înaintea noastră! Și slava Domnului le va fi dată ca răsplată tuturor celor care Îi slujesc într-un mod adecvat. Aceștia obțin neprihănirea lui Hristos.
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 147 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024
- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele?
Matei 6:26
În timp ce privim la copacii falnici unduindu-și frunza verde și proaspătă și la pământul acoperit cu covorul său verde de catifea, precum și la florile și tufișurile care cresc din pământ, ar trebui să ne aducem aminte că toate aceste frumuseți ale naturii au fost folosite de Domnul Hristos să Își transmită marile lecții ale adevărului. În timp ce privim lanul de grâu unduindu-se în bătaia vântului, în timp ce ascultăm cântăreții veseli din casele lor înfrunzite și urmărim bărcile pe apa lacului, să ne amintim cuvintele lui Hristos spuse pe malul lacului, în poieni și pe coama dealurilor, iar lecțiile pe care El ni le-a dat ar trebui să ne fie repetate de orice lucru similar din natura care ne înconjoară.
El S-a folosit de copacii înalți, de solul cultivat, de stâncile golașe, de florile frumoase căznindu-se prin râpe, de colinele nesfârșite, de florile radioase din văi, de păsările intonându-și trilurile pe ramurile înfrunzite, de nuferii nepătați rămânând în puritate deasupra apei. Toate aceste elemente care alcătuiesc peisajul viu din jurul nostru au fost transformate într-un mijloc prin care lecțiile Sale să fie imprimate în mintea ascultătorilor Săi. Acestea erau duse acasă de inima tuturor (...) și oamenii erau conduși cu gingășie de la contemplarea lucrărilor Creatorului din natură la Dumnezeul naturii. (...)
În una dintre cele mai impresionante lecții, Hristos a spus: „Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește” (Matei 6:26).
Marele-Învățător este aici și ne conduce mintea să înțeleagă grija și dragostea părintească pe care Dumnezeu le are pentru copiii Săi. El îi îndrumă să observe păsările zburând din ram în ram sau planând deasupra lacului fără nicio urmă de îngrijorare și teamă. Ochiul lui Dumnezeu veghează aceste mici creaturi; El le asigură hrana, El împlinește toate nevoile lor simple. Isus întreabă: „Nu sunteți voi mai valoroși decât ele?”
Dacă Dumnezeu îngrijește și ocrotește păsărelele, nu va avea El cu mult mai multă dragoste și grijă față de ființele create după chipul Său?
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 149 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024
- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes; totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
Matei 6:28,29
Mantiile de la curtea celui mai mare împărat care a stat vreodată pe vreun tron pământesc nu se pot compara, în splendoarea lor artificială, cu frumusețea nepătată a crinilor modelați de mâna divină. Acesta este un exemplu de evaluare pe care Creatorul întregului frumos o face în privința artificialului comparat cu naturalul. Dumnezeu ne-a dat aceste lucruri frumoase ca mod de exprimare a iubirii Sale, astfel încât să dobândim o perspectivă corectă în legătură cu caracterul Său. Nu trebuie să ne închinăm lucrurilor din natură, ci în ele să citim dragostea lui Dumnezeu. Natura este o carte deschisă și prin studierea ei putem să atingem cunoașterea Creatorului și să fim atrași de El prin lucrurile frumoase și utile pe care ni le-a pus la dispoziție. (...)
„Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? Nu vă îngrijorați dar, zicând: «Ce vom mânca?» sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu ce ne vom îmbrăca?»” (v. 30, 31). Multă grijă și neliniște nenecesară se manifestă în privința viitorului, în legătură cu ce vom mânca, ce vom bea sau cu ce ne vom îmbrăca. Eforturile și preocuparea pentru afișări inutile în privința aspectului ne aduc multă epuizare și nefericire și ne scurtează viața. Salvatorul nostru nu numai că Și-a dorit să discernem dragostea lui Dumnezeu exprimată prin florile frumoase din jurul nostru, dar ne și dă lecții de simplitate, credință și încredere perfectă în Tatăl nostru ceresc.
Dacă Dumnezeu Se preocupă să facă aceste lucruri neînsuflețite atât de frumoase, lucruri care vor fi tăiate și vor pieri într-o singură zi, cu cât mai multă preocupare va arăta El pentru nevoile copiilor Săi ascultători, a căror existență va putea dăinui pentru totdeauna! Cât de prompt le va da El nestematele harului Său, puterea înțelepciunii și podoaba unui spirit blând și liniștit! Iubirea lui Dumnezeu față de om este dincolo de puterea noastră de pricepere, largă cât lumea, înaltă cât cerurile și durabilă cât veșnicia.
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 150 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024
Soarele apune: B 20:03, CT 19:53, IS 20:02, MS 20:13, SM 20:22, DJ 20:12, AR 20:24
- Detalii
- Scris de: Ellen G. White
- Categorie: Devoțional de dimineață
Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale. Adu-Mi aminte să ne judecăm împreună, vorbește tu însuți ca să-ți scoți dreptatea.
Isaia 43:25,26
Satana va veni la tine să-ți spună: „Ești un păcătos.” Nu-l lăsa să-ți umple mintea cu gândul că, din cauză că ești păcătos, Dumnezeu te-a lepădat! Spune-i: „Da, sunt păcătos și de aceea am nevoie de un Salvator. Am nevoie de iertare și îndurare și Hristos spune că, dacă vin la El, nu voi pieri. În scrisoarea Lui către mine citesc: «Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire» (1 Ioan 1:9). Eu cred cuvintele pe care mi le-a lăsat.” (…) În momentul în care te prinzi de făgăduințele lui Dumnezeu prin credință și spui: „Eu sunt oaia pierdută pe care Isus a venit să o salveze”, o nouă viață te ia în stăpânire și vei primi putere să îi ții piept ispititorului. Dar credința prin care ne prindem de făgăduințe nu vine prin simțăminte. „Credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17). Nu trebuie să te aștepți să vezi petrecându-se mari schimbări; nu trebuie să te aștepți să simți vreo minunată emoție. (...)
Crede-L pe Dumnezeu pe cuvânt și mergi pe încredere, spunând: „El mă iubește, El Și-a dat viața pentru mine, El mă va salva.” (...) Mută-ți privirea de la tine la Isus! Adoptă-L ca Salvator al tău! Încetează să-ți mai deplângi starea neajutorată! Privește la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței tale, și vei fi inspirat cu speranță și vei vedea mântuirea de la Dumnezeu! Când te simți ispitit să te plângi, forțează-ți buzele să rostească o laudă lui Dumnezeu. „Bucurați-vă totdeauna în Domnul!” (Filipeni 4:4). Nu este El demn de laudă? Apoi educă-ți buzele să exprime gloria Sa și să preamărească Numele Său! (...)
Astăzi Domnul îți spune: „Nu fi descurajat, aruncă povara ta asupra Mea! Nu poți să-ți porți propriile păcate! Le voi lua Eu pe toate. (...) Dacă îți pui încrederea în Mine, nu vei mai dori niciun alt lucru bun.” (...) Niciodată un suflet care se încrede în Isus nu va fi lăsat să piară. Domnul zice: „Eu, Eu îți șterg fărădelegile pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale” (Isaia 43:25).
Ce n-ar trebui să îngăduie părinţii să aibă o putere dominantă asupra lor?
Află răspunsul ascultând materialul zilei de azi din cartea „Căminul adventist”.
Răspunsul se află la pagina 151 a cărții „Căminul adventist”, Editura Viață și Sănătate, ediția tipărită 2024
Soarele apune: B 20:05, CT 19:54, IS 20:04, MS 20:15, SM 20:24, DJ 20:14, AR 20:25