
Dinozaurii. De unde au venit și unde s-au dus?, de dr. Elaine Graham-Kennedy, este o carte care li se adresează în primul rând copiilor, și-apoi părinților, bunicilor, educatorilor și tuturor celor care doresc să îi ajute pe copii să descopere lumea fascinantă a dinozaurilor.
„Există multe aspecte pe care știința nu le cunoaște sau nu le înțelege cu privire la dinozauri. Majoritatea lucrurilor prezentate în cărți, filme și emisiuni de televiziune cu privire la apariția și comportamentul lor sunt simple speculații. Sunt convins că, în cartea de față, dr. Kennedy nu operează cu speculații. Are grijă să traseze o linie clară de demarcație între ceea ce se știe și ceea ce oamenii își imaginează că ar putea fi adevărat.” (Jerry D. Thomas, în prefața cărții)
Cele 80 de pagini ale volumului îi introduc pe tinerii cititori în lumea fosilelor, a scheletelor, craniilor, urmelor de piele, ouălor, urmelor și cuiburilor de dinozauri. Autoarea scrie dintr-o perspectivă creaționistă, încercând să îi învețe pe copii că informațiile cunoscute până azi despre dinozauri pot fi armonizate cu teoria creaționistă privind originea lumii.
Putem ști de unde au venit dinozaurii? Avem indicii privind dispariția lor? Sunt câteva dintre întrebările cu care ne provoacă dr. Kennedy, care și-a petrecut o mare parte din viață pe situri arheologice, în căutarea urmelor „giganților” dispăruți cu mult timp în urmă.
Copiii vor face cunoștință cu Rosalind Franklin, care a trăit în Anglia la jumătatea secolului trecut. Fascinată de lumea pe care o putea vedea la microscop, Rosalind și-a construit o carieră în domeniul științei, în ciuda faptului că societatea vremii nu încuraja femeile în direcția aceasta. Ea a deprins să folosească o tehnică nouă, numită difracție cu raze X și a rămas în istorie pentru faimoasa „Fotografie 51” în care a surprins cu precizie structura ADN-ului. De asemenea, Rosalind Franklin a studiat structura moleculară a virusurilor întâlnite la oameni și la plante și a avut o contribuție semnificativă în lupta împotriva poliomielitei.
Albumul ilustrat Rosalind s-a uitat cu atenție le povestește copiilor istoria vieții ei.
LISA GERIN a fost bibliotecară la o școală primară și este profesoară la liceu, cu o diplomă de master în domeniul educației. Scrie cărți de nonficțiune pentru copii și trăiește în Tucson, Arizona (SUA).
CHIARA FEDELE este o ilustratoare italiană, născută în Milano. Ilustrațiile ei îmbină tehnicile tradiționale cu cele digitale. A ilustrat și cărțile: A Fall Ball for All (de Jamie A. Swenson), The Brave Cyclist (de Amalia Hoffman) și When Rosa Park Went Fishing (de Rachel Ruiz).
Consumul nostru de apă reprezintă doar o mică parte din apa care se folosește pe planetă, însă, de 100 de ani încoace, consumul acesta se află în continuă creștere. Apa este o resursă naturală regenerabilă, dar limitată, așa că este important să acţionăm pentru a o proteja și a o folosi eficient. Soluţia? Să adoptăm obiceiuri bune!
Citind cartea aceasta, vei descoperi că este ușor și distractiv să ai obiceiuri sănătoase. Vei învăţa care este momentul propice din zi pentru udarea plantelor, cum să economisești apa la tine acasă, cum să faci un iaz în grădina ta și cum să protejezi mările și oceanele.
Ești pregătit să faci faţă celor 32 de provocăriși să devii un supererou eco?
Karine Balzeau lucrează la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris. Anterior, a lucrat la o asociaţie pentru protejarea naturii.
În 2010, a creat La Coccinelle à 7 points (Buburuza cu 7 pete), o agenţie specializată în eco-civism distractiv, prin intermediul căreia îi ajută pe oameni să protejeze planeta în timp ce se bucură de ea.
Optimizarea consumului de apă este unul dintre subiectele ei preferate. Îi face plăcere să ofere idei în cadrul atelierelor și activităţilor educative pe care le desfășoară.
Factorii generatori sau modelatori de arhitectură neoprotestantă au valori particulare într-o Românie majoritar ortodoxă, aflată încă în tranziție dinspre austeritatea vieții proletare către prosperitatea capitalistă, dinspre naționalismul implementat în școlile comuniste înspre individualismul tipic liberalismului occidental, dinspre spiritualitatea subterană înspre pluralitatea religioasă, dinspre ateism înspre secularizare – trecând însă și printr-o perioadă de reviriment religios de invidiat de către restul țărilor europene. Numai la confluența acestor elemente cu puternică specificitate poate fi analizată corect arhitectura neoprotestantă din România.
Volumul de față abordează spațiul de cult neoprotestant din trei perspective: istorică – plasarea fenomenului neoprotestant în contextul sau istoric, social și cultural fiind fundamentală; hermeneutică – necesară în abordarea conceptelor teologice implicate, care trebuie analizate comparativ, în raport cu diversele tradiții teologice creștine; fenomenologică – ce presupune căutarea esenței fenomenului, comprehensiunea faptului religios ce influențează arhitectura de cult neoprotestantă.